Știri
Știri din categoria Diverse
DIICOT a extins blocarea activelor în dosarul Nordis, punând sechestru pe 184 de imobile și 14 terenuri, într-o mișcare care vizează acoperirea unui prejudiciu reclamat de peste 58 milioane de euro (aprox. 290 milioane lei), potrivit Digi24. Măsura vine pe fondul extinderilor urmăririi penale pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și al unui nou val de plângeri.
Sechestrul asigurător a fost dispus prin ordonanță la 19 octombrie 2026 de DIICOT – Structura Centrală și vizează bunuri aparținând unor societăți comerciale cercetate în cauză. Conform comunicării DIICOT citate de Digi24, bunurile sunt evaluate la 12.038.908,96 euro (aprox. 60 milioane lei), pe baza grilelor notariale, iar sechestrul este instituit „până la concurența sumei de 58 milioane de euro”.
Măsura se referă la:
Potrivit procurorilor, decizia are legătură cu extinderile urmăririi penale dispuse la 10.10.2025 și 18.08.2026, „corespunzător unui număr de 363 de plângeri penale noi”, formulate de persoane vătămate, persoane fizice sau juridice. Prejudiciul reclamat cumulat este de peste 58 milioane de euro (aprox. 290 milioane lei).
În august, DIICOT a extins urmărirea penală în dosarul Nordis, în care au fost reținute 11 persoane, între care Laura Vicol (fost deputat PSD) și soțul său, omul de afaceri Vladimir Ciorbă, pentru infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
DIICOT arată că măsura îi vizează pe administratorii unui grup de firme (inculpați în cauză) și patru societăți comerciale, toate urmărite penal, în legătură cu „acte materiale noi” de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
În același context, procurorii menționează că 50 de noi plângeri au fost făcute de 109 păgubiți, iar prejudiciul suplimentar ar depăși 42 milioane lei, 14 milioane euro (aprox. 70 milioane lei) și 17.000 de dolari (aprox. 80.000 lei). În octombrie 2025, DIICOT a extins din nou ancheta după primirea a „trei sute de noi plângeri”, iar până atunci 850 de persoane aveau calitatea de victime.
Recomandate
DIICOT a declanșat 14 percheziții în Iași într-un dosar care vizează un centru de primire minori, cu acuzații de trafic de minori și droguri , o intervenție cu impact direct asupra funcționării și controlului instituțiilor de protecție a copilului, potrivit Digi24 . Perchezițiile au loc marți, 20 octombrie 2026 , și sunt făcute de procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Iași împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași. Mandatele vizează domiciliile unor persoane fizice și sediul unui centru de primire minori din județul Iași, într-o cauză ce include acuzații de trafic de minori, deținere de droguri de risc și mare risc pentru consum propriu (fără drept) și trafic de droguri de risc și mare risc. Potrivit DIICOT, ancheta indică faptul că, pe parcursul anului 2026, o minoră de 14 ani, instituționalizată, ar fi fost recrutată și transportată, cu sprijinul altor minore instituționalizate, în locații din localitatea Verșeni și din împrejurimi, unde ar fi fost determinată să întrețină relații sexuale contra cost. Procurorii mai susțin că ar fi existat și alte victime racolate din același centru, în același scop, tot cu sprijinul unor minore instituționalizate. În acest context, „în incinta centrului” ar fi fost introduse cantități de canabis și „substanțe cristaline”, care ar fi fost distribuite pentru consum propriu minorilor instituționalizați, conform comunicării DIICOT. Audierile urmează să se desfășoare la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași. În acest stadiu, informațiile prezentate sunt cele comunicate de anchetatori, iar rezultatele perchezițiilor și eventualele măsuri procesuale ulterioare nu sunt detaliate în material. [...]
