Știri
Știri din categoria Investiții
Google alocă 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) pentru 10 studiouri indie din Africa Subsahariană, într-un program care vizează reducerea „golului de investiții” dintr-una dintre piețele de gaming cu cea mai rapidă creștere la nivel global, potrivit Google.
Inițiativa se numește Google Play Indie Games Fund (prima ediție în Africa) și urmărește să ajute studiourile locale să își scaleze afacerile și să ajungă la o audiență internațională, prin finanțare directă și sprijin operațional.
Programul vizează 10 studiouri selectate, iar fiecare ar urma să primească:
În total, Google se angajează la un buget de 1 milion de dolari pentru această ediție a fondului.
Programul este deschis dezvoltatorilor independenți (indie) din Africa Subsahariană care au lansat deja un joc pentru mobil, PC sau consolă.
Aplicațiile se închid la ora 12:00 UTC în 31 iulie 2026 (15:00, ora României). Google indică faptul că eligibilitatea și depunerea aplicației se fac pe site-ul programului, fără a detalia în material criteriile complete de selecție.
Dincolo de suma în sine, structura programului combină capitalul cu suportul tehnic și mentoratul, ceea ce poate accelera profesionalizarea și creșterea unor studiouri mici într-o regiune unde, potrivit companiei, există talent, dar și un deficit de finanțare. Pentru Google Play, inițiativa poate însemna și extinderea bazei de conținut și a ecosistemului de dezvoltatori într-o piață în creștere.
Recomandate
România pregătește un nou mecanism de finanțare pentru companii, cu o contribuție publică de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) , după ce Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și Fondul European de Investiții (EIF) au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru crearea RoBOOST, un „fond de fonduri” dedicat start-up-urilor și IMM-urilor, potrivit News . Memorandumul vizează extinderea accesului la finanțare pentru companii românești aflate în diferite etape de creștere și este prezentat ca o premieră pentru România. BID, mandatată de Guvern, ar urma să reprezinte statul în implementarea inițiativei, în parteneriat cu EIF. Ce înseamnă RoBOOST și de ce contează pentru piață RoBOOST este descris ca un model de tip „fond de fonduri”, adică un vehicul care nu investește direct în companii, ci alocă bani către fonduri de investiții (intermediari financiari), care apoi investesc în economie. Miza este mobilizarea capitalului public și privat și creșterea capacității de finanțare a administratorilor de fonduri, inclusiv prin atragerea capitalului instituțional și privat. În comunicatul citat, Ministerul Finanțelor arată că mecanismul urmărește să folosească „capital public care mobilizează capital privat și instituțional”, în locul finanțărilor bazate exclusiv pe alocări bugetare. Cine sunt actorii și ce roluri au Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) : bancă de dezvoltare deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor; are în vedere o contribuție de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru noul mecanism investițional. Fondul European de Investiții (EIF) : parte din Grupul Băncii Europene de Investiții, specializat în garanții și investiții de tip equity (capital) pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor și start-up-urilor. Potrivit declarațiilor din comunicat, RoBOOST este gândit să susțină finanțarea pentru: start-up-uri și IMM-uri; companii în creștere și extindere; proiecte de infrastructură, inclusiv în energie regenerabilă și eficiență energetică. Ce urmează: acordul de creare și selecția fondurilor În etapele următoare, BID și EIF ar urma să semneze un acord bilateral pentru crearea fondului de fonduri, iar EIF va selecta intermediarii financiari, respectiv fondurile de equity care vor investi mai departe în România. Memorandumul include și posibilitatea extinderii colaborării prin programe paneuropene, inclusiv în tehnologie (European Tech Champions Initiative – ETCI 2.0) și în apărare și securitate cibernetică (DEF 2.0). [...]
