Știri
Știri din categoria Investiții
Investitorii instituționali europeni au mărit puternic expunerea pe Palantir, în pofida controverselor legate de drepturile omului, iar valoarea deținerilor a urcat la 27 de miliarde de dolari (aprox. 124 miliarde lei) la final de 2025, potrivit Antena 3. Mișcarea ridică o problemă de guvernanță și conformitate pentru industria europeană de administrare a banilor, care declară că urmează standarde de investiții responsabile, dar nu include compania pe liste de excludere.
În ultimul an, peste 100 de bănci, administratori de active, asigurători și fonduri de pensii din Europa și-au crescut participația combinată în Palantir cu peste 60%, arată datele unei investigații internaționale coordonate de platforma Follow The Money, la care a participat și El Pais. Valoarea economică a acestor dețineri „aproape s-a cvadruplat” într-un an, pe fondul creșterii puternice a prețului acțiunilor Palantir în 2024, iar până la sfârșitul lui 2025 totalul a ajuns la 27 de miliarde de dolari (aprox. 124 miliarde lei) — estimare pe care sursa o descrie drept conservatoare, deoarece include doar entitățile investigate care raportează dețineri către SEC, autoritatea americană de supraveghere a piețelor de capital.
O parte dintre investițiile celor 127 de companii analizate este explicată prin fonduri care urmăresc indici bursieri (fonduri care replică automat structura unui indice). În acest mecanism, Palantir ajunge în portofolii fără o decizie explicită pe companie, pentru că este una dintre cele mai mari companii listate din SUA.
În același timp, investigația notează că nicio entitate nu menționează Palantir pe listele de excludere, care ar trebui să includă companii interzise din cauza încălcării standardelor internaționale privind drepturile omului. Aproape toți investitorii europeni analizați afirmă că susțin liniile directoare OECD, care cer audituri și diligență (due diligence – verificări înainte de investiție) când sunt vizate companii acuzate de abuzuri, mai ales în zone de conflict sau în contexte în care este folosită inteligența artificială.
În topul expunerilor europene prezentate în material apar atât administratori de active, cât și bănci mari:
În Spania, Santander avea acțiuni de 18 milioane de dolari (aprox. 83 milioane lei) la final de 2025, de 16 ori mai mult decât cu un an înainte; banca a indicat că investiția este realizată prin fonduri delegate altor administratori, care iau deciziile. BBVA ajunsese la 103 milioane de dolari (aprox. 474 milioane lei) la finalul aceluiași an, iar surse din bancă au spus că deținerile sunt exclusiv rezultatul tranzacțiilor făcute în numele clienților și al fondurilor de investiții.
Palantir furnizează servicii agenției americane de imigrație și control vamal (ICE) și armatei israeliene în teritoriile palestiniene, potrivit materialului. În 2020, Amnesty International a denunțat compania pentru nerespectarea standardelor internaționale, iar MSCI i-a acordat un scor de 2 din 10 pentru „libertăți civile” și „drepturile omului”, într-un raport descris ca reper pentru investitorii instituționali.
Materialul mai menționează reacții punctuale în Europa: în Olanda, după dezvăluiri privind investiții ale unui fond de pensii al profesorilor, un grup de investitori a lansat o petiție pentru retragerea deținerilor; în Norvegia, Storebrand a vândut o participație de 24 de milioane de dolari (aprox. 110 milioane lei) în octombrie 2024, invocând utilizarea produselor pentru supraveghere în teritoriile palestiniene. Totuși, astfel de decizii sunt prezentate drept izolate, iar „sancțiunile” pentru expunerea la Israel au fost până acum minime în rândul marilor administratori de active.
În practică, datele din investigație sugerează că, pentru o parte importantă a capitalului european, creșterea accelerată a acțiunii și includerea în indici au cântărit mai mult decât riscurile reputaționale și criteriile declarate de investiții responsabile.