Uniunea Europeană pregătește o strategie mai dură pentru Arctica , cu măsuri de supraveghere maritimă și protecție a infrastructurii critice, pe fondul temerilor că Rusia și China ar putea transforma noua rută de navigație din Nord într-un „punct de strangulare” pentru comerțul global, potrivit Digi24 . Strategia actualizată urmează să fie prezentată marți și mută accentul UE de la mediu către securitate și control operațional al riscurilor. Planul, descris de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , într-un interviu pentru The Times , vizează contracararea eforturilor sino-ruse de a domina Cercul Polar Arctic, în contextul în care retragerea gheții marine face tot mai utilizabilă Ruta Mării Nordului (NSR) de-a lungul teritoriului Rusiei, ca alternativă la traseele tradiționale. Ce include strategia UE: supraveghere, mobilitate militară și protecția cablurilor Potrivit informațiilor prezentate, strategia va include: un centru de supraveghere pentru urmărirea activităților maritime suspecte; sprijin pentru porturi și aeroporturi „de nivel militar”, pentru desfășurarea rapidă a trupelor; un centru pentru monitorizarea și repararea cablurilor submarine de date în caz de sabotaj; un „centru de securitate maritimă”, într-o locație încă nedivulgată, care ar urma să supravegheze „flota ascunsă” a Rusiei și activitățile submarinelor sale. Miza operațională este dublă: pe de o parte, controlul riscurilor de securitate pe o rută comercială emergentă; pe de altă parte, reducerea vulnerabilităților legate de conectivitate (cabluri submarine) într-o zonă în care sabotajul este tratat explicit ca scenariu. De ce contează Ruta Mării Nordului pentru comerț și securitate În material se arată că NSR începe deja să fie folosită de nave comerciale din China și din alte state din Pacific către Europa, iar în lunile de vară călătoriile ar fi „cu cel puțin o treime mai rapide” decât ruta consacrată prin Marea Roșie și Marea Mediterană. În acest context, Kallas susține că UE trebuie să colaboreze cu Statele Unite și Canada pentru a împiedica transformarea rutei într-un punct strategic de blocaj. „Cu astfel de părți interesate, putem împiedica [rivalii noștri] să creeze un nou punct de blocaj [și] să ne asigurăm că această rută rămâne deschisă pentru toată lumea.” Buget și capabilități: spărgătoare de gheață și tehnologii militare pentru Arctica Față de strategia din 2021, axată în principal pe mediu, versiunea actualizată este descrisă ca o declarație de intenție „mult mai marcată” geopolitic. Documentul ar urma să includă: angajamentul de a consolida flota europeană de spărgătoare de gheață; alocarea a 260 de milioane de euro (aprox. 1,3 miliarde lei) pentru tehnologii militare adaptate condițiilor arctice, precum aeronave pentru vreme extremă și senzori cu rază lungă de acțiune. În paralel, capitalele europene sunt îngrijorate că Rusia și China își extind puterea maritimă, inclusiv prin avantajul lor în numărul de spărgătoare de gheață și prin folosirea cercetării polare ca instrument de recunoaștere. Posibilă nuanțare a poziției UE privind forajul în Arctica Kallas „a părut să sugereze” că UE ar putea să-și modereze opoziția față de forajul pentru combustibili fosili în Arctica, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și gaze și al riscurilor geopolitice care afectează rutele energetice. „De aceea, desigur, toate țările analizează cu atenție și noile resurse, din care să poată obține această energie. Dar este un echilibru dificil de atins în ceea ce privește protejarea mediului.” Materialul notează și presiunea exercitată asupra Norvegiei (care nu este membră UE, dar este legată economic de piața europeană) în privința exploatării unor rezerve suplimentare. Dependența UE de parteneri și ecoul tensiunilor din jurul Groenlandei UE are o prezență teritorială limitată în Extremul Nord, la zonele nordice ale Finlandei și Suediei, ceea ce o face dependentă de parteneri. În articol sunt menționate recalibrări în relațiile cu: Canada, care negociază un statut de „membru asociat” al UE; Islanda, care a votat împotriva negocierilor de aderare, dar vrea relații economice mai profunde; Norvegia, interesată de o aliniere mai strânsă; Marea Britanie, care oferă o bază pentru misiuni de supraveghere aeriană a Arcticii la RAF Lossiemouth. În același timp, textul amintește că relația transatlantică a fost afectată de disputa legată de Groenlanda, tensiuni care, deși „dezamorsate” printr-un acord, ar fi lăsat urme de durată asupra încrederii dintre aliați. Ce urmează, conform informațiilor din articol: prezentarea, marți, a strategiei actualizate a UE pentru Arctica, care va seta cadrul pentru investiții și coordonare în zona de securitate maritimă, infrastructură critică și capabilități adaptate condițiilor arctice. [...]