Samsung pregătește o investiție de 1.000 de trilioane de won în Coreea de Sud în următorii 10 ani , un plan care ar putea redesena geografia industrială a țării prin direcționarea unei părți importante a capitalului în afara zonei metropolitane Seoul, potrivit CNMO . Investiția, estimată de publicație la circa 647,53 miliarde dolari, este prezentată ca fiind echivalentă cu aproximativ jumătate din PIB-ul Coreei de Sud și ar urma să fie anunțată oficial luni, 29 iunie. Ce include planul și de ce contează pentru economie Planul este descris ca o „foaie de parcurs” pe circa un deceniu, care acoperă investiții în mai multe linii de business considerate strategice: semiconductori; centre de date pentru inteligență artificială; baterii reîncărcabile; ecrane (display). Miza economică principală este dublă: pe de o parte, consolidarea avantajului tehnologic al Samsung față de competitori; pe de altă parte, identificarea unor noi motoare de creștere, în contextul în care compania anticipează un nou ciclu favorabil în semiconductori. Posibila fabrică de cipuri din Jeolla, un pariu pe regiuni mai puțin finanțate În interiorul planului, CNMO menționează ca posibilă o investiție de aproximativ 300 de trilioane de won pentru construirea unei fabrici de cipuri în provincia Jeolla (sud-vestul Coreei de Sud). Publicația notează că doar acest buget ar fi suficient pentru a ridica mai multe unități de producție, la o scară comparabilă cu complexul Samsung din Pyeongtaek, descris ca fiind în prezent cea mai mare bază de producție de semiconductori din lume. Sud-vestul (inclusiv orașe precum Gwangju și Naju) este prezentat ca o zonă care, istoric, a atras mai puține investiții în industria de cipuri decât regiunea capitalei și orașe din centru precum Cheonan. Dacă se confirmă, direcția ar semnala o schimbare operațională importantă: extinderea capacităților avansate de producție în afara polului tradițional de investiții. Context: profituri așteptate și presiunea de a rămâne lider tehnologic Potrivit unor surse din industrie citate de CNMO, Samsung Electronics ar avea prognozat un profit operațional cumulat de 1.500 de trilioane de won în perioada 2026–2028, ceea ce ar face „fezabilă” o investiție de ordinul a 1.000 de trilioane de won pe 10 ani. În acest cadru, investițiile masive sunt prezentate ca un instrument pentru menținerea avansului tehnologic și pentru diversificarea creșterii. La evenimentul de tip „briefing” la nivel național ar urma să participe directori executivi ai marilor companii sud-coreene, care își vor prezenta propriile planuri de investiții în industrii avansate în afara zonei capitalei; sunt menționați vicepreședintele Samsung Electronics, Jun Young-hyun, și CEO-ul SK Hynix , Kwak Noh-jung. [...]
Raiffeisen Asset Management a ajuns să administreze 1,73 miliarde de euro (aprox. 8,7 miliarde lei) și să concentreze 330.000 de clienți , semn al accelerării apetitului pentru investiții pe termen mediu și lung, potrivit Economica . Compania (RAM) are aproximativ 180.000 de investitori în fonduri de investiții și 150.000 de participanți în fondul de pensii facultative Raiffeisen Acumulare . În cei 20 de ani de activitate, RAM spune că a generat pentru clienți profituri cumulate de peste 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde lei). Creștere rapidă a activelor și poziționare în piață În ultimul an și jumătate, activele administrate de RAM au crescut cu peste 60%, evoluție pusă pe seama încrederii investitorilor și a interesului mai mare pentru plasamente cu randament pe termen mediu și lung. La nivel de piață, RAM indică: o cotă de piață de 20%, conform datelor AAF; locul 3 în clasamentul administratorilor de fonduri de investiții din România; administrarea a circa 15% din activele financiare ale clienților persoane fizice ai Grupului Raiffeisen în România, aproape dublu față de media pieței (conform comunicatului citat). Portofoliu mixt și „premiere” invocate de companie RAM afirmă că este singura companie din România care administrează simultan fonduri de investiții și un fond de pensii facultative, cu un portofoliu de 13 fonduri de investiții plus Raiffeisen Acumulare. Printre „premierele” menționate în industria locală de administrare a investițiilor se numără: primele fonduri care au investit în acțiuni externe; primul produs cu capital protejat; primul fond denominat în dolari; primul fond cu strategie de „absolute return” (strategie care urmărește randament pozitiv indiferent de direcția pieței). Compania mai susține că a introdus timpuriu conceptul de investiții responsabile prin fondul Raiffeisen Sustainable Equity și că a contribuit la dezvoltarea cadrului legislativ pentru clasele de fonduri de investiții. „Interesul tot mai mare pentru diversificarea portofoliilor arată că românii privesc investițiile cu mai multă deschidere și cu un orizont tot mai clar pe termen mediu și lung.”, declară Adrian Negru, CEO Raiffeisen Asset Management. [...]