Recomandate
Revolut își extinde modelul dincolo de aplicație, investind în prezență fizică în aeroporturi , printr-un nou concept de lounge-uri pentru pasageri, potrivit Profit . Primul parteneriat este cu Aeroportul Copenhaga (CPH), unde „Revolut Lounge” ar urma să se deschidă în 2027 și să devină cel mai mare lounge pentru pasageri din spațiul Schengen. Proiectul din Copenhaga va fi dezvoltat împreună cu Plaza Premium Group , descris ca partener operațional și de investiție al Revolut pentru această locație. Inițiativa este prezentată ca o extensie „fizică” a beneficiilor premium de călătorie oferite de Revolut, în linie cu strategia companiei de a-și extinde ecosistemul către experiențe cu prezență la sol, cu miză ridicată pentru clienți. De ce contează: fintech-ul mizează pe infrastructură și încredere, nu doar pe creștere digitală Mutarea indică o schimbare de abordare în rândul fintech-urilor care încearcă să depășească modelul exclusiv digital și să construiască încredere prin puncte de contact fizice. În același registru, Profit amintește că Revolut a deschis recent primul său magazin permanent la Barcelona, debutul companiei în retailul fizic. Reprezentanții Revolut spun că spațiul nu va funcționa ca o sucursală bancară tradițională, ci ca o „experiență interactivă și vizibilă”, menită să apropie tehnologia financiară de utilizatori și să crească nivelul de încredere în brand. Context: extindere pe licențe bancare și rezultate financiare Revolut a fost fondată în 2015 și are aproximativ 70 de milioane de utilizatori, conform informațiilor citate. Compania a început în ultimii ani să migreze către licențe bancare în piețele în care operează: a lansat sucursala bancară din Marea Britanie, a cerut autorizare bancară în SUA și a deschis o sucursală în Ungaria. În România, Revolut operează din 2024 printr-o sucursală a Revolut Bank Vilnius. La nivel de grup, Revolut ar fi încheiat 2025 cu un profit net record de 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,7 miliarde lei), în creștere cu două treimi față de anul precedent, potrivit datelor menționate de Profit. [...]
Familia Umbrărescu pregătește reluarea producției la combinatul siderurgic Oțelu Roșu printr-un program de investiții de „câteva sute de milioane de lei”, mizând pe integrarea unei tehnologii de laminare în premieră europeană , potrivit Economica . Miza economică este reducerea dependenței de furnizori externi pentru materiale folosite în marile șantiere de infrastructură ale UMB Group, printr-o capacitate industrială proprie. UMB Steel derulează de aproape un an lucrări pe platforma de la Oțelu Roșu, cu obiectivul reluării activității combinatului, închis din 2012. Conform informațiilor citate de publicație, aici ar urma să fie produse fier beton striat și sârmă, materiale destinate în principal activității de bază a grupului – construcția de drumuri, viaducte și poduri. Tehnologie „la cheie” și producție continuă Un element central al investiției este livrarea de către SMS group (Germania) a primei tehnologii Continuous Mill Technology (CMT® 700) din Europa, care va fi integrată în complexul siderurgic existent de la Oțelu Roșu. Compania germană susține că noul laminor va funcționa într-un proces continuu, cu „minime de carbon” și eficiență ridicată a producției, pentru a răspunde cererii de materiale de construcții sustenabile, sprijinind în principal operațiunile de autostrăzi ale grupului UMB. În material este menționat că SMS group va livra proiectul „la cheie”, inclusiv sistemele mecanice, electrice și de automatizare necesare pentru integrarea noii mașini de turnare continuă și a laminorului. Capacitate anunțată și ce ar putea însemna operațional Potrivit descrierii SMS group, instalația CMT® 700 ar permite o producție anuală de aproximativ 700.000 de tone de: bare drepte, colaci compacți, sârmă laminată. Tehnologia ar moderniza infrastructura uzinei prin posibilitatea producerii neîntrerupte de produse lungi din fier vechi, alimentând continuu semifabricatele turnate din oțelărie direct către laminar. Contextul tranzacției: combinat cumpărat la licitație Grupul UMB, descris ca cel mai mare constructor de autostrăzi din România, a achiziționat combinatul siderurgic Oțelu Roșu (Caraș-Severin) prin firma Eco Wind Power, în urma unei licitații, la un preț de aproape 142 de milioane de lei, sumă care include cheltuielile de procedură. Combinatul are o tradiție de peste 220 de ani (atestat documentar din 1796) și a fost închis în 2012, pe fondul datoriilor acumulate. În prezent, lucrările de pe amplasament vizează pregătirea reluării producției, iar un video publicat de canalul de YouTube „Natură și Infrastructură” arată stadiul montării structurilor metalice pentru hala principală a noului laminor. [...]
