Știri
Știri din categoria Investiții

Investitorii instituționali europeni au mărit puternic expunerea pe Palantir, în pofida controverselor legate de drepturile omului, iar valoarea deținerilor a urcat la 27 de miliarde de dolari (aprox. 124 miliarde lei) la final de 2025, potrivit Antena 3. Mișcarea ridică o problemă de guvernanță și conformitate pentru industria europeană de administrare a banilor, care declară că urmează standarde de investiții responsabile, dar nu include compania pe liste de excludere.
În ultimul an, peste 100 de bănci, administratori de active, asigurători și fonduri de pensii din Europa și-au crescut participația combinată în Palantir cu peste 60%, arată datele unei investigații internaționale coordonate de platforma Follow The Money, la care a participat și El Pais. Valoarea economică a acestor dețineri „aproape s-a cvadruplat” într-un an, pe fondul creșterii puternice a prețului acțiunilor Palantir în 2024, iar până la sfârșitul lui 2025 totalul a ajuns la 27 de miliarde de dolari (aprox. 124 miliarde lei) — estimare pe care sursa o descrie drept conservatoare, deoarece include doar entitățile investigate care raportează dețineri către SEC, autoritatea americană de supraveghere a piețelor de capital.
O parte dintre investițiile celor 127 de companii analizate este explicată prin fonduri care urmăresc indici bursieri (fonduri care replică automat structura unui indice). În acest mecanism, Palantir ajunge în portofolii fără o decizie explicită pe companie, pentru că este una dintre cele mai mari companii listate din SUA.
În același timp, investigația notează că nicio entitate nu menționează Palantir pe listele de excludere, care ar trebui să includă companii interzise din cauza încălcării standardelor internaționale privind drepturile omului. Aproape toți investitorii europeni analizați afirmă că susțin liniile directoare OECD, care cer audituri și diligență (due diligence – verificări înainte de investiție) când sunt vizate companii acuzate de abuzuri, mai ales în zone de conflict sau în contexte în care este folosită inteligența artificială.
În topul expunerilor europene prezentate în material apar atât administratori de active, cât și bănci mari:
În Spania, Santander avea acțiuni de 18 milioane de dolari (aprox. 83 milioane lei) la final de 2025, de 16 ori mai mult decât cu un an înainte; banca a indicat că investiția este realizată prin fonduri delegate altor administratori, care iau deciziile. BBVA ajunsese la 103 milioane de dolari (aprox. 474 milioane lei) la finalul aceluiași an, iar surse din bancă au spus că deținerile sunt exclusiv rezultatul tranzacțiilor făcute în numele clienților și al fondurilor de investiții.
Palantir furnizează servicii agenției americane de imigrație și control vamal (ICE) și armatei israeliene în teritoriile palestiniene, potrivit materialului. În 2020, Amnesty International a denunțat compania pentru nerespectarea standardelor internaționale, iar MSCI i-a acordat un scor de 2 din 10 pentru „libertăți civile” și „drepturile omului”, într-un raport descris ca reper pentru investitorii instituționali.
Materialul mai menționează reacții punctuale în Europa: în Olanda, după dezvăluiri privind investiții ale unui fond de pensii al profesorilor, un grup de investitori a lansat o petiție pentru retragerea deținerilor; în Norvegia, Storebrand a vândut o participație de 24 de milioane de dolari (aprox. 110 milioane lei) în octombrie 2024, invocând utilizarea produselor pentru supraveghere în teritoriile palestiniene. Totuși, astfel de decizii sunt prezentate drept izolate, iar „sancțiunile” pentru expunerea la Israel au fost până acum minime în rândul marilor administratori de active.
În practică, datele din investigație sugerează că, pentru o parte importantă a capitalului european, creșterea accelerată a acțiunii și includerea în indici au cântărit mai mult decât riscurile reputaționale și criteriile declarate de investiții responsabile.
