Știri
Știri din categoria Justiție
Un influencer din Timiș a fost reținut pentru uzurpare de calități oficiale, după ce s-a filmat pe TikTok prezentându-se drept Cristian Popescu Piedone și făcând „controale” în magazine și benzinării, potrivit Antena 3. Cazul ridică o problemă de ordine publică și de încredere în controalele reale, în condițiile în care angajații unităților verificate l-ar fi luat în serios.
Alin Borcan, cunoscut online ca „Regele TikTok-ului”, a fost reținut pentru 24 de ore și a petrecut noaptea în arestul de la Reșița. Măsura a fost luată sub acuzația de uzurpare de calități oficiale.
Potrivit informațiilor din articol, influencerul a transmis în direct pe TikTok mai multe „controale” făcute în magazine și într-o benzinărie din Timișoara, prezentându-se drept Piedone. La audieri, el ar fi spus că a fost o „provocare din online” și că regretă, mai ales pentru că angajații l-au tratat ca pe o autoritate.
În urma perchezițiilor la locuința sa din Dumbrăvița, polițiștii au descoperit:
Conform aceleiași surse, Borcan le-ar fi declarat anchetatorilor că nu știa de existența muniției.
Anchetatorii urmează să decidă dacă îl vor prezenta instanței cu propunere de arestare preventivă sau dacă vor cere o măsură mai blândă, precum controlul judiciar. Totodată, el urmează să ajungă din nou în fața anchetatorilor pentru noi audieri.
Recomandate
Tribunalul București decide dacă menține controlul judiciar impus primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, într-un dosar de luare de mită, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: măsura preventivă îi impune obligații periodice (inclusiv prezentarea la poliție), care pot afecta agenda și funcționarea curentă a Primăriei Capitalei. Ședința de judecată s-a încheiat în jurul orei 9:50, iar Ciprian Ciucu a plecat fără declarații. Ulterior, el a mers la Secția 25 de Poliție, unde avea obligația să semneze controlul judiciar. Primarul general trebuia inițial să se prezinte la ora 8:00 la Secția 25 pentru formalitățile controlului judiciar, însă termenul de la Tribunalul București era stabilit la 8:30. În acest context, a cerut o derogare pentru a merge mai întâi la instanță. De ce contează decizia instanței Controlul judiciar este o măsură preventivă care presupune, în practică, obligații și restricții impuse de anchetatori și confirmate de instanță. În cazul unui primar general, menținerea măsurii poate însemna constrângeri administrative și de program, cu efect asupra coordonării proiectelor și a activității instituției. Antena 3 notează că Ciucu a spus, după ce a fost pus sub control judiciar, că se va comporta „ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat”, invocând proiectele de la Primăria Capitalei. Acuzațiile din dosar și contextul anchetei Ciprian Ciucu a fost chemat la audieri de procurorii DNA și, după aproximativ patru ore, a fost pus sub control judiciar. Potrivit procurorilor, el este acuzat că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit de la doi oameni de afaceri „foloase necuvenite” constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. În material se mai arată că ancheta a pornit de la investigarea unui alt caz de corupție de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și că, în dosar, cei doi oameni de afaceri vizați se află în arest preventiv. În urma apariției dosarului, Ciucu ar fi decis să nu mai candideze pentru o funcție de conducere în interiorul PNL, pentru a nu afecta imaginea partidului. Ce urmează Instanța urmează să decidă dacă menține sau ridică măsura controlului judiciar. Antena 3 nu precizează în material momentul la care va fi anunțată hotărârea. [...]
