Știri
Știri din categoria Justiție
Departamentul de Justiție al SUA pune presiune juridică pe televiziuni după ce a deschis o anchetă antitrust privind decizia mai multor rețele TV de a opri, temporar, acoperirea președintelui Donald Trump, pe fondul unui conflict legat de accesul presei la Casa Albă, potrivit Al Jazeera.
Investigația vizează dacă boicotul coordonat al televiziunilor a încălcat legislația federală antitrust, în special Sherman Act, care interzice anumite înțelegeri între competitori ce pot restrânge concurența. O purtătoare de cuvânt a Departamentului de Justiție, Emily Convington, a spus că autoritățile verifică dacă „aceste organizații de știri au încălcat legile antitrust”.
Rețelele aflate sub investigație sunt: ABC, CBS, CNN, NBC și Fox News. Potrivit Departamentului de Justiție, ancheta urmărește să stabilească dacă oprirea acoperirii prezidențiale a reprezentat un „boicot de grup” între competitori comerciali, situație care „poate încălca Sherman Act”, conform declarației citate de publicație.
Televiziunile nu au comentat imediat anunțul, mai notează sursa.
Demersul vine după ce, luna trecută, „pool”-ul TV al Casei Albe (grupul de cinci radiodifuzori care își împart costurile și responsabilitățile acoperirii președintelui și distribuie materialele către alte redacții) a încetat acoperirea prezidențială, după ce administrația a retras acreditările unor reporteri de la trei organizații media: CNN, MS NOW și Politico.
Casa Albă a susținut la 19 septembrie că acoperirea președintelui este „un privilegiu – nu un drept”. Instituțiile media excluse au dat în judecată administrația, invocând încălcarea Primului Amendament și susținând că măsura a fost o represalie pentru modul în care au relatat.
Acreditările au fost restabilite la 24 septembrie, după ce judecătorul federal Timothy Kelly a decis că interdicția este probabil neconstituțională și a ordonat administrației să le „returneze, reinstituie și restabilească” accesul. Totuși, disputa privind accesul la anumite evenimente și repartizarea în „pool” a continuat.
Ancheta antitrust adaugă un risc juridic și, potențial, financiar pentru rețelele TV, într-un moment în care acestea au acționat solidar pentru a protesta față de restricționarea accesului presei. În același timp, cazul se înscrie într-o serie de confruntări între administrația Trump și organizații media importante, pe care președintele le-a criticat frecvent drept „fake news”, potrivit relatării.
Jose Zamora, director pentru Americi al Committee to Protect Journalists, a criticat investigația, avertizând că antitrustul nu ar trebui folosit pentru intimidarea redacțiilor care apără accesul presei:
„Guvernul nu ar trebui să folosească investigații antitrust pentru a intimida instituțiile media care apără accesul presei. Dreptul publicului de a ști depinde de acest acces”, a scris Zamora pe X.
Ce urmează nu este detaliat în material: Departamentul de Justiție spune doar că investighează pentru a stabili dacă a existat o încălcare a legilor antitrust.
