Știri
Știri din categoria Justiție
DIICOT nu mai găsește bijuterii confiscate în 2008, evaluate la peste 250.000 de euro, iar cazul s-a blocat penal din cauza prescripției, potrivit Adevărul. Proprietara bunurilor a deschis un proces civil și cere ca prejudiciul să fie folosit pentru compensarea datoriilor pe care le are la stat.
Bijuteriile – ceasuri, coliere și inele din aur cu pietre prețioase – au fost ridicate la Galați, în urma unor percheziții făcute în 2008. Femeia susține că nu știe cine a intrat în posesia bunurilor și spune că semnătura ei ar fi fost falsificată pe un document din 2009.
Femeia afirmă că a descoperit abia în 2021, când a încercat să recupereze bunurile, existența documentului din 2009. A depus plângere penală, iar procurorul de caz a cerut o expertiză care, potrivit relatării, a confirmat că semnătura nu era autentică.
Demersul nu a mai produs efecte în penal, deoarece ar fi intervenit prescripția după cinci ani, conform aceleiași surse.
Proprietara spune că este vorba despre aproximativ un kilogram de aur și bijuterii ale familiei. Între timp, ea a fost condamnată la doi ani și patru luni de închisoare, și-a ispășit pedeapsa și s-a stabilit în Spania.
Femeia are sechestru pus de ANAF pe două apartamente din Galați și susține că ar fi vrut să își achite datoriile către stat din banii obținuți prin valorificarea bijuteriilor. Acum, și-a angajat un avocat, a deschis un proces civil și încearcă să dea de urma bunurilor dispărute.
Recomandate
Ministra de Externe Oana Țoiu spune că a părăsit o recepție din Washington după ce unul dintre frații Tate a încercat să intre în vorbă cu un grup în care se afla , potrivit HotNews . Episodul ridică o problemă de protocol și de gestionare a riscurilor reputaționale în contexte diplomatice, în condițiile în care frații Tate sunt vizați de anchete penale în România și au fost arestați recent în SUA la solicitarea Marii Britanii. Țoiu a relatat într-un interviu pentru Adevărul că recepția a avut loc săptămâna trecută, în Washington, și a fost organizată de Paolo Zampolli, prezentat drept emisarul lui Donald Trump pentru România. Evenimentul ar fi avut loc cu o zi înaintea întâlnirii ministrei cu Marco Rubio. Ce spune ministra despre incident și de ce a plecat În relatarea sa, ministra afirmă că prezența fraților Tate nu a fost semnalată părții române atunci când a fost transmisă invitația și că delegația nu avea control asupra listei de invitați. „În momentul în care a fost semnalată prezența fraților Tate acolo, de altfel unul din frații Tate ne-a abordat într-un grup mai larg de conversație, evident că am cerut să plec.” Țoiu susține că discuțiile erau publice, în cadru public, în prezența mai multor persoane, și că a ales să părăsească recepția când unul dintre frați a încercat să deschidă o conversație într-un grup în care se afla și ea. „În acel moment am plecat eu și mai mulți dintre cei prezenți de la acea recepție.” Ministra mai spune că nu a existat nicio conversație privată „1 la 1” și nicio discuție oficială legată de dosarele fraților Tate, adăugând că a dat instrucțiuni echipei din ambasadă ca orice cerere de întrevedere în acest sens să nu primească răspuns afirmativ din partea României. Contextul juridic: arestarea din SUA și dosarele din România Andrew Tate și Tristan Tate au fost arestați sâmbătă seară la Miami de autoritățile federale americane, la solicitarea Marii Britanii, care urmărește extrădarea lor, potrivit informațiilor prezentate. Procurorii britanici îl acuză pe Andrew Tate (39 de ani) de șapte fapte de viol și alte infracțiuni, inclusiv trafic sexual și pornografie infantilă, iar pe Tristan Tate (38 de ani) de agresiune sexuală, două fapte de viol și trei infracțiuni legate de organizarea sau facilitarea traficului de persoane în scopul exploatării sexuale. În România, frații Tate sunt în continuare cercetați penal, fiind acuzați, între altele, de trafic de minori, relații sexuale cu un minor și spălare de bani, precum și de trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat pentru exploatarea sexuală a femeilor. În noiembrie 2024, instanța a trimis dosarul de trafic de persoane, viol și formarea unui grup infracțional înapoi la procurori, iar în aprilie 2026 Tribunalul București le-a ridicat toate măsurile preventive de control judiciar. La începutul lunii iulie 2026, DIICOT a anunțat extinderea cercetărilor, cu infracțiuni suplimentare față de acuzațiile de la finalul lui 2024. [...]