Curtea Constituțională pune sub semnul întrebării baza legală a cotelor de recoltare a ursului brun pentru 2026 , după ce a intrat în dezbatere sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra legii care stabilește metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: șeful statului susține că actul normativ are lacune de monitorizare și sancționare și ar putea intra în conflict cu obligații europene. În sesizare, președintele arată că „nivelul de prevenție” concretizat în vânătoare anuală planificată poate fi o măsură disproporționată dacă nu este demonstrat științific că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă” și că alte soluții nu sunt suficiente. În acest context, el invocă riscul încălcării unor norme europene. Un punct central este raportarea la Directiva Habitate , care impune verificarea faptului că nu există „alternative satisfăcătoare” înainte de a se ajunge la eliminarea urșilor. Președintele susține că această condiție nu apare explicit în lege și că, prin modul de reglementare, o derogare specială ar fi transformată parțial într-un mecanism normativ, deși derogările ar trebui să rămână excepții temporare, justificate punctual. Totodată, el amintește că posibila încălcare a dreptului UE poate fi analizată în controlul de constituționalitate, prin prisma art. 148 din Constituție. Critici de tehnică legislativă: de la „lege” la operațiune administrativă Nicușor Dan mai susține că, prin stabilirea unor niveluri de prevenție și intervenție și repartizarea lor pe „numărul exact de 528 de fonduri cinegetice”, actul își pierde caracterul general și abstract, specific unei legi, și ajunge să substituie o operațiune tehnico-administrativă care ar fi trebuit adoptată de autoritatea publică centrală printr-un act administrativ. În opinia sa, Parlamentul ar ajunge astfel să exercite o funcție administrativă, care aparține Executivului și are un regim distinct de procedură și control judiciar. Lipsa sancțiunilor și problema monitorizării „în timp real” Șeful statului atrage atenția și asupra interdicției recoltării femelelor însoțite de pui sub doi ani, pentru care legea nu ar prevedea o sancțiune. În sesizare, el argumentează: „O normă care interzice un comportament (uciderea femelelor cu pui), dar nu prevede o sancțiune pentru încălcarea interdicției, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală.” O altă critică vizează faptul că aprobarea a 859 de exemplare ca nivel de prevenție la nivel național, fără un sistem de monitorizare digital „în timp real” (de tip bază de date accesibilă simultan gestionarilor fondurilor cinegetice și autorităților), ar face imposibilă respectarea plafonului. Președintele mai arată că, în lipsa unui mecanism care să blocheze automat extragerile după atingerea numărului alocat unui fond și în absența sancțiunilor pentru depășire, cadrul ar permite implicit depășirea cotelor. Ce prevede legea trimisă la controlul CCR Actul normativ supus controlului de constituționalitate modifică și completează OUG nr. 81/2021 și aprobă pentru anul 2026: 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național; 110 exemplare de urs brun ca nivel de intervenție la nivel național. Față de anul 2024, legea majorează nivelul de prevenție de la 426 la 859 exemplare și nivelul de intervenție de la 55 la 110 exemplare. Legea mai stabilește că recoltarea din cota de prevenție este interzisă pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă potrivit Legii nr. 407/2006. De asemenea, reglementează regimul bunurilor rezultate (blană și craniu) pentru exemplarele extrase, inclusiv situațiile în care acestea rămân în gestiunea gestionarului sau se predau Gărzii forestiere și devin proprietatea privată a statului, în condițiile descrise în actul normativ. Decizia CCR nu este menționată în materialul citat; rămâne de văzut dacă instanța constituțională va valida forma actuală a legii sau va impune corecții care să întărească obligațiile de monitorizare, sancționare și compatibilitate cu dreptul UE. [...]