Raiffeisen Asset Management a ajuns la 1,73 miliarde euro (aprox. 8,7 miliarde lei) în administrare , un nivel care o menține între jucătorii mari ai pieței locale și indică o accelerare a apetitului pentru investiții pe termen mediu și lung, potrivit Profit . Compania raportează, la 20 de ani de la înființare, aproximativ 330.000 de clienți: circa 180.000 de investitori în fonduri de investiții și 150.000 de participanți în fondul de pensii facultative Raiffeisen Acumulare . În ultimul an și jumătate, activele administrate de Raiffeisen Asset Management (RAM) au crescut cu peste 60%, evoluție pusă de companie pe seama încrederii investitorilor și a interesului în creștere pentru plasamente cu randament pe termen mediu și lung. RAM are o cotă de piață de 20%, conform datelor AAF, și ocupă locul 3 în clasamentul administratorilor de fonduri de investiții din România. Ce înseamnă pragul de 1,73 miliarde euro pentru piață Pe lângă dimensiunea activelor, compania indică și un ritm de intrări de capital care sugerează o piață mai matură: Mihail Ion, vicepreședinte Retail și membru al Directoratului Raiffeisen Bank România, afirmă că RAM atrage „aproximativ 60 de milioane de euro” în subscrieri din partea clienților într-o singură lună, comparativ cu circa 60 de milioane de euro cât gestiona întreaga industrie locală în urmă cu 20 de ani. „În urmă cu 20 de ani întreaga industrie de administrare a activelor din România gestiona aproximativ 60 de milioane de euro în active. Astăzi, doar compania noastră atrage aproximativ 60 de milioane de euro în subscrieri din partea clienților într-o singură lună.” Poziționare și portofoliu: fonduri + pensii facultative RAM este prezentată ca singura companie din România care administrează simultan fonduri de investiții și un fond de pensii facultative. În total, gestionează 13 fonduri de investiții, plus Raiffeisen Acumulare. Compania amintește și câteva „premiere” din industria locală de administrare a activelor: fonduri cu expunere pe acțiuni externe, un produs cu capital protejat, un fond denominat în dolari și un fond cu strategie de „absolute return” (strategie care urmărește obținerea unui randament pozitiv indiferent de direcția pieței, printr-o alocare mai flexibilă). „Interesul tot mai mare pentru diversificarea portofoliilor arată că românii privesc investițiile cu mai multă deschidere și cu un orizont tot mai clar pe termen mediu și lung.” Context: două decenii de creștere, cu șocuri pe parcurs Într-o trecere în revistă a perioadei 2006–2026, materialul descrie evoluția fondurilor de investiții din România de la produs de nișă la opțiune tot mai prezentă în economisire, cu etape distincte: avântul pre-criză (2006–2008), ajustarea din 2008–2009, maturizarea pe fondul dobânzilor scăzute (2013–2019), accelerarea digitalizării în pandemie (2020) și perioada 2022–2026, marcată de inflație și dobânzi ridicate. S.A.I. Raiffeisen Asset Management S.A. este compania de administrare a fondurilor din grupul Raiffeisen în România, având ca acționar majoritar Raiffeisen Bank, cu 99,99% din acțiuni. [...]
Ungaria a atras de peste șase ori mai mult capital chinezesc decât România în ultimii 15 ani , iar concentrarea acestor investiții în auto și baterii ridică miza pentru politica industrială și pentru riscurile de dependență strategică în regiune, potrivit Ziarul Financiar . În intervalul 2000–2025, investițiile companiilor chinezești în Ungaria au însumat 11,2 miliarde de euro (aprox. 56,2 mld. lei), „mai mult decât în oricare altă țară din regiune”. În România, investițiile străine directe (ISD) chinezești sunt de 1,8 miliarde de euro (aprox. 9 mld. lei), un nivel comparabil cu cel din Austria. 2025: creștere puternică a ISD chinezești în Europa, cu auto în prim-plan Intrările de ISD chinezești în Europa au crescut cu 67% în 2025, până la 16,8 miliarde de euro (aprox. 84,4 mld. lei), cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani. Aproape jumătate din aceste investiții au mers către industria auto, ceea ce întărește competiția dintre statele europene pentru proiecte legate de vehicule electrice și lanțurile de aprovizionare aferente. Ungaria a rămas cel mai mare beneficiar european al capitalului chinezesc și în 2025, cu 3,9 miliarde de euro (aprox. 19,6 mld. lei), la fel ca în anul precedent. Totuși, ponderea Ungariei în totalul european a scăzut de la 32% în 2024 la 23% în 2025, semn că investițiile devin mai diversificate geografic, cu Germania, Franța și Spania în creștere ca destinații. Riscuri: expunere concentrată și verificări mai stricte la nivelul UE Materialul notează că expunerea concentrată a Ungariei și înăsprirea politicilor UE față de China pot deveni riscuri „serioase” pentru investițiile din țara vecină. Bruxelles-ul examinează tot mai strict investițiile chinezești prin prisma dependențelor strategice și a riscurilor geopolitice, conform unui studiu MERICS–Rhodium Group analizat de Portfolio.hu. Un alt semnal de schimbare este că, în 2025, nu au fost anunțate noi investiții chinezești de ordinul miliardelor de euro în Ungaria, deși au existat proiecte mai mici, precum un centru de cercetare și dezvoltare BYD și investiția Halms într-o fabrică de piese pentru vehicule electrice. Proiectele mari rămân în derulare în Ungaria Cele mai mari proiecte chinezești aflate în desfășurare în Ungaria au fost menționate ca fiind: CATL : 7,4 miliarde de euro (aprox. 37,2 mld. lei), o „gigafabrică” de baterii; BYD: 4,2 miliarde de euro (aprox. 21,1 mld. lei). În context european, comparațiile din articol arată că investițiile cumulate ale Chinei sunt mult mai mari în economii vestice: 84,8 miliarde de euro în Marea Britanie, 39,3 miliarde de euro în Germania și 11,3 miliarde de euro în Spania, în timp ce Polonia are 4,3 miliarde de euro. [...]