Circulația pe încă 13 km din A0 Nord va fi deschisă pe 26 octombrie , ceea ce creează o legătură rutieră mai fluidă între marile autostrăzi din jurul Capitalei și reduce presiunea de trafic de pe actuala centură, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de Horațiu Cosma , secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, care spune că luni, 26 octombrie, se deschide circulația pe ambele sectoare ale A0 Nord între Afumați, Pantelimon și conexiunea cu Autostrada A2 (spre Constanța). Segmentul are aproximativ 13 km și este împărțit între loturile 3 (Afumați – Pantelimon) și 4 (Pantelimon – Cernica/A2). Impact operațional: conexiuni mai rapide între autostrăzi și ocolirea centurii aglomerate Odată cu deschiderea ambelor loturi, șoferii ar urma să beneficieze de o conexiune continuă pe autostradă între A1, A2, A3 și DN1 la Otopeni, prin sudul, estul și nordul Capitalei, conform declarațiilor oficialului. În termeni practici, deschiderea acestor segmente înseamnă: mai puțină aglomerație pe drumurile din jurul Bucureștiului; legături mai rapide între marile autostrăzi; flexibilitate mai mare pentru transportul de persoane și de marfă; traversarea nordului și estului Capitalei fără dependența de actuala centură, descrisă ca „extrem de aglomerată”. Întârzierea Lotului 3 și solicitarea de penalități Cosma atrage însă atenția că Lotul 3 „trebuia să fie gata cu un an mai devreme” și susține că lucrările „nu au avansat la nivelul așteptărilor”. În acest context, spune că a cerut CNAIR o analiză contractuală și aplicarea penalităților „care se impun” firmelor responsabile de întârziere. Tot el precizează că, pe Lotul 4, lucrările au fost finalizate încă din vară, dar segmentul a rămas nefolosit până la finalizarea sectorului vecin, deoarece nu ar fi fost gândită o descărcare a traficului în DN3. [...]
Ucraina condiționează o pauză de atacuri asupra rafinăriilor rusești de livrări rapide de interceptoare Patriot , pe fondul epuizării stocurilor și al întârzierilor de aprobare din SUA, potrivit Digi24 . Propunerea lui Volodimir Zelenski mizează pe un „troc” cu impact operațional imediat: reducerea presiunii asupra industriei petroliere ruse, în schimbul întăririi apărării aeriene ucrainene într-o perioadă de intensificare a atacurilor. Zelenski a avertizat că Ucraina rămâne fără rachete interceptoare Patriot din lotul furnizat de Statele Unite și a descris ultimul atac nocturn ca incluzând 16 rachete balistice și șase rachete de croazieră. În acest context, liderul de la Kiev spune că ar accepta oprirea, pentru 30 de zile, a loviturilor asupra rafinăriilor rusești, dacă SUA ar furniza în același interval interceptoare Patriot pentru protejarea spațiului aerian ucrainean. „Am putea opri atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia timp de 30 de zile, iar în schimb ne-am aștepta ca SUA să ne ajute să ne protejăm spațiul aerian în aceleași 30 de zile (...) prin furnizarea de rachete interceptoare Patriot.” Potrivit lui Zelenski, Washingtonul nu a transmis până acum un semnal că ar fi dispus să accepte această variantă. De ce contează: apărarea aeriană, blocajele de aprobare și riscul pentru infrastructura critică Miza imediată este capacitatea Ucrainei de a respinge rachetele balistice, într-un moment în care atacurile rusești asupra orașelor și infrastructurii energetice se intensifică, înainte de iarnă. Zelenski susține că Pentagonul întârzie livrarea unor rachete deja achiziționate de state europene prin programul PURL (Lista de cerințe prioritare ale Ucrainei) și că un nou pachet ar aștepta aprobarea secretarului american al Apărării, Pete Hegseth. În paralel, aliați europeni care ar vrea să transfere interceptoare din propriile stocuri ar aștepta, la rândul lor, autorizarea SUA. „Rachetele sunt pregătite și ar putea fi deja în Ucraina. Dar, din păcate, aprobarea încă nu a fost acordată.” În același registru, The Washington Post (citat de Digi24) a relatat că administrația Trump nu a autorizat mai multe transferuri planificate de interceptoare Patriot, de fabricație americană, din țări aliate către Ucraina. Context: încercări anterioare de armistițiu energetic și acuzații de decizii politice Zelenski afirmă că Ucraina a propus anterior un armistițiu reciproc privind infrastructura energetică: Kievul ar fi oprit atacurile asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova ar fi încetat bombardamentele asupra infrastructurii electrice ucrainene. Potrivit lui, Vladimir Putin ar fi respins propunerea. Liderul ucrainean a mai spus că Ucraina a oprit pentru câteva zile atacurile asupra instalațiilor petroliere rusești, la solicitarea președintelui american Donald Trump, însă Rusia ar fi continuat loviturile asupra infrastructurii energetice ucrainene în acea perioadă. Separat, Zelenski a sugerat că întârzierile și unele restricții neexplicate ar indica o decizie politică de încetinire a sprijinului american, invocând limitări ale serviciilor prin satelit Starlink și Starshield și lipsa unor avertizări timpurii privind lansări de rachete balistice. Administrația Trump a negat că ar fi suspendat schimbul de informații cu Ucraina. Ce urmează Zelenski spune că a discutat situația cu reprezentanții lui Donald Trump duminică, 18 octombrie, și că speră să se întâlnească în zilele următoare, în Norvegia, cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. În lipsa unei decizii rapide privind interceptoarele Patriot, riscul operațional rămâne creșterea vulnerabilității orașelor și a infrastructurii critice ucrainene la atacuri, în timp ce Kievul încearcă să obțină sprijin printr-o formulă de compromis limitată în timp. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că fără dialog și compromis, protestul riscă să fragmenteze societatea în „bule” care nu mai comunică , mesaj transmis marți la Forumul privind statul de drept de la București, potrivit Digi24 . În intervenția sa, Nicușor Dan a spus că „și protestul și strigătul sunt mijloace democratice legitime” și că ele „trebuie să fie folosite”, dar a insistat că este nevoie „și de dialog” și „de compromis pentru consens”. În lipsa acestora, a avertizat el, „avem o societate în care avem fiecare bulă cu strigătul ei”, ceea ce nu mai creează „premisele unei construcții democratice” care să alinieze instituțiile și regulile cu așteptările oamenilor. „Statul de drept” ca funcționare a instituțiilor și control reciproc În același discurs, președintele a încercat să traducă noțiunea de „stat de drept” într-un limbaj mai accesibil, sugerând că „domnia legii” ar putea fi o formulare mai ușor de înțeles pentru public. El a legat conceptul de rezultate concrete: funcționarea sau nefuncționarea instituțiilor, nivelul de corupție și capacitatea instituțiilor de a se controla și verifica reciproc pentru a preveni derapajele. Nicușor Dan a mai afirmat că, în opinia sa, democrația se confruntă în prezent cu o provocare majoră: comunicarea pe rețelele sociale, nu prin conținut, ci prin „cantitate”. El a ridicat problema păstrării principiului „o persoană, o voce, un vot”, în condițiile în care „a devenit extrem de ieftin să plătești 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă”. Context: forum european la București, cu Comisia de la Veneția Evenimentul este a doua ediție a Forumului privind statul de drept și se desfășoară marți și miercuri la București, în prezența președintei Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, Marta Cartabia. Președintele a salutat prezența delegației și a spus că a avut anterior o discuție „foarte interesantă” pe temele menționate în discurs. Forumul este organizat de mai multe instituții și organizații, între care Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), Fundația Konrad-Adenauer, Facultatea de Drept a Universității din București, Reprezentanța Comisiei Europene în România și Centrul pentru Analiză Strategică. Potrivit organizatorilor, discuțiile pornesc de la Raportul Comisiei Europene privind statul de drept și vizează implementarea practică a recomandărilor, iar în 2026 sunt prezentate și standarde din „Lista de verificare” actualizată a Comisiei de la Veneția. [...]
JD Vance refuză să se implice în alegerile din Israel , evitând să-l susțină pe Benjamin Netanyahu , într-un gest care evidențiază o diferență de linie față de Donald Trump și care poate influența modul în care administrația de la Washington își calibrează mesajele externe înaintea alegerilor intermediare din SUA, potrivit Digi24 . Vicepreședintele american a făcut declarațiile într-un interviu acordat luni lui Mark Halperin, în emisiunea „2WAY Tonight”, difuzată pe platforma 2WAY, într-un material relatat de POLITICO . Vance nu l-a criticat direct pe Netanyahu, dar a spus că nu vrea să se implice în alegerile unei țări străine, în contextul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului în SUA. „Preşedintele dispune de cea mai eficientă susţinere din istoria politică americană sau internaţională. Eu susţin candidaţii americani, iar asupra acestora îmi concentrez atenţia în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului. Aşadar, nu mă implic în alegerile din Israel”, a declarat Vance. El a insistat că poziția sa nu este una de opoziție față de Netanyahu, ci una de neimplicare. „Nu sunt împotriva susţinerii lui. Nu sunt în favoarea susţinerii lui. Pur şi simplu nu mă implic în alegerile din Israel”. Diferența față de Trump și miza de calendar În contrast, Donald Trump și-a declarat duminică sprijinul pentru Netanyahu, în timp ce premierul israelian încearcă să obțină un avantaj înaintea alegerilor parlamentare programate săptămâna viitoare, mai notează Digi24. Din informațiile disponibile în material, Vance își justifică reținerea prin prioritizarea agendei interne americane înaintea alegerilor intermediare, ceea ce sugerează o abordare mai prudentă în privința asumării publice a unor poziții care pot deveni subiect de dispută politică în SUA. [...]