Recomandate

România încearcă să atragă investiții din Qatar în energie și infrastructură , printr-o misiune economică la Doha condusă de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir , potrivit Digi24 . Demersul vizează și dezvoltarea de parteneriate economice în transporturi, turism și digitalizare, într-un context în care România caută surse externe de capital și proiecte comune. Agenda delegației include întâlniri cu instituții-cheie pentru investiții și mediul de afaceri din Qatar: Autoritatea pentru Investiții a Qatarului (QIA), Camera de Comerț și Industrie a Qatarului și Asociația Oamenilor de Afaceri din Qatar (QBA), conform unui comunicat al Ministerului Economiei citat de publicație. Sunt programate și întrevederi la nivel guvernamental, inclusiv cu ministrul Comerțului și Industriei din Qatar, E.S. Sheikh Faisal bin Thani bin Faisal Al Thani, și cu ministrul Turismului, Saad bin Ali Al Kharji. În plus, delegația urmează să discute și cu reprezentanții grupului Barzan Holdings, activ în industria de apărare și securitate. Cine participă și ce domenii sunt vizate Din delegația economică fac parte opt companii românești din sectorul public și privat, active în mai multe arii, între care: energie; industria de apărare; transporturi; turism; tehnologie. În turism, vizita continuă dialogul început la World Travel Market Londra 2026, unde Daniel Zamfir a avut o întrevedere cu ministrul Turismului din Qatar, potrivit comunicatului menționat. Contextul deplasării Misiunea economică are loc în contextul participării ministrului Daniel Zamfir la cea de-a 22-a Conferință a Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (PP-26) , organizată în Qatar. România a găzduit ediția precedentă a conferinței, în 2022, la București. [...]

Ministerul Finanțelor deschide din 9 noiembrie o nouă fereastră de finanțare a deficitului și a datoriei publice prin programul Tezaur , cu dobânzi anuale neimpozabile între 6,50% și 7,50%, potrivit Digi24 . Românii pot subscrie în perioada 9 noiembrie – 4 decembrie la titluri de stat Tezaur cu maturități de 1, 3 și 5 ani. Pentru stat, emisiunea înseamnă atragerea de bani de la populație, fonduri care, conform anunțului Ministerului Finanțelor, vor fi folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. Dobânzile diferă în funcție de scadență: 6,50% pe an pentru titlurile pe un an, 7% pentru cele pe trei ani și 7,50% pentru maturitatea de cinci ani. Titlurile au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată (fără suport fizic). Un element relevant pentru investitori este tratamentul fiscal: veniturile obținute nu sunt impozitate, iar dobânda se plătește anual, la datele prevăzute în prospectul de emisiune. Cum se pot cumpăra titlurile Tezaur și până când Perioadele de subscriere depind de canalul ales: prin platforma Ghișeul.ro: 9 noiembrie – 2 decembrie 2026; online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV): 9 noiembrie – 3 decembrie 2026, pentru persoanele înregistrate în SPV, pentru titlurile lansate prin unitățile Trezoreriei Statului; direct de la unitățile Trezoreriei Statului: 9 noiembrie – 4 decembrie 2026; prin subunitățile Poștei Române din mediul urban: 9 noiembrie – 3 decembrie 2026; prin subunitățile poștale din mediul rural: 9 noiembrie – 2 decembrie 2026. Pentru achiziția prin Ghișeul.ro este necesar un cont pe platformă și un card de debit. Ministerul Finanțelor notează că opțiunea de cumpărare online prin Ghișeul.ro a fost introdusă în martie 2025 și că există și un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere Tezaur înapoi în contul bancar al investitorului. Cine poate investi și ce flexibilitate există Pot cumpăra titluri de stat persoanele fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii. Un investitor poate face una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni, iar anularea subscrierilor este posibilă doar cât timp emisiunea este deschisă, pe baza unei cereri. Titlurile Tezaur sunt transferabile și pot fi răscumpărate înainte de scadență, în condițiile prevăzute de program. [...]