Recomandate
Mesajul public al lui Călin Georgescu, transmis din arest, vine pe fondul extinderii măsurilor asigurătorii în dosar. Potrivit HotNews , Georgescu – aflat în arest preventiv din 29 septembrie, într-un dosar de înșelăciune – a publicat pe Facebook primul său mesaj de la momentul arestării, în timp ce procurorii DIICOT au instituit sechestre pe bunuri și conturi, iar instanța a menținut sechestrul pe vila din Mogoșoaia. Postarea a fost publicată la miezul nopții de vineri spre sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, și este adresată susținătorilor. „Copleșit de iubirea voastră, v-o întorc înmiit! Mulțumesc.Vă iubesc. Sus inimile!” Contextul juridic: arest preventiv după întoarcerea deciziei primei instanțe Georgescu este în arest preventiv din 29 septembrie, după ce Curtea de Apel București a întors decizia primei instanțe, care stabilise plasarea sa sub control judiciar, notează publicația. Măsuri asigurătorii și activități de urmărire penală În zilele anterioare mesajului, DIICOT a anunțat instituirea sechestrului pe mai multe conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu, după ce, pe 24 septembrie, fusese pus sechestru și pe vila din Mogoșoaia. Tribunalul București i-a respins contestația și a decis că imobilul rămâne sub sechestru. Totodată, între 6 și 9 octombrie, Georgescu a fost scos din arest și dus la sediul DIICOT, pentru a participa la percheziția informatică a zecilor de dispozitive ridicate de la vila sa din Mogoșoaia. De fiecare dată, la DIICOT au venit și susținători ai acestuia. Ce acuză anchetatorii în dosarul de înșelăciune Ancheta a pornit de la o plângere depusă la DIICOT de omul de afaceri Răzvan Leu, din Buzău, care susține că a fost păgubit cu 1 milion de euro, iar în alt pasaj al relatării este menționată suma totală de 1,1 milioane de euro. Conform acuzațiilor prezentate în articol: lui Leu i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care era necesară o linie de credit de 6 milioane de euro; Georgescu i-ar fi recomandat să ia legătura cu Ionel Rusen, care i-ar fi prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, descris ca reprezentant al unei bănci din Elveția; pentru obținerea creditului, lui Leu i s-ar fi cerut o garanție de 1 milion de euro, din care 100.000 de euro ar fi urmat să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale, potrivit DIICOT; ulterior, Leu ar fi fost convins să transfere încă 100.000 de euro, cu promisiunea creșterii împrumutului la 15 milioane de euro; împrumutul nu s-ar mai fi realizat, iar Leu ar fi cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, fără să își mai recupereze banii. HotNews mai scrie că, în stenogramele din dosar, Georgescu ar fi fost înregistrat discutând despre cumpărarea unei case în Toscana și despre obținerea unui azil politic în Italia. În plus, Georgescu mai este cercetat în alte două dosare penale, în ambele fiind trimis în judecată, conform articolului. [...]
Audierea lui Rareș Bogdan ca martor la DNA Iași adaugă presiune politică pe ancheta de corupție care vizează influențarea conducerii DSVSA Vaslui , un dosar cu potențial impact direct asupra unei instituții-cheie pentru controlul sanitar-veterinar, potrivit Antena 3 . Europarlamentarul PNL s-a prezentat joi la DNA Iași, unde a fost citat în calitate de martor în dosarul omului de afaceri Fănel Bogoș. După audiere, Rareș Bogdan a spus că a răspuns la toate întrebările și a explicat că discuțiile invocate în dosar ar fi fost, în versiunea sa, limitate la a „asculta o situație”, fără implicare pe fond. „Am vorbit cu Ponea strict ca să ascult o situație, i-am spus că nu mă pricep la ouă și pui.” De ce contează: ancheta vizează posibile intervenții pentru schimbarea conducerii DSVSA Vaslui Miza dosarului, așa cum este descrisă în informațiile apărute public, este legată de presupuse demersuri pentru schimbarea din funcție a șefului Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui, instituție cu rol operațional în supravegherea sănătății animalelor și siguranței alimentelor. În acest context, audierea unor persoane cu vizibilitate politică ridicată este relevantă pentru direcția anchetei: procurorii încearcă să lămurească natura discuțiilor și a legăturilor dintre persoanele menționate în dosar. Context: dosarul îl are în centru pe omul de afaceri Fănel Bogoș Potrivit informațiilor publicate de Euronews, Fănel Bogoș este cercetat pentru instigare la șantaj și cumpărare de influență, iar anchetatorii ar verifica dacă ar fi încercat să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui apelând la persoane cu influență politică. În același dosar, Euronews notează că a fost audiat recent, ca martor, și Ilie Bolojan, în legătură cu o întâlnire din septembrie 2025. Ce urmează În materialul Antena 3, Rareș Bogdan este prezentat ca martor, iar declarațiile sale publice de după audiere indică faptul că a cooperat cu anchetatorii. Nu reiese din informațiile disponibile dacă vor urma și alte audieri sau ce termene are în vedere DNA Iași în acest dosar. [...]