Pavăl Holding alocă peste 60 mil. euro (aprox. 300 mil. lei) pentru a transforma Grand Hotel Gardone într-o unitate operată tot anul , o schimbare cu impact direct în venituri și ocupare, prin trecerea de la modelul sezonier la unul permanent, potrivit Economedia . Investiția vizează renovarea Grand Hotel Gardone, hotel istoric de pe malul Lacului Garda (Italia), controlat de Pavăl Holding (frații Dragoș și Adrian Pavăl). Unitatea ar urma să fie redeschisă în 2027 și să funcționeze sub brandul de lux LXR Hotels & Resorts al Hilton, prima proprietate din Italia inclusă în această colecție, conform Libertatea. Ce presupune proiectul și calendarul lucrărilor Proiectul este dezvoltat în parteneriat cu grupul lituanian Apex Alliance, după ce cele două companii au achiziționat hotelul în 2023. Lucrările sunt în desfășurare și sunt estimate să dureze între 18 și 24 de luni. Clădirea, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea și protejată de autoritățile italiene, va păstra fațada istorică, în timp ce interiorul va fi complet modernizat. Model operațional: de la sezonier la funcționare permanentă După finalizarea investiției, hotelul va avea 160 de camere și suite și va include: două restaurante și două baruri; centru spa cu piscine interioare și exterioare; sală de fitness; spații pentru conferințe; sală de bal cu vedere spre lac. Elementul-cheie al noului concept este operarea pe tot parcursul anului, în locul modelului sezonier de până acum, plus crearea a cel puțin 80 de locuri de muncă permanente. De ce contează: intrarea LXR în Italia și miza pentru Pavăl Holding Pentru Hilton, proiectul marchează intrarea brandului LXR Hotels & Resorts pe piața din Italia. Pentru Pavăl Holding, investiția este prezentată drept una dintre cele mai importante mișcări internaționale din portofoliul grupului. Grand Hotel Gardone și-a primit primii oaspeți în 1884 și a găzduit de-a lungul timpului personalități precum Winston Churchill, Gabriele d’Annunzio și William Somerset Maugham. [...]
Guvernul a aprobat un buget de 100 de milioane de euro (aprox. 500 de milioane de lei) pentru programul „Diaspora investește acasă”, care va oferi românilor din străinătate acces la finanțare pentru afaceri noi în România, potrivit Economica . Programul este implementat prin Banca de Investiții și Dezvoltare , mandată să susțină proiectul. Schema vizează cetățenii români care au avut reședința sau domiciliul în străinătate în ultimele nouă luni și care vor să își înființeze o afacere în România. Mecanismul de sprijin include un credit de maximum 200.000 de euro (aprox. 1 milion de lei), din care 60% ar urma să fie componentă nerambursabilă (grant), conform declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan la Palatul Victoria. Cum se aplică și ce condiții sunt menționate Banca de Investiții și Dezvoltare va pune în practică schema de ajutor pe baza unei convenții cu Ministerul de Finanțe , care urmează să fie semnată în următoarele 30 de zile. Condiția operațională indicată pentru investiții este ca activele achiziționate să fie menținute în funcțiune cel puțin trei ani de la finalizarea investiției. De ce contează pentru finanțarea noilor afaceri Programul urmărește reintegrarea economică a românilor din diaspora prin creșterea accesului la finanțare pentru firme nou înființate și prin valorificarea experienței profesionale dobândite în străinătate. Din perspectiva pieței, combinația dintre credit și grant (60% din valoarea finanțării) poate reduce semnificativ costul efectiv al capitalului pentru antreprenorii eligibili, însă detaliile de implementare depind de convenția dintre bancă și Ministerul de Finanțe. [...]
Amazon a virat integral 50 mld. dolari (aprox. 225 mld. lei) către OpenAI mai devreme decât era obligată , ajungând la o participație de circa 5%, potrivit IT Home . Mișcarea contează pentru piață deoarece consolidează poziția Amazon în cursa pentru inteligența artificială, chiar și în lipsa îndeplinirii unor condiții inițiale, și poate schimba echilibrul de putere în jurul OpenAI. Conform publicației, Amazon a finalizat în avans tranșa de investiție ulterioară de 35 mld. dolari (aprox. 157,5 mld. lei), ridicând investiția totală la 50 mld. dolari. Informația apare în dezvăluirile financiare ale companiei pentru săptămâna în curs (ora locală), iar surse citate indică faptul că plata ultimei tranșe a fost făcută în această săptămână. Investiția a fost accelerată, deși condițiile nu au fost atinse Parteneriatul strategic multianual dintre Amazon și OpenAI a fost convenit în februarie: 15 mld. dolari (aprox. 67,5 mld. lei) investiți inițial, cu încă 35 mld. dolari condiționați de îndeplinirea unor criterii. IT Home notează că OpenAI nu a îndeplinit două dintre cerințe – listarea și un „salt” tehnologic – însă Amazon a ales totuși să își respecte angajamentul înainte de termen. Renegocierea cu Microsoft, un „prag” pentru banii Amazon Un element-cheie pentru deblocarea investiției totale a fost renegocierea contractului OpenAI cu Microsoft, realizată în aprilie, potrivit sursei. Această renegociere ar fi creat „mai multe posibilități” pentru cooperarea Amazon–OpenAI și a fost o condiție prealabilă importantă pentru ca Amazon să accepte investiția integrală. Context competitiv: Amazon finanțează și Anthropic IT Home mai arată că Amazon este, în același timp, un susținător financiar important al Anthropic, un competitor major al OpenAI. În acest context, investiția accelerată în OpenAI sugerează o strategie de acoperire pe mai multe fronturi în zona modelelor de inteligență artificială, cu potențial impact asupra competiției și alianțelor din industrie. [...]