Raiffeisen Bank mizează pe educația financiară pentru a lărgi baza de investitori de retail , prin promovarea unui volum care explică „fără jargon” administrarea veniturilor, economiilor și investițiilor, potrivit Raiffeisen . Cartea „Stau la Unirii, investesc ca pe Wall Street ”, semnată de Andrei Perianu și publicată de Editura Corint, a fost prezentată în avanpremieră la Wealth & Investment Forum , înaintea lansării oficiale de la Gaudeamus. Evenimentul a reunit peste 100 de antreprenori, investitori și profesioniști din industria financiară, într-o discuție despre construirea, alocarea, protejarea și dezvoltarea capitalului pe termen lung. Participanții au avut și o sesiune de „Meet & Greet” cu autorul și cu Mihail Ion, vicepreședinte Retail și membru al Directoratului Raiffeisen Bank România, care semnează cuvântul-înainte. Ce propune volumul și cui i se adresează Cartea își propune să apropie investițiile de viața de zi cu zi și să ofere repere practice despre cum pot fi gestionate mai bine veniturile, economiile și investițiile, „fără promisiuni de îmbogățire rapidă”. Temele acoperite includ, conform comunicatului, economisirea și creditul, proprietățile, pensia și libertatea financiară, combinate cu experiențe personale ale autorului. În declarația citată de bancă, Andrei Perianu spune că volumul este destinat celor care vor să-și organizeze mai bine banii, dar nu știu de unde să înceapă, insistând pe disciplină, înțelegerea riscului, diversificare și pe rolul timpului în acumulare. „Investițiile nu sunt rezervate celor care trăiesc pe Wall Street și nici nu presupun să găsești mereu momentul perfect. Încep cu decizii simple, repetate cu disciplină: să economisești, să înțelegi riscul, să te diversifici și să lași timpul să lucreze în favoarea ta.” Mesajul băncii: decizii informate, pe termen lung În cuvântul-înainte, Mihail Ion plasează mesajul cărții în contextul transformării veniturilor în siguranță financiară și libertate de alegere, prin decizii informate și o perspectivă pe termen lung. El leagă explicit această direcție de rolul băncilor în consolidarea culturii financiare, „dincolo de produsele și serviciile” oferite. „Această carte nu promite formule miraculoase, ci propune un mod sănătos de a privi administrarea banilor: ca pe un proces construit în timp, cu răbdare, disciplină și decizii informate.” Ce urmează Lansarea oficială a volumului este programată la ediția cu numărul 33 a Târgului de Carte Gaudeamus, care are loc între 2 și 6 decembrie 2026, la Romexpo, conform comunicatului. [...]

ING Bank spune că 68% dintre utilizatorii Depo Invest nu investiseră anterior , un semnal că produsele „mix” pot muta o parte dintre economisitori către fonduri mutuale , potrivit Ziarul Financiar . ING Bank România încearcă să aducă investițiile mai aproape de clienții obișnuiți să economisească, prin produse care combină depozitele bancare cu fondurile mutuale și prin acces la bursele europene direct din aplicația Home’Bank, conform informațiilor prezentate la ZF Live de Mihai Lazăr, investments tribe lead în cadrul băncii. Primele rezultate pentru produsul Depo Invest indică faptul că 68% dintre utilizatori nu mai investiseră anterior, în timp ce aproximativ 80-81% aveau deja experiență în economisire. Practic, banca urmărește să transforme economisirea într-o „rampă” către investiții, fără a cere clienților să renunțe la instrumentele tradiționale. De ce contează: conversia de la economisire la investiții, țintă operațională Mesajul central al ING este că trecerea de la economisire la investiții depinde mai puțin de „apetit” în abstract și mai mult de felul în care este construită experiența pentru client: acces, simplitate, costuri și informare despre riscuri. În intervenția de la ZF Live, Mihai Lazăr a descris obiectivul pe termen scurt al băncii: „Pe noi ne interesează, cel puţin în următorul an şi jumătate, să construim condiţiile. Şi aici înseamnă ofertă, acces facil, procesul uşor de înţelegere, o structură simplă de comisioane şi de costuri, cât şi informaţii cu privire la riscuri, astfel încât clienţii să aibă toate informaţiile ca să investească când sunt ei confortabili.” Cum arată „mixul” Depo Invest Potrivit explicațiilor din articol, Depo Invest este gândit ca un produs care alătură: un depozit bancar cu dobândă preferențială; o investiție într-un fond mutual (instrument de investiții administrat profesionist, care plasează banii în mai multe active, în funcție de politica fondului). Direcția indicată de ING sugerează o strategie de extindere a bazei de investitori de retail (persoane fizice), prin integrarea investițiilor în canalele digitale uzuale ale băncii și prin reducerea fricțiunilor operaționale (proces, comisioane, înțelegerea riscului). [...]