Tribunalul București a obligat România TV să-i plătească despăgubiri lui Crin Antonescu după ce fostul candidat la prezidențiale a reclamat că a fost calomniat în campania electorală, potrivit HotNews . Instanța a decis în favoarea lui Antonescu în procesul deschis împotriva postului de televiziune, pe fondul mai multor materiale difuzate despre candidatul comun PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale din 2025, conform Pagina de Media. România TV a fost obligată să plătească: 15.000 de lei despăgubiri; 2.600 de lei cheltuieli de judecată. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile . Context: conținutul reclamat și sancțiuni CNA Potrivit Pagina de Media , în perioada premergătoare și în timpul campaniei electorale, România TV a difuzat materiale cu titluri precum „Dovezile matrapazlâcurilor făcute de Crin Antonescu” sau „Încrengătura penală din spatele lui Crin Antonescu”, între altele. În același context, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a sancționat anul trecut România TV pentru modul în care a reflectat campania electorală. Crin Antonescu a respins public acuzațiile, afirmând, potrivit Cotidianul : „România TV construieşte 24 de ore din 24 o serie de calomnii incredibile asupra mea, cum că aş fi, în ciuda tuturor documentelor, în ciuda faptului că nu au niciun fel de dovadă, nu am fost scos din turnător, securist, un fel de criminal care am făcut, am dres” [...]
Curtea de Apel București a motivat arestarea preventivă printr-un risc „actual” de sustragere și probe privind implicarea în mecanismul financiar , potrivit Mediafax . În motivare apar discuții despre stabilirea în Italia și azil politic, documente cu aparență diplomatică și un transfer de 118.000 de lei către persoana vătămată, efectuat de socrul lui Călin Georgescu. Curtea de Apel București a decis pe 29 septembrie arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce a admis contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care dispusese inițial control judiciar. Hotărârea este definitivă. De ce a contat „riscul de fugă” în decizia de arestare Majoritatea completului a reținut că nu este vorba doar de suspiciuni privind o presupusă schemă financiară, ci și de un risc concret ca Georgescu să se sustragă anchetei. Judecătorii invocă existența unor „probe, nu doar indicii” privind pregătiri pentru părăsirea României. În motivare sunt menționate discuții confidențiale în care Georgescu i-ar fi cerut lui Ionel Rusen să îi găsească un imobil în Italia, descris ca fiind „securizat”, cu anexă „pentru servitori” și care să intre „sub incidența legii italiene”. În același context apar referiri la copii și la „oamenii mei”. „Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen.” Curtea leagă discuțiile despre locuința din Italia de conversații din mai 2025, în care Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen demersuri pentru obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijină. Majoritatea a apreciat că, luate împreună cu alte probe (contacte în Italia, documente găsite la percheziții), aceste elemente susțin caracterul „actual” al riscului de sustragere și de influențare a procesului. Ce indică instanța despre presupusa implicare în mecanismul financiar Dosarul vizează o finanțare de șase milioane de euro pe care Real Concrete Land SRL ar fi încercat să o obțină prin intermediul unor instituții financiare din străinătate. Pentru accesarea creditului, societatea și reprezentantul său ar fi transferat, în decembrie 2021 și ianuarie 2022, în total 1,1 milioane de euro cu titlu de garanție, însă finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar garanția nu ar fi fost restituită integral. Un punct important din motivare privește relația dintre Călin Georgescu și Massimiliano Arena (prezentat în dosar drept reprezentant al Wealth Bank). Instanța notează că Georgescu a susținut la termenul din 29 septembrie 2026 că nu îl cunoaște pe Arena, însă majoritatea arată că în dosar există conversații WhatsApp, capturi de ecran și e-mailuri din martie 2022 din care ar rezulta apeluri telefonice în conferință și corespondență directă, inclusiv un e-mail trimis de Arena către Leu și Georgescu. În motivare sunt redate și mesaje atribuite lui Georgescu, în perioada iunie–octombrie 2023, după ce banii depuși ca garanție nu ar fi fost recuperați, din care ar rezulta că ar fi continuat să intermedieze discuții și soluții. Transferul de 118.000 de lei și documentele găsite la percheziții Instanța menționează un transfer bancar din 6 octombrie 2023: după ce Răzvan-Liviu Leu i-ar fi trimis lui Georgescu datele contului, Vasile Moldoveanu, identificat drept socrul lui Călin Georgescu, a transferat către Leu 118.000 de lei, cu mențiunea „Împrumut”. Leu a declarat că suma ar fi reprezentat un „ajutor” oferit de Georgescu, iar Curtea precizează că, în această etapă, nu stabilește