O potențială investiție de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) într-un centru de date AI ar testa capacitatea României de a livra rapid avize și racordări la rețea , într-un moment în care proiectele mari depind de accesul la energie verde și de stabilitate administrativă, potrivit Adevărul . Gigantul american Nvidia analizează posibilitatea dezvoltării unui centru de date în România, cu un buget estimat la circa 4 miliarde de dolari, informație apărută inițial în HotNews. Surse din sectorul energetic citate de HotNews indică un interes concentrat pe sudul și sud-estul țării, unde sunt cele mai multe proiecte eoliene și fotovoltaice. De ce contează: „bottleneck”-ul nu e tehnic, ci administrativ Analistul economic Adrian Negrescu, citat de publicație, spune că România rămâne atractivă „pe hârtie”, însă devine riscantă în practică din cauza impredictibilității administrative. În această logică, miza nu este doar atragerea unei investiții mari, ci capacitatea statului de a o face realizabilă într-un calendar compatibil cu proiecte de tip „hyperscale” (centre de date foarte mari, cu consum energetic ridicat). Un semnal în acest sens este și episodul relatat: reprezentanți ai companiei ar fi venit la București pentru discuții cu parteneri și oficiali, însă vizita a coincis cu căderea Guvernului în urma unei moțiuni de cenzură, ceea ce ridică problema continuității decizionale. De ce ar alege Nvidia Dobrogea: energie verde, climă, conectivitate Potrivit lui Negrescu, România are trei avantaje majore pentru un astfel de proiect: energie regenerabilă : sudul și sud-estul (inclusiv Dobrogea) sunt „pilonii” producției eoliene și fotovoltaice, iar un centru de date AI consumă „volume uriașe” de electricitate; accesul la energie verde și proiecte cu baterii de stocare ar fi important pentru respectarea standardelor ESG (mediu, social, guvernanță); climă și răcire : oficiali ai Nvidia ar fi invocat tehnologii noi de răcire cu lichid și clima temperată, care pot ajuta operarea centrelor de date; infrastructură digitală : viteza internetului și nodurile de fibră optică ar susține latențe mici, relevante pentru calcule complexe. Ce poate întârzia proiectul: avize, racordare și „resetul” politic Deși investitorii mari privesc pe termen lung și nu își schimbă planurile la fiecare episod politic, Negrescu indică drept critice două componente: schemele de ajutor de stat și accelerarea procedurilor . În evaluarea sa, România pierde timp la capitole precum: avizul de racordare la rețeaua electrică de mare putere ( Transelectrica ) ; autorizațiile de construcție , care „pot dura ani de zile”. În plus, schimbările politice pot întrerupe continuitatea negocierilor tehnice, prin reluarea evaluărilor de la zero de către noii miniștri. Ce ar însemna economic o investiție de 4 miliarde de dolari Negrescu afirmă că o investiție de 4 miliarde de dolari ar fi „cea mai mare investiție străină directă din istoria modernă a României pe o singură componentă industrială/tehnologică” și o plasează, ca ordin de mărime, peste investiții realizate în timp de companii precum Ford, Renault sau Continental. El mai spune că suma ar reprezenta aproximativ 1% din PIB-ul României . Pe piața muncii, efectul imediat ar fi mai ales în faza de construcție și infrastructură energetică, cu angajări de ingineri energetici, constructori și instalatori pe durata unui șantier estimat la 2–3 ani, potrivit analistului. Totodată, ar putea beneficia și parteneri locali, fiind menționat ClusterPower, descris ca operator certificat NVIDIA DGX-Ready în România. În concluzie, proiectul ar depinde nu doar de avantajele naturale și tehnice ale României, ci și de capacitatea autorităților de a oferi predictibilitate, avize rapide și continuitate decizională, astfel încât intenția de investiție să se transforme într-un proiect efectiv. [...]