ING aduce tranzacționarea de acțiuni și ETF-uri direct în Home’Bank , mizând pe comisioane zero pentru primii utilizatori și pe simplificarea accesului la piața de capital, potrivit Economedia . Noua platformă, ING Invest , țintește în special investitorii de retail (persoane fizice), într-o piață locală care a crescut, dar rămâne sub nivelul altor state europene. Prin ING Invest, clienții pot cumpăra și vinde acțiuni listate la Bursa de Valori București și pe piețe internaționale, precum și fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri), fără să iasă din aplicația Home’Bank. Pentru primii 50.000 de investitori, banca oferă zero comisioane de tranzacționare pentru acțiuni și ETF-uri până la finalul lui 2026 , conform condițiilor ofertei menționate de bancă. Ce se schimbă operațional pentru clienți Elementul central este integrarea tranzacționării în aplicația de mobile banking, ceea ce reduce fricțiunea de a deschide și folosi o platformă separată. În logica băncii, această integrare ar trebui să sprijine intrarea unor noi investitori, inclusiv prin materiale de educație financiară: ING spune că a pregătit tutoriale pentru lansare, ca utilizatorii să înțeleagă mai bine pașii de început. Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România, a plasat lansarea și în contextul revenirii grupului pe zona de brokeraj, după ce ING a avut în trecut activități de profil (ING Barings), înainte de retragerea din perioada crizei financiare din 2008–2010. „Mă bucur să revenim, practic, pe piața de capital, într-o nouă formulă, într-un nou mod de operare, în ton cu vremurile de astăzi. În acest moment, ne adresăm micilor investitori, persoanelor fizice, printr-un demers care își propune, de fapt, să democratizeze investițiile, să facă simple investițiile, să putem să creăm mai multă predictibilitate și bunăstare, prosperitate pentru români în viitor.” Context: piața locală crește, dar decalajul rămâne Șefa ING Bank România a indicat că participarea populației la investiții este mai redusă decât în alte piețe, inclusiv în Europa, și a legat acest decalaj de nivelul de prosperitate. În același timp, a descris evoluții recente drept încurajatoare: între 600.000 și 700.000 de persoane ar investi în titluri de stat (estimare prezentată la eveniment); numărul investitorilor de la Bursa de Valori București se apropie de 300.000 , iar acesta „s-a dublat” în ultimii ani, potrivit declarațiilor sale. În opinia sa, interesul este susținut și de deschiderea românilor către servicii digitale, ING România fiind menționată ca una dintre piețele din grup cu adopție ridicată a serviciilor de mobile banking. Bariere și riscuri: „nu am suficienți bani” și pericolul fraudelor Mirela Stanca, CEO Amundi România, a indicat drept barieră majoră percepția că investițiile cer sume mari: 45–46% dintre respondenții unui studiu prezentat la eveniment au spus că nu au suficienți bani pentru a investi. Ea a susținut că investițiile recurente cu sume mici pot ajuta începătorii să-și formeze disciplină și să evite deciziile impulsive. Din perspectiva reglementatorului, reprezentantul ASF Ovidiu Petru a avertizat că lipsa de informare poate expune investitorii la fraude și a recomandat începătorilor să se informeze și să lucreze cu intermediari autorizați. „Poți cădea victimă unei fraude. Dacă nu știi ce presupune deschiderea unui cont sau cum ar trebui să interacționezi cu un broker, poți fi păcălit de persoane care te contactează pe WhatsApp, îți recomandă anumite criptomonede și îți cer să depui bani. Ulterior, când vrei să retragi fondurile, ți se pot cere sume suplimentare.” În ansamblu, lansarea ING Invest se înscrie în tendința de „retailizare” a investițiilor prin canale digitale, dar mesajul comun al vorbitorilor este că accesul mai simplu nu elimină nevoia de informare, înțelegerea riscurilor și alegerea instrumentelor potrivite fiecărui profil de investitor. [...]