natura sau scopul transferului, ci arată că anchetatorii trebuie să obțină „explicațiile și lămuririle” necesare. La perchezițiile din 21 septembrie 2026, anchetatorii au găsit în autoturismul folosit de Georgescu echipamente de bruiaj, precum și documente cu aparență diplomatică („Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”), cu valabilitate indicată 15 mai 2025 – 14 mai 2030. Motivarea consemnează și o reacție publică atribuită Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, potrivit căreia Georgescu nu este membru al Ordinului și instituția nu a emis un asemenea document. Apărarea a susținut că documentul ar fi fost primit de la o cunoștință din Italia, iar majoritatea a considerat explicația o încercare de minimalizare. Opinia separată: aceleași probe, concluzie diferită Unul dintre cei trei judecători, Cristina Grecu, a formulat opinie separată și a considerat că probele nu justificau arestarea preventivă, ci menținerea controlului judiciar. În opinia separată se arată, între altele, că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și existența echipamentelor de bruiaj nu demonstrează, prin ele însele, o intenție concretă de fugă, și se invocă faptul că anchetatorii ar fi știut încă din mai 2025 despre discuțiile privind Italia. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar arestarea preventivă este o măsură procesuală, nu o constatare definitivă a vinovăției. [...]
Audierea Cristelei Georgescu la DIICOT adaugă presiune pe ancheta privind un prejudiciu reclamat de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei) , în condițiile în care familia fostului candidat prezidențial contestă public modul de desfășurare a perchezițiilor și invocă posibile încălcări de drepturi, potrivit Adevărul . Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu, a fost audiată marți, 6 octombrie, în calitate de martor, în dosarul în care acesta se află în arest preventiv. La ieșirea din sediul DIICOT, ea a susținut că familia ar fi victima unei „persecuții politice” și a reclamat intervenții pe care le consideră „brutale” în timpul perchezițiilor. „Vreau să știți că suntem o familie obișnuită și am fost supuși unor intervenții brutale, inacceptabile.” În fața sediului DIICOT, mai mulți susținători ai lui Călin Georgescu au scandat „Cristela Georgescu este Prima Doamnă”, mai notează publicația. Miza dosarului: circuitul banilor și perchezițiile informatice Potrivit relatării, Cristela Georgescu a spus că a fost invitată ca martor și că s-a făcut „o procedură normală de percheziție electronică”. Ea a anunțat că va reveni la DIICOT, întrucât procedurile „nu s-ar fi încheiat”, menționând că percheziția „nu s-a terminat” și că ar putea continua „probabil mâine și chiar poimâine”. În paralel, procurorii continuă verificările privind circuitul financiar din dosar și analizează datele și dispozitivele ridicate, pentru a stabili traseul banilor și modul în care ar fi fost pusă la cale afacerea, conform informațiilor din articol. Acuzații publice: scurgeri de informații și încălcarea vieții private Cristela Georgescu a acuzat că informații pe care le consideră confidențiale ar fi apărut în presă înainte de a ajunge la judecător, ceea ce, în opinia ei, ar fi generat „interpretări false”. Ea a mai susținut că nu i-ar fi fost respectat dreptul la viață privată și că prezumția de nevinovăție ar fi fost încălcată. Totodată, a afirmat că acuzațiile din dosar ar fi „nefondate și neadevărate” și că, „până la ora actuală”, nu ar fi intrat în posesia dosarului pentru a-l studia integral. Ea a lăsat să se înțeleagă că ar putea apela la CEDO pentru presupuse încălcări ale libertăților și drepturilor fundamentale. Context: arest preventiv și prejudiciu reclamat de 1,1 milioane de euro Călin Georgescu se află în arest preventiv după ce, pe 29 septembrie, Curtea de Apel București a decis arestarea sa pentru 30 de zile. Măsura a fost dispusă într-un dosar în care procurorii îl acuză de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în legătură cu un prejudiciu reclamat de aproximativ 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Dosarul a pornit de la plângerea omului de afaceri Răzvan Leu, care susține că a fost prejudiciat în urma unei afaceri ce ar fi presupus obținerea unei linii de credit de șase milioane de euro, cu o garanție de un milion de euro, din care aproximativ 100.000 de euro ar fi urmat să fie folosiți pentru campania electorală a lui Călin Georgescu, potrivit acuzațiilor din dosar. Ulterior, ar mai fi fost ceruți încă 100.000 de euro, pe fondul promisiunii că valoarea creditului va fi majorată la 15 milioane de euro, însă creditul nu s-ar fi materializat, iar banii nu ar fi fost restituiți, conform articolului. În încercarea de a recupera prejudiciul reclamat, procurorii au instituit sechestru pe vila lui Călin Georgescu din Mogoșoaia, mai arată Adevărul. [...]