Curtea Supremă a SUA a restrâns din nou răspunderea companiilor americane pentru abuzuri comise în străinătate , după ce a închis un proces în care Cisco era acuzată că ar fi ajutat autoritățile chineze să urmărească și să persecute membri ai mișcării Falun Gong, potrivit Reuters . Decizia, adoptată cu 6–3, anulează hotărârea unei instanțe inferioare care relansase litigiul început în 2011, bazat pe Alien Tort Statute (ATS) din 1789 – o lege federală folosită în ultimele decenii pentru a intenta în SUA procese legate de încălcări ale drepturilor omului în afara țării. Ce a decis Curtea Supremă și de ce contează pentru companii Opinia majoritară, redactată de judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett, stabilește că instanțele nu pot „crea” o cale de acțiune în justiție pentru răspunderea de tip „aiding and abetting” (sprijin și complicitate) în baza ATS, în contextul acestui caz. Concluzia Curții: pretențiile reclamanților împotriva Cisco trebuie respinse. În practică, hotărârea reduce și mai mult posibilitatea ca firmele americane să fie trase la răspundere în instanțele din SUA pentru presupuse abuzuri comise în străinătate, atunci când acuzația vizează sprijinirea indirectă a unor încălcări ale dreptului internațional. Ce acuzații au fost aduse Cisco Reclamanții – membri Falun Gong – au susținut că Cisco, companie cu sediul în San Jose, California, ar fi dezvoltat în cunoștință de cauză tehnologie care a permis guvernului chinez să supravegheze și să persecute adepți ai mișcării. În dosar a fost invocat așa-numitul „Golden Shield”, descris ca un sistem de supraveghere pe internet folosit pentru a ținti disidenți. Cisco a respins acuzațiile, pe care le-a numit nefondate și ofensatoare. Administrația președintelui Donald Trump s-a poziționat de partea Cisco în acest caz, potrivit relatării Reuters. Efecte și asupra unui al doilea temei legal: TVPA Curtea a decis, separat, cu 8–1, că Torture Victim Protection Act (TVPA) din 1991 nu permite unui grup de reclamanți să continue un proces care urmărea să îi facă răspunzători pe doi directori Cisco pentru sprijinirea torturii. Judecătoarea Sonia Sotomayor a fost în dezacord cu această parte a hotărârii. Context: o linie de jurisprudență care îngustează ATS Reuters amintește că ATS a fost aproape nefolosit timp de aproape două secole, înainte ca avocații să înceapă, din anii 1980, să îl utilizeze în litigii de drepturi ale omului. În ultimii ani, Curtea Supremă a limitat repetat aplicarea sa, cerând o legătură puternică între faptele invocate și acțiuni desfășurate în Statele Unite. Cazul Cisco fusese reactivat în 2023 de Curtea de Apel a Circuitului 9 (cu sediul la San Francisco), care permisese avansarea către etapa de „discovery” (strângerea probelor înainte de proces), apreciind că reclamanții au formulat plauzibil acuzații privind asistență tehnică esențială oferită cu conștientizarea riscului unor încălcări grave (inclusiv tortură și detenție arbitrară). Decizia Curții Supreme oprește însă litigiul pe această cale. [...]
Amânarea repetată a Curții Supreme prelungește blocajul asupra despăgubirilor de 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) pe care Donald Trump le datorează lui E. Jean Carroll , după ce instanța a reprogramat de 15 ori discutarea apelului depus de președinte, arată o analiză CNN . Cazul vizează verdictul unui juriu federal din New York, care a stabilit că Trump a abuzat-o sexual și a defăimat-o pe E. Jean Carroll, fostă editorialistă de revistă, acordându-i acesteia 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei). Apelul lui Trump a ajuns pe agenda judecătorilor Curții Supreme înaintea unei reuniuni din 27 februarie, dar a fost retras „fără explicații” cu o zi înainte, iar de atunci a fost reprogramat de 15 ori. Potrivit analizei, Curtea Supremă nu își explică, de regulă, modul de gestionare a apelurilor aflate în așteptare și nu a oferit detalii nici în acest dosar. Un scenariu este că unul sau mai mulți judecători redactează o opinie; altul, că instanța așteaptă alte apeluri conexe din disputa Trump–Carroll, care ar putea ajunge curând pe masa Curții. De ce contează: efect financiar și calendar împins spre toamnă Întârzierea îl avantajează pe Trump, în măsura în care amână executarea verdictului de 5 milioane de dolari, pronunțat în urmă cu peste trei ani, notează publicația. Între timp, miza financiară totală a litigiilor a crescut: după un al doilea proces, Trump a pierdut separat un caz de 83 milioane de dolari (aprox. 