Știri
Știri din categoria Justiție

DIICOT investighează o înscenare electorală din 2025 în care a fost folosit un actor, potrivit G4Media.ro, care publică detalii despre persoanele audiate și despre legături comerciale ale unora dintre cei vizați.
Publicația scrie că persoana care l-a interpretat pe Nicușor Dan în fotografiile apărute în campania pentru alegerile prezidențiale din 2025 se numește Răzvan Florin Bratu și este actor în București. Contactat de G4Media.ro, acesta a spus că nu crede că are voie să facă declarații „având în vedere că este o investigație în curs” și a confirmat că a fost audiat la DIICOT.
Contextul dosarului este legat de fotografiile publicate pe Facebook de Elena Lasconi cu trei zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, imagini prezentate ca surprinzând o întâlnire între Nicușor Dan, Florian Coldea și Victor Ponta, care ar fi avut loc în decembrie 2024, după anularea alegerilor din acel an. Cei vizați au negat autenticitatea pozelor și au depus plângeri penale.
G4Media.ro susține că, în fotografii, celelalte două personaje au fost interpretate de Cristian Alexandru Năstăsoiu (Victor Ponta) și Marian Cojocaru (Florian Coldea), iar Bratu a afirmat că a fost vorba despre un job ocazional și că nu îi cunoaște pe ceilalți doi. Publicația amintește că a relatat anterior, pe baza unor informații judiciare, despre „mașinăria” din spatele operațiunii și că un aspect rămas de lămurit ar fi finanțatorul proiectului.
În dosarul de la DIICOT ar mai fi fost audiați Andrei-Gabriel Bicuți (administrator al SC Training Private Group SRL) și tatăl acestuia, Gheorghe Liviu Bicuți, despre care se afirmă că ar fi organizat realizarea filmării încă de la începutul lunii aprilie 2025. G4Media.ro notează că Gheorghe Liviu Bicuți nu a răspuns apelului și mesajului publicației.
Un dosar în care este inculpat Matei Andrei Ajoghin se află „în pronunțare”, după ce acesta ar fi fost trimis în judecată pentru instigare la furt calificat, într-un caz descris de G4Media.ro ca vânzarea, pentru 1.100 de lei, a unui Range Rover care nu îi aparținea. Separat, reiese din Portalul instanțelor de judecată că Judecătoria Ploiești i-a anulat lui Gheorghe Liviu Bicuți cartea de identitate, instanța menționând că anterior existase o urmărire penală pentru fals material în înscrisuri oficiale, clasată în decembrie 2024 ca urmare a intervenirii prescripției.
Recomandate