Audierea premierului Ilie Bolojan ca martor la DNA Iași aduce dosarul Bogos mai aproape de zona deciziei guvernamentale , într-o anchetă care vizează presupuse presiuni pentru schimbarea conducerii Direcției Sanitar-Veterinare din Vaslui, potrivit Biziday . Procurorii DNA vor să lămurească detalii despre întâlnirea din 23 septembrie 2025 dintre Ilie Bolojan și omul de afaceri Fănel Bogos, desfășurată în biroul premierului. Conform informațiilor din dosar, întâlnirea ar fi fost intermediată de Mihai Barbu, fost lider PNL Vaslui și, la acel moment, trezorier al partidului. Ce investighează DNA în dosarul Bogos Fănel Bogos este cercetat pentru instigare la șantaj și cumpărare de influență (trei acte materiale). DNA a arătat că, în septembrie 2024, la una dintre fermele lui Bogos a fost depistat un focar de salmoneloză, iar acesta a depus un dosar de despăgubiri de 13 milioane de lei, respins de Direcția Sanitar-Veterinară Vaslui. Ulterior, susțin procurorii, Bogos ar fi făcut demersuri pentru schimbarea din funcție a directorului executiv al DSVSA. În acest context, ar fi oferit unei persoane 200 de mii de lei, sumă care ar fi fost mascată prin contracte de consultanță, pentru ca aceasta să apeleze la „cercul de apropiați” și să obțină schimbarea cerută. De asemenea, Bogos ar fi promis sume și altor persoane pentru intervenții pe lângă ANSVSA. Întâlnirea de la Palatul Victoria și pozițiile publice În ziua în care DNA a prezentat aceste elemente, Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a confirmat întâlnirea dintre premier și Bogos, precizând că acesta a venit la Palatul Victoria împreună cu Mihai Barbu. Dogioiu a spus că motivul invocat a fost legat de „chestiunile politice de organizare la nivelul filialei din județ”, iar întâlnirea ar fi durat 15 minute. „Domnul prim-ministru, evident nu are cunoştinţă de nici o sumă solicitată, vehiculată, pentru audienţe, nu există aşa ceva.” Ulterior, Ilie Bolojan a declarat că Bogos nu i-a cerut nimic concret și că s-a plâns doar că este „tratat necorespunzător” de autoritățile din județ. Premierul a explicat că a acceptat întâlnirea după ce Barbu i-ar fi spus că vrea să îi prezinte o persoană într-o chestiune politică. Ce s-a întâmplat în anchetă până acum În 6 noiembrie 2025, Bogos a fost reținut, iar Mihai Barbu a fost plasat sub control judiciar, fiind acuzat că și-ar fi folosit influența și autoritatea politică pentru a intermedia întâlniri între Bogos și înalți funcționari ai statului (detalii în materialul Biziday ). Anul acesta, pe 25 august, Cristina Trăilă – secretar general adjunct în Guvernul Bolojan și fostă deputată PNL – a fost pusă sub urmărire penală, fiind suspectată că i-ar fi ajutat pe Bogos și Barbu să facă presiuni pentru înlocuirea șefului DSVSA Vaslui. Trăilă a demisionat din funcție și a susținut că dosarul este „un scandal mediatic, artificial” (context în Biziday ). Biziday notează că informațiile sunt în curs de actualizare, pe măsură ce apar date oficiale noi. [...]