Deși au venituri de cel puțin 10.000 de lei pe lună, 9 din 10 români din acest segment nu au o strategie de investiții bine definită , arată un studiu citat de Raiffeisen Bank . Concluzia indică un decalaj între interesul pentru investiții și capacitatea de a construi un plan coerent, cu implicații directe asupra modului în care acest public își gestionează riscul și își alocă economiile. Studiul a fost realizat de Frappe Digital pentru Raiffeisen Bank România pe un eșantion reprezentativ de persoane fizice cu venituri de minimum 10.000 de lei lunar. Potrivit băncii, respondenții arată interes pentru instrumente financiare, dar au nevoie de mai multă structură, educație financiară și planificare pe termen lung, în special în privința riscului, diversificării portofoliului și stabilirii unor obiective măsurabile. „Rezultatele studiului arată o schimbare importantă de comportament: românii cu venituri ridicate sunt tot mai interesați să își pună banii la lucru, nu doar să îi păstreze. În același timp, faptul că doar 1 din 10 are o strategie de investiții bine definită arată că există încă un decalaj între intenție și planificare. Următorul pas firesc este trecerea de la decizii punctuale la o abordare structurată, construită în jurul obiectivelor personale, al orizontului de timp și al nivelului de risc pe care fiecare investitor este dispus să îl asume.” Cum ar investi românii 100.000 de euro Întrebați ce ar face dacă ar primi 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei), cei mai mulți ar direcționa banii către economisire sau investiții, cu preferințe împărțite între piețele financiare și produse bancare: 28% ar alege acțiuni sau fonduri mutuale; 23% ar prefera un cont de economii sau un depozit bancar; 7% ar păstra suma în contul curent. Ce îi ține pe loc: teama de pierdere și lipsa unui „punct de pornire” Principalul obstacol în calea investițiilor este riscul de a pierde bani, menționat de 39% dintre respondenți. Alte bariere indicate în studiu: 29% spun că au resurse financiare insuficiente; 28% preferă un portofoliu diversificat pentru reducerea riscurilor; 18% afirmă că nu știu de unde să înceapă. Datele sugerează că, dincolo de nivelul veniturilor, decizia de investiție este influențată puternic de încredere, înțelegerea produselor și capacitatea de a construi un plan. Obiective și reacții la scăderi de piață: prudență, nu panică În topul obiectivelor financiare se află independența financiară, inclusiv posibilitatea unei pensionări anticipate, urmată de protejarea economiilor în fața inflației și creșterea capitalului pe termen lung. Într-un scenariu de corecție, comportamentul declarat rămâne preponderent prudent: dacă investițiile ar scădea cu 10% într-un interval scurt, 36% ar continua să investească potrivit planului, 27% ar investi suplimentar, 26% nu ar face nicio schimbare, iar 6% ar vinde o parte sau toate investițiile. [...]