Relaxarea sancțiunilor SUA și schimbarea regulilor din Venezuela redeschid accesul investitorilor la petrol, dar cu un necesar de capital de zeci de miliarde de dolari și riscuri politice majore , potrivit CNN . Într-un eveniment organizat la Londra, aproximativ 200 de participanți din industria energetică au discutat despre investiții în sectorul petrolier venezuelean, scenariu considerat „de neconceput” cu doar opt luni în urmă. În centrul interesului este fereastra creată după îndepărtarea lui Nicolás Maduro în ianuarie și după semnalele de deschidere ale guvernului condus de președinta interimară Delcy Rodríguez. Greig Gilbert, directorul general al firmei de investiții Apertura Energy, a spus că „momentul este acum”, compania sa vizând investiții mari într-un sector descris drept degradat și subfinanțat. Evenimentul din Londra a fost prezentat ca o avanpremieră pentru „Venezuela Energy Week”, o conferință mai amplă programată în octombrie, la Caracas. Ce s-a schimbat: reguli mai permisive și sancțiuni mai relaxate Un element-cheie pentru investitori este modificarea cadrului de operare: reformele au eliminat cerința ca PDVSA , compania petrolieră de stat, să dețină pachetul majoritar în proiectele comune. În aceste condiții, companiile private pot opera direct zăcăminte, pot deține participații mai mari și pot păstra o parte mai mare din profit, a declarat pentru CNN Claire Jungman, director pentru risc maritim și informații la firma de date energetice Vortexa. În paralel, Washington a început să reducă o parte din sancțiuni pentru a facilita vânzarea și exportul de petrol venezuelean de către companii americane, pe fondul interesului pentru rezervele dovedite ale țării, estimate la 300 de miliarde de barili. Efectul în exporturi: SUA redevine piață majoră Relaxarea sancțiunilor pare să fi avut efect rapid: luna trecută, Venezuela a exportat 28 de milioane de barili de țiței, în creștere cu aproape 69% față de aceeași lună a anului trecut, potrivit Vortexa. Mai mult de jumătate din exporturi au ca destinație Statele Unite, unde rafinăriile de pe Coasta Golfului pot procesa țițeiul greu venezuelean, a explicat Jungman. Înainte de ianuarie, aproape trei sferturi din exporturi mergeau către China, iar SUA era un cumpărător secundar. India este, de asemenea, un cumpărător important (aproximativ un sfert din exporturi, potrivit aceleiași surse), iar în Europa apar țări precum Spania și Olanda. Președintele Donald Trump a afirmat luni că administrația sa a colectat peste 13 miliarde de dolari (aprox. 59 miliarde lei) din vânzarea petrolului venezuelean de la capturarea lui Maduro. Guvernul SUA a spus că păstrează aceste sume în conturi controlate de SUA, în regim „custodial” (adică în administrare temporară), cu intenția de a le returna Venezuelei; democrații din Congres cer mai multă transparență asupra procesului. De ce riscul rămâne ridicat: infrastructură, politică și un orizont lung de recuperare În ciuda optimismului unor investitori, vorbitorii de la eveniment au recunoscut obstacolele: infrastructură în degradare, incertitudine politică și instabilitatea generată de cutremurul devastator din iunie. Pe lângă riscurile curente, companiile au în memorie exproprierile din trecut: ExxonMobil a fost între firmele străine expulzate în 2007, după ce guvernul le-a expropriat activele. Directorul general al ExxonMobil, Darren Woods, a caracterizat Venezuela drept „neinvestibilă” într-o întâlnire din ianuarie la Casa Albă. Din perspectiva economică, miza este și una de timp și capital: Homayoun Falakshahi, șeful analizei de țiței la Kpler, a spus că proiectele noi probabil nu vor produce rezultate înainte de cinci ani, iar costurile ar fi „colosale”. „Vorbim de ceva între, aș spune, 50 (miliarde) și 100 de miliarde (de dolari) investiții în următorii cinci până la zece ani. Deci trebuie să fie uriaș.” Pentru investitori, concluzia este că accesul se redeschide, dar intrarea pe piață rămâne condiționată de capacitatea de a finanța modernizarea și de a gestiona riscul de schimbare politică, într-un sector unde recuperarea capitalului se face pe termen lung. [...]