Comisia Europeană avertizează că deciziile ÎCCJ privind prescripția pot bloca anchete și procese de corupție, inclusiv cu miză pe fonduri UE , ceea ce creează un „risc sistemic” ca dosare importante să se închidă fără sancțiuni, potrivit G4Media , care citează Raportul Comisiei Europene privind statul de drept , publicat vineri. Raportul arată că hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), conduse de Lia Savonea, referitoare la prescripția răspunderii penale „continuă să afecteze grav” combaterea corupției în România. Concret, instanțe inferioare au dispus încetarea proceselor penale și au desființat condamnări în numeroase cauze, inclusiv în dosare de mare corupție. De ce contează: efecte asupra aplicării dreptului UE și asupra anchetelor EPPO Executivul european susține că aplicarea acestor decizii a dus la eliberarea unor inculpați și la închiderea definitivă a unor dosare de rezonanță, cu impact asupra percepției publice privind capacitatea justiției de a combate corupția. În evaluarea Comisiei, problema capătă și o dimensiune de drept european: hotărârile ÎCCJ ar „neutraliza efectul suspensiv” al actelor de procedură asupra cursului prescripției, pentru acte efectuate înainte și după perioada 2018–2022. Consecința indicată în raport este creșterea riscului ca „o serie de cauze penale să scape de sancțiuni penale”, ceea ce „ridică anumite întrebări din perspectiva dreptului UE”. Totodată, raportul citează date transmise de Parchetul European (EPPO) , potrivit cărora deciziile ÎCCJ ar putea afecta capacitatea EPPO de a desfășura anchete eficiente în România, mai ales în dosare privind infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Reacții împărțite în magistratură: prescripție „suficient de lungă” vs. întârzieri procedurale Documentul notează și opinii divergente în interiorul sistemului judiciar. Unele asociații ale magistraților consideră că termenele de prescripție sunt, prin ele însele, suficient de lungi pentru soluționarea cauzelor. Altele indică transferuri repetate ale dosarelor între complete sau instanțe, care ar fi generat întârzieri suplimentare și ar fi facilitat împlinirea termenelor de prescripție. Fragment din raportul Comisiei Europene „Instanțele inferioare au continuat să dispună încetarea proceselor penale în cauze de corupție și să desființeze hotărâri de condamnare, inclusiv în cauze de corupție la nivel înalt, ca urmare a hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la prescripția răspunderii penale. (...) Aceste hotărâri neutralizează efectul suspensiv asupra cursului prescripției al actelor de procedură efectuate înainte și după perioada 2018-2022, exacerbând astfel riscul sistemic ca o serie de cauze penale să scape de sancțiuni penale și ridicând anumite întrebări din perspectiva dreptului UE. Potrivit EPPO, hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) ar putea afecta capacitatea Parchetului European de a desfășura anchete eficiente privind infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii în România.” În material este indicată și versiunea publicată pe Scribd a capitolului dedicat României din Raportul pe 2026 privind statul de drept: Raportul Comisiei Europene – Statul de drept în România 2026 . [...]