382 milioane lei), iar CNN arată că, incluzând dobânzile, Trump îi datorează lui Carroll peste 100 milioane de dolari. Steve Vladeck, profesor la Georgetown și analist CNN pe zona Curții Supreme, spune că neobișnuit nu este doar numărul reprogramărilor, ci lipsa unei justificări convingătoare pentru ele. În opinia sa, cea mai probabilă explicație este că instanța așteaptă alte apeluri care urmează să fie depuse, chiar dacă dosarele ridică probleme juridice diferite. Ce se întâmplă în dosare și ce urmează Carroll l-a dat în judecată pe Trump inițial în 2019 pentru defăimare, apoi din nou în 2022 pentru defăimare și agresiune, după adoptarea unei legi la nivel de stat care a permis victimelor abuzurilor sexuale să depună acțiuni civile pentru fapte mai vechi. Într-o particularitate procedurală, procesul din 2022 a ajuns primul la judecată și a generat verdictul de 5 milioane de dolari aflat acum la Curtea Supremă. În acest apel, Trump susține că judecătorul federal Lewis Kaplan ar fi făcut erori, inclusiv prin admiterea unor mărturii ale altor două femei care au afirmat că au fost agresate sexual de Trump în trecut și prin permiterea prezentării în fața juriului a înregistrării „Access Hollywood” din 2005. Kaplan a considerat înregistrarea relevantă pentru a evalua probabilitatea ca Trump să fi avut în trecut contacte sexuale fără consimțământ. O Curte federală de apel (2nd US Circuit) a menținut verdictul de 5 milioane de dolari, iar Trump a epuizat ulterior și o încercare de rejudecare la nivelul completului extins, înainte de a ajunge la Curtea Supremă. În paralel, dosarul din 2019 (cel cu 83 milioane de dolari) este așteptat să ajungă la Curtea Supremă „în zilele următoare”, potrivit CNN. Un element care poate influența calendarul: avocații lui Trump au transmis într-o scrisoare din 2 iunie că intenționează să atace la Curtea Supremă și verdictul din al doilea caz „în următoarea lună” și au sugerat că instanța „ar putea dori să analizeze petițiile împreună”. În acest scenariu, o decizie privind acceptarea sau respingerea apelului deja depus ar putea fi împinsă spre toamnă, având în vedere modul de programare al Curții. Separat, CNN notează că Departamentul de Justiție a deschis luna trecută o investigație penală care o vizează pe Carroll, axată pe suspiciuni de mărturie mincinoasă în declarații legate de apelul aflat pe rol. Curtea Supremă a reintrodus din nou cazul pe agendă pentru ședința de joi, după ce luni îl adăugase încă o dată pe lista de discutare. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că informațiile publice din dosarul DNA al lui Ciprian Ciucu trebuie să vină doar din comunicările oficiale , invocând nevoia de a opri „justiția la TV” și scurgerile din anchete, potrivit HotNews . Întrebat sâmbătă, la Istanbul , de unde știe că în dosarul penal deschis de DNA pe numele lui Ciprian Ciucu ar exista stenograme, în condițiile în care DNA nu a anunțat acest lucru, Nicușor Dan a susținut că „normalitatea” este ca publicul să cunoască doar ce comunică instituția. În același timp, a admis că existența unor „indicii” invocate de procurori presupune și probe care nu sunt publice. „Ce am spus ieri și ce reafirm azi este că ce cunoaștem toți din dosarul acela este ce comunică DNA-ul și așa e normal să fie.” Miza: limitarea scurgerilor din dosare și presiunea publică pe anchete Declarațiile vin după ce, cu o zi înainte, de la Bruxelles, președintele afirmase că „în sfârșit, nu mai avem stenograme din dosar” ajunse în spațiul public. Nicușor Dan a legat subiectul de practica din anii trecuți, când, spune el, anchetele ajungeau în dezbaterea publică înainte de finalizarea rechizitoriilor. „Ani de zile am făcut justiția la TV, înainte ca procurorul să scrie rechizitoriul.” Contextul dosarului Ciucu, așa cum a fost comunicat public În dosarul menționat, Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, este acuzat de DNA de luare de mită în perioada noiembrie–decembrie 2025. Conform informațiilor comunicate de procurori, ar fi primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite – servicii de publicitate și consultanță electorală – în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. Ce nu rezultă din declarațiile președintelui și din comunicarea citată este dacă în dosar există sau nu stenograme; Nicușor Dan a indicat doar că publicul nu ar trebui să aibă acces la astfel de elemente în afara canalelor oficiale. [...]
Audierea unei jurnaliste la DNA arată extinderea anchetei în dosarul Ciucu : moderatoarea TV Denise Rifai a ajuns vineri la Direcția Națională Anticorupție , unde „ar fi audiată” în dosarul care îl vizează pe Ciprian Ciucu, potrivit G4Media , care citează Mediafax. Informația indică faptul că ancheta DNA continuă cu audieri de persoane din afara administrației, însă articolul nu precizează calitatea în care este audiată Denise Rifai și nici obiectul exact al audierii. Potrivit aceleiași surse, joi Secția a II-a a DNA a dispus măsura preventivă a controlului judiciar în cazul lui Ciprian Ciucu. G4Media mai notează că primarul Capitalei a respins acuzațiile și s-a declarat nevinovat. [...]