Ministerul Justiției anunță propunerile pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT , după aproape 30 de ore de interviuri susținute de 18 procurori pentru opt funcții de conducere, informează HotNews.ro . Numele celor trei procurori propuși vor fi trimise Consiliului Superior al Magistraturii pentru aviz consultativ, iar decizia finală va aparține președintelui Nicușor Dan. Interviurile, desfășurate pe parcursul a patru zile, au scos la iveală diferențe clare de viziune, dar și teme comune: digitalizarea urmăririi penale, utilizarea inteligenței artificiale, reorganizarea schemelor de personal și o comunicare publică mai eficientă. Candidații pentru Parchetul General Pentru funcția de procuror general au candidat Cristina Chiriac și Bogdan Pîrlog, iar pentru poziția de adjunct – actualul șef DNA, Marius Voineag. Cristina Chiriac a pledat pentru mobilizarea procurorilor și pentru prioritizarea combaterii evaziunii fiscale, spălării banilor și violenței domestice. A susținut implicarea societății civile pentru creșterea încrederii în justiție, însă a ezitat când a fost întrebată care ar fi prima decizie concretă în mandat. Bogdan Pîrlog a avut un discurs critic, vorbind despre o „criză profundă” în sistem și pierderea sprijinului public. A propus comasarea parchetelor, reducerea funcțiilor de conducere și elaborarea unei strategii naționale de combatere a infracțiunilor, insistând pe nevoia unui sistem integrat între urmărire penală și instanțe. Marius Voineag a promis transferul „bunelor practici” de la DNA la Parchetul General și extinderea acordurilor de recunoaștere a vinovăției pentru reducerea costurilor și accelerarea dosarelor. A admis, totodată, că instituția trebuie să comunice mai clar și mai frecvent cu publicul. Șefia DNA: experiență versus critică Pentru conducerea DNA au intrat în cursă Viorel Cerbu, Tatiana Toader și Vlad Grigorescu. Viorel Cerbu mizează pe experiența acumulată în instituție și pe ideea că DNA trebuie să fie un „partener social”, nu o instituție percepută exclusiv ca forță coercitivă. Tatiana Toader consideră că actuala strategie de comunicare este adecvată și că lupta anticorupție depinde de un efort mai larg al statului, nu doar de eficiența DNA. Vlad Grigorescu a contestat indicatorii de performanță ai actualei conduceri, criticând folosirea extinsă a acordurilor de recunoaștere și pledând pentru modernizarea tehnologică a urmăririi penale. DIICOT: digitalizare și lupta cu drogurile Pentru șefia DIICOT au candidat Alina Albu, Ioana Albani, Antonia Diaconu și Codrin-Horațiu Miron. Alina Albu a propus un proiect-pilot bazat pe analiză de date și inteligență artificială, argumentând că infracționalitatea s-a mutat masiv în mediul online. Ioana Albani a atras atenția că traficul de droguri reprezintă aproape 80% din dosarele DIICOT și a cerut intervenții legislative, semnalând și nereguli în gestionarea denunțurilor. Antonia Diaconu a indicat lipsa fondurilor operative ca obstacol major, subliniind costurile ridicate ale operațiunilor antidrog. Codrin-Horațiu Miron a avut un mesaj optimist, afirmând că lupta cu criminalitatea organizată poate fi câștigată prin efort susținut. În centrul dezbaterilor s-au aflat eficiența managerială, reorganizarea instituțională și recâștigarea încrederii publice. Decizia anunțată astăzi de ministrul Justiției va deschide ultima etapă procedurală înainte ca președintele să stabilească noii șefi ai marilor parchete. [...]

DIICOT a descoperit o „fabrică de bani” într-o localitate din județul Suceava , în urma a șase percheziții făcute marți în județele Suceava și Ilfov, potrivit AGERPRES . Acțiunea a fost derulată de procurorii Serviciului Teritorial Iași al DIICOT, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași. Conform unui comunicat al DIICOT, perchezițiile au avut loc într-un dosar care vizează, între altele, constituirea unui grup infracțional organizat, falsificare de monede, punerea în circulație de valori străine falsificate sau dobândirea de instrumente de plată fără numerar falsificate, precum și deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori. Din datele strânse până acum, DIICOT susține că, în octombrie 2025, patru suspecți (trei cetățeni români și un cetățean italian) ar fi constituit în județul Suceava o grupare specializată în falsificare de monedă. Ancheta arată că, în intervalul octombrie–noiembrie 2025, suspecții ar fi procurat din străinătate „sute de kilograme” de hârtie specială, iar liderul grupului ar fi cumpărat aparatură pentru organizarea unei tipografii clandestine într-o zonă rurală din județ. Procurorii mai afirmă că suspectul italian ar fi cunoscut la nivel internațional pentru preocupări legate de falsificarea banilor și ar fi avut rolul de a-i instrui pe ceilalți membri, dar și de a facilita procurarea de materiale și punerea în circulație a bancnotelor false în România sau în alte state. DIICOT indică și faptul că persoanele vizate ar fi încercat să creeze legături infracționale în Bulgaria, unde s-ar fi deplasat de mai multe ori. În acest context, DIICOT arată că luni, în baza cooperării polițienești româno-bulgare, un bărbat din Italia, doi cetățeni români și doi cetățeni bulgari au fost depistați la Sofia în timp ce dețineau și transportau bancnote contrafăcute de 100 de euro, în valoare de aproximativ 1,2 milioane de euro. Tot atunci ar fi fost găsit și un kilogram de cocaină. Procurorii precizează că „fabrica de bani” a fost identificată într-un imobil aflat în construcție, de unde au fost ridicate imprimante, componente electronice, hârtie specială și bancnote contrafăcute de 50 și 100 de euro, iar persoanele implicate urmează să fie audiate la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași. [...]

Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a declarat constituțională legea pensiilor magistraților , iar documentul a apărut în Monitorul Oficial, potrivit Digi24 . Actul normativ urmează să fie transmis președintelui Nicușor Dan pentru promulgare, după comunicarea oficială a deciziei CCR . În motivare, judecătorii constituționali arată că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile, criteriile și modul de calcul al drepturilor de asigurări sociale, în funcție de resursele financiare disponibile, cu respectarea Constituției. CCR subliniază că nu are competența de a stabili cuantumul concret al pensiilor și nici procentul aplicat bazei de calcul, dar reiterează că statutul magistraților impune ca pensia de serviciu să fie „cât mai apropiată” de ultimul salariu. Curtea precizează că nu poate analiza oportunitatea unei inițiative legislative și nici impactul bugetar al acesteia. De asemenea, arată că nu poate condiționa reforma pensiilor magistraților de modificarea pensiilor de serviciu din alte domenii, această decizie revenind exclusiv Parlamentului sau Guvernului. CCR a respins și solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, argumentând că instanța europeană nu oferă avize consultative în cadrul procesului legislativ intern și nu se pronunță asupra constituționalității unei norme naționale înainte de promulgare. Documentul include opinii concurente și o opinie separată a judecătorilor care au contestat soluția majoritară. Odată publicată motivarea, legea poate fi promulgată, în conformitate cu articolul 77 din Constituție, doar după primirea oficială a deciziei CCR la Administrația Prezidențială. [...]

Au început interviurile pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT , iar primii evaluați, luni, 23 februarie 2026, au fost candidații pentru conducerea Ministerului Public. Potrivit HotNews.ro , pentru funcția de procuror general candidează Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, și procurorul militar Bogdan Pîrlog, iar pentru postul de adjunct s-a înscris actualul șef al DNA, Marius Voineag . Ce propun candidații la Parchetul General Cristina Chiriac a pledat pentru un Minister Public „modern” și mai vizibil în spațiul public, afirmând că procurorul general trebuie să fie „principala voce” a instituției și să ofere răspunsuri clare societății. Ea a indicat deficitul de personal drept una dintre principalele probleme și a vorbit despre nevoia de creștere a capacității investigative, digitalizare și consolidarea încrederii publice. Întrebată care ar fi prima decizie managerială, a răspuns că ar trebui să stabilească mai întâi un plan de priorități. Bogdan Pîrlog a vorbit despre „o profundă criză la nivel de sistem” și despre pierderea încrederii publice în justiție. El a criticat promovările bazate pe interviu la instanța supremă și a susținut necesitatea regândirii organigramei, apreciind că există unități „profund ineficiente” și prea multe funcții de conducere. Întrebat despre sancțiunea disciplinară primită anul trecut, Pîrlog a afirmat că legea ar trebui să stabilească reguli clare și unitare privind condițiile de acces la funcțiile de vârf. Marius Voineag, singur candidat pentru funcția de adjunct Actualul șef al DNA, Marius Voineag, candidează fără contracandidat pentru postul de adjunct al procurorului general. El a anunțat că obiectivul central este transferul „bunelor practici” de la DNA la Parchetul General, cu accent pe: creșterea capacității investigative; extinderea programelor de formare profesională; promovarea acordurilor de recunoaștere a vinovăției; integrarea unor soluții de inteligență artificială; îmbunătățirea comunicării publice. Întrebat despre cel mai mare eșec la conducerea DNA , Voineag a indicat comunicarea, apreciind că explicațiile publice ar fi putut fi mai clare pentru a consolida încrederea în instituție. Calendarul selecției Interviurile pentru DNA sunt programate marți, 24 februarie, iar cele pentru DIICOT miercuri și joi, 25-26 februarie. Rezultatele selecției vor fi publicate pe 2 martie, după care ministrul Justiției va trimite propunerile motivate către CSM pentru aviz consultativ. Decizia finală aparține președintelui Nicușor Dan. Miza acestor audieri este stabilirea noii conduceri a marilor parchete într-un moment în care candidații invocă atât presiunea publică asupra sistemului judiciar, cât și nevoia de reformă internă și recâștigare a încrederii societății. [...]