Schimbul de replici dintre DIICOT și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, riscă să erodeze credibilitatea comunicării instituționale a justiției , într-un moment în care anchetele vizează dosare cu impact public major, potrivit HotNews . Deputata PNL Raluca Turcan a criticat miercuri postarea DIICOT cu tentă ironică la adresa ministrului, pe care o descrie drept „amenințătoare” și „în bătaie de joc”. Turcan susține că DIICOT „a sărit calul” și s-a îndepărtat de rolul său, argumentând că, într-o țară percepută ca fiind coruptă, instituțiile de anchetă trebuie să livreze rezultate „cu credibilitate”, nu prin „miștouri” sau presiuni. În postarea sa, ea spune că mesajul poate fi interpretat în mai multe feluri, „deloc în cheia corectă” a unei justiții eficiente și serioase. Ce a declanșat reacția: ironia DIICOT pe Facebook DIICOT l-a vizat pe Pîslaru într-o postare pe Facebook , după ce procurorii au făcut percheziții la Casa de Pensii. Mesajul a fost pus pe o imagine „generată cu inteligența artificială”, conform mențiunii din postare: „Astăzi suntem și la Casa de Pensii. Scuze că nu am anunțat înainte!” Contextul este legat de tensiunile apărute după descinderile DIICOT în cazul azilelor ilegale din Bihor, când Pîslaru a revocat-o pe Alexandra Zară de la conducerea Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități, invocând că nu a fost informat înainte de acțiunea DIICOT. Ulterior, ministrul a acuzat-o pe Zară că este o „sinecuristă PSD” și că ar fi fost numită politic. Miza: comunicarea publică a procurorilor și efectul asupra încrederii În reacția sa, Raluca Turcan sugerează că cei responsabili de mesaj ar trebui cel puțin sancționați la nivel intern, mergând până la ideea unei demisii, prin analogie cu standardele aplicate oamenilor politici pentru „declarații neinspirate”. Totuși, ea adaugă că „despre plecarea din funcție probabil că nici nu poate fi vorba”. În paralel, DIICOT a anunțat miercuri percheziții în biroul unui funcționar de la Casa de Pensii București , într-un dosar în care acesta este acuzat că ar face parte dintr-o grupare specializată în înșelăciune, prin falsificarea datelor pentru emiterea deciziilor de pensionare pentru „peste 860 de persoane”, conform informațiilor din articol. [...]
DIICOT a ales să comunice cu ironie o anchetă cu miză bugetară , după ce ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, s-a plâns public că nu a fost informat înainte de o acțiune a procurorilor, potrivit HotNews . Instituția a publicat pe Facebook o imagine „generată cu inteligența artificială”, asociată perchezițiilor de miercuri de la Casa de Pensii București . În postare, DIICOT a atașat o fotografie cu mesajul: „Astăzi suntem și la Casa de Pensii. Scuze că nu am anunțat înainte!” Contextul: nemulțumirea ministrului după descinderile din Bihor Ironia DIICOT vine pe fondul reacțiilor lui Dragoș Pîslaru după descinderile din Bihor, în cazul azilului ilegal al lui Viorel Pașca. Atunci, ministrul a revocat-o pe șefa Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități, Alexandra Zară, invocând că nu a fost informat înainte de acțiunea DIICOT. Ulterior, Pîslaru a revenit cu declarații în care a acuzat-o pe Zară că este o „sinecuristă PSD” și că ocupa funcția de președintă a ANPDPD „numai din considerente politice”. HotNews amintește, în acest context, și materialul despre măsurile anunțate după descinderile din Bihor, disponibil aici . Ancheta de la Casa de Pensii: suspiciuni de înșelăciune și date falsificate pentru pensionări Miercuri, procurorii DIICOT au făcut percheziții în biroul unui funcționar de la Casa de Pensii București. Acesta este acuzat că ar face parte dintr-o grupare specializată în înșelăciune „cu consecințe deosebit de grave”, prin falsificarea datelor folosite la emiterea deciziilor de pensionare pentru peste 860 de persoane , conform informațiilor citate. Potrivit DIICOT, începând din 2018, grupul infracțional ar fi introdus date fictive în bazele de date ale ANAF, pentru a atesta o vechime falsă în muncă, astfel încât casele de pensii să emită decizii de pensionare și să stabilească nivelul pensiei pe baza acestor informații. Din informațiile disponibile în material nu rezultă, deocamdată, un cuantum al prejudiciului sau ce măsuri procesuale urmează în dosar. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că vede deja „rezultate” în activitatea parchetelor după numirea noilor șefi , deși, potrivit propriilor estimări, ar fi fost nevoie de circa șase luni pentru ca schimbările să devină vizibile, relatează HotNews . Mesajul are miză de reglementare și funcționare instituțională: președintele validează public direcția conducerilor nou numite la PICCJ, DNA și DIICOT și indică o orientare spre dosare „importante”, nu spre volum. Într-o conferință de presă susținută la Ambasada României la Paris, Nicușor Dan a afirmat că este „mulțumit spre foarte mulțumit” de activitatea parchetelor și că „toate trei se mișcă foarte bine”, deși nu a trecut încă intervalul de șase luni invocat anterior ca reper pentru evaluare. Ce „progrese” invocă președintele la DIICOT, PICCJ și DNA Șeful statului a dat exemple distincte pentru fiecare structură: DIICOT : a legat activitatea de reducerea incidentelor asociate consumului de droguri la festivaluri, afirmând că „anul ăsta am fost bine”. Parchetul General (PICCJ) : a vorbit despre reluarea unor „anchete serioase privind magistrații”, făcând trimitere la cazul celor doi procurori din Constanța arestați preventiv într-un dosar de corupție (context prezentat de HotNews și în materialul despre caz: HotNews ). DNA : a susținut că au fost anchetate „persoane importante” și a insistat pe ideea că parchetele nu mai funcționează „la alibi”, ascunzând lipsa de substanță în spatele numărului de dosare, ci se concentrează pe cauze cu impact. Context: numirile din 8 aprilie și așteptările transmise atunci Nicușor Dan a semnat pe 8 aprilie decretele de numire pentru conducerile PICCJ, DNA și DIICOT (detalii într-un material anterior: HotNews ). Potrivit listei publicate, au fost numiți: Cristina Chiriac – procuror general al PICCJ Marius Voineag – procuror adjunct al procurorului general (PICCJ) Ioan-Viorel Cerbu – procuror-șef DNA Marinela Mincă – procuror-șef adjunct DNA Marius-Ionel Ștefan – procuror-șef adjunct DNA Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef DIICOT Alex-Florin Florența – procuror-șef adjunct DIICOT La momentul numirilor, președintele spunea că se așteaptă ca procurorii-șefi să comunice atât cu procurorii din subordine, cât și public „deficiențele” întâlnite în activitate, criticând presiunea „miilor de dosare” care ar împinge procurorii spre un rol de „funcționari”, în detrimentul cauzelor de impact. De ce contează Evaluarea publică pozitivă, făcută înainte de termenul de șase luni invocat inițial, funcționează ca un semnal politic și instituțional de susținere pentru actualele conduceri ale marilor parchete și pentru o prioritizare a dosarelor considerate relevante social (corupție, criminalitate organizată, anchete privind magistrați). În lipsa unor indicatori cantitativi în declarațiile citate, rămâne de urmărit dacă această schimbare de accent se va reflecta în rezultate confirmabile în perioada următoare. [...]
O fraudă prin impersonarea ANAF a dus la transferul a 31.950 de lei din contul unei firme , după ce un bărbat din Roman a fost convins telefonic să mute banii într-un alt cont, potrivit Mediafax . Cazul scoate în evidență riscul operațional pentru companii atunci când deciziile de plată sunt luate sub presiune, pe baza unor apeluri care invocă instituții publice. Poliția municipiului Roman a fost sesizată vineri de un bărbat de 33 de ani, care a reclamat că a fost victima unei infracțiuni. În urma verificărilor, anchetatorii au stabilit că acesta a fost sunat de o persoană necunoscută care s-a prezentat drept angajat al ANAF, conform IPJ Neamț . Cum a fost justificat transferul Potrivit polițiștilor, apelantul i-a spus bărbatului că trebuie „recuperată” suma de 4.120 de lei, reprezentând TVA restant, de la firma pe care o administrează. Sub acest pretext, victima a fost convinsă să transfere 31.950 de lei din contul societății într-un alt cont bancar. Autoritățile au cerut blocarea sumei și au deschis un dosar penal pentru înșelăciune. Recomandările poliției pentru evitarea fraudelor Polițiștii avertizează că nu trebuie făcute transferuri de bani în urma unor apeluri telefonice, chiar dacă interlocutorul susține că reprezintă o instituție publică sau o bancă. De asemenea, ei precizează că ANAF și alte instituții publice nu solicită transferuri bancare pentru recuperarea unor sume sau pentru rambursări de TVA. În plus, autoritățile recomandă: să nu fie comunicate date bancare, parole, coduri de autentificare sau coduri primite prin SMS unor persoane necunoscute; dacă există suspiciuni de fraudă, convorbirea să fie întreruptă imediat, iar banca și poliția să fie contactate de urgență. [...]