Un tribunal din Italia a decis că scumpirile Netflix din 2017-2024 au fost ilegale , potrivit Zona IT , iar abonații italieni pot cere reducerea tarifului actual și rambursarea diferențelor plătite, cu despăgubiri care, în unele cazuri, pot ajunge la 500 de euro. Hotărârea vizează majorările succesive aplicate de Netflix Italia în perioada 2017–noiembrie 2024, instanța considerând abuzive clauzele contractuale care permiteau modificarea unilaterală a prețului și a altor condiții, fără un motiv justificat în contract. Aceste clauze ar încălca Codul Consumatorului din Italia. Procesul a fost inițiat de Mișcarea Consumatorilor din Italia (Movimento Consumatori), care a contestat caracterul „abuziv și nul” al prevederilor ce permiteau schimbarea arbitrară a prețului abonamentelor. Ca efect al deciziei, instanța impune restituirea diferenței dintre tariful majorat și prețul practicat până la data constatării ilegalității. În funcție de vechimea abonamentului, sumele pot varia semnificativ. Textul indică exemplul unui abonat Premium care a activat serviciul în 2017 și plătește în prezent 19,99 euro, caz în care rambursarea ar urma să reflecte diferența față de tariful inițial de 11,99 euro. Un raționament similar este descris pentru pachetul Standard, ajuns la 13,99 euro/lună, raportat la un nivel anterior de 9,99 euro. „Un client premium care a plătit fără întrerupere abonamentul Netflix din 2017 până în prezent are dreptul la o rambursare de aproximativ 500 de euro, în timp ce un client standard are dreptul la o rambursare de aproximativ 250 de euro. Majorările ilegale vizează și abonamentul de bază, care a înregistrat o creștere de doi euro în octombrie 2024”, au explicat cei doi avocați care au reprezentat Mișcarea Consumatorilor. Instanța a stabilit și o limitare: sunt exceptate majorările aferente contractelor încheiate după ianuarie 2024. Totodată, articolul menționează că victoria obținută în instanță „nu produce efecte după anul 2024” și „nu influențează cu nimic actuala politică de abonamente Netflix”, iar situația foștilor abonați care și-au închis conturile înainte de 2024 rămâne neclară din perspectiva accesului la despăgubiri. Pe partea de măsuri de informare, tribunalul a cerut Netflix să publice conținutul hotărârii pe propriul site și în publicații de importanță națională și să informeze toți consumatorii italieni, inclusiv pe cei care s-au dezabonat, despre nulitatea clauzelor și dreptul la rambursare. Președintele Movimento Consumatori, Alessandro Mostaccio, a avertizat că organizația ar putea continua demersurile în instanță dacă platforma nu aplică rapid măsurile dispuse. În ceea ce privește potențialul impact financiar, sursa indică faptul că Netflix ar avea aproximativ 3 milioane de foști și actuali abonați italieni eligibili, iar suma totală ar putea ajunge la 750 milioane de euro. În același timp, se arată că lipsa de informare și obstacolele birocratice ar putea reduce semnificativ numărul celor care vor obține efectiv rambursările. [...]

Tribunalul București i-a revocat controlul judiciar lui Călin Georgescu , astfel că acesta poate părăsi România, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată vineri, 3 aprilie 2026, în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale este judecat pentru propagandă legionară. Hotărârea instanței a admis contestația formulată de Georgescu împotriva unei încheieri pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București la 26 martie 2026 și a dispus revocarea măsurii. „Admite contestația formulată de contestatorul inculpat Georgescu Călin (...) dispune revocarea măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpatul sus-menționat”, se arată în decizia magistraților, disponibilă pe portalul instanței lor judecată. Ridicarea controlului judiciar înseamnă, între altele, că Georgescu nu mai are obligația de a se prezenta periodic la poliție și poate ieși din țară. Conform aceleiași surse, el invocase anterior nevoia de tratament medical în străinătate, iar decizia Tribunalului București este definitivă. În acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată la 2 iulie 2025 de Parchetul General, sub acuzația de promovare publică a cultului persoanelor responsabile de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru propagarea ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, în formă continuată. Potrivit rechizitoriului, faptele ar fi avut loc în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, prin declarații publice, interviuri și postări online. Informațiile despre conținutul acuzațiilor sunt atribuite de Libertatea publicației Știripesurse.ro , citată în articol. [...]