Știri
Știri din categoria Internet
Tehnologia „5G din cer” ar putea schimba rapid economia acoperirii mobile în zone greu de deservit, printr-o infrastructură care mută o parte din rețea de la sol în aer, potrivit CNET.
Unghiul relevant pentru piață este unul operațional cu efect economic: dacă o rețea 5G poate fi extinsă cu platforme aeriene (în locul construirii de noi site-uri radio la sol), operatorii ar putea câștiga flexibilitate în extinderea acoperirii și în gestionarea vârfurilor de trafic, mai ales în zone rurale, la evenimente sau în situații de urgență. În practică, „din cer” înseamnă o infrastructură care completează rețelele existente, nu le înlocuiește, iar miza este reducerea constrângerilor clasice: timp de autorizare, acces la terenuri și costuri de instalare.
Materialul punctează ideea că astfel de soluții sunt împinse înainte de nevoia de conectivitate în locuri unde rețelele terestre sunt scumpe sau greu de implementat. Totuși, din textul disponibil în input nu reies detalii concrete despre companii, calendare de implementare, parametri tehnici sau costuri, astfel că impactul exact asupra pieței rămâne deocamdată dificil de cuantificat.
Recomandate
Încetinirea investițiilor în telecom riscă să lase zeci de milioane de europeni fără internet rapid până în 2030 , iar problema de fond este o piață prea fragmentată pentru a susține proiecte mari de infrastructură, potrivit unei analize preluate de G4Media , care citează Politico . Estimările din industrie indică faptul că peste 41 de milioane de persoane din Uniunea Europeană nu vor fi conectate la rețele de fibră optică până în 2030 . În paralel, deși operatorii europeni au investit 64,6 miliarde de euro în 2024 (aprox. 322,9 miliarde lei) , sectorul bifează al doilea an consecutiv de scădere a investițiilor , iar veniturile per utilizator au coborât sub nivelurile de acum un deceniu, conform datelor citate. Fragmentarea pieței, frână pentru investiții mari Un obstacol structural major este numărul mare de jucători , care reduce capacitatea industriei de a finanța modernizări ample. În Europa există 44 de operatori de telefonie mobilă și peste 70 de mari furnizori de servicii fixe , arată analiza. Prin comparație, SUA, China, Coreea de Sud și Japonia sunt descrise ca având modele mai centralizate sau strategii industriale mai coerente, care ar permite mobilizarea mai eficientă a capitalului pentru infrastructură digitală. În viziunea experților din industrie citați, fragmentarea europeană limitează investițiile pe termen lung și încetinește modernizarea rețelelor. Legea privind Rețelele Digitale: simplificare limitată, potrivit industriei În acest context, UE lucrează la Legea privind Rețelele Digitale (Digital Networks Act – DNA) , un pachet legislativ care ar urma să simplifice reglementările și să stimuleze investițiile în telecom. Forma actuală a proiectului menționată în analiză prevede: eliminarea a trei obligații de raportare; păstrarea a 17 cerințe existente; introducerea a 12 obligații noi. Industria avertizează că, în această configurație, reforma ar putea avea un efect de simplificare mai redus decât cel așteptat și ar putea fi insuficientă pentru a schimba dinamica investițiilor. Progres inegal și miza spectrului pentru 5G și 6G Acoperirea rețelelor de fibră optică până la domiciliu (FTTH) depășește 77% în Europa, iar tranziția de la cupru la fibră continuă într-un ritm relativ stabil. Experții citați recomandă ca această tranziție să fie lăsată în principal la decizia pieței, argumentând că termene uniforme impuse la nivel european ar putea încetini investițiile, nu să le accelereze. Un element văzut ca favorabil în propunerea legislativă este politica privind spectrul de frecvențe : industria susține că licențele pe termen lung și predictibilitatea reglementărilor sunt esențiale pentru investițiile în rețelele 5G și viitoarele tehnologii 6G. Sectorul european al comunicațiilor digitale este estimat la 1,09 trilioane de euro (aprox. 5,45 trilioane lei) , echivalentul a circa 5% din PIB-ul UE . În acest cadru, analiza avertizează că Europa riscă să intre într-un nou deceniu de subinvestiții într-o infrastructură considerată critică pentru economie, securitate cibernetică, productivitate și tranziția verde. [...]
Accesul la App Store a scăzut puternic în Rusia , iar datele de monitorizare indică o degradare rapidă a conectivității, cu potențial impact operațional pentru utilizatorii și companiile care distribuie aplicații prin ecosistemul Apple, potrivit Meduza . Problemele au fost semnalate inițial de publicația „Verstka”, care citează date ale proiectului internațional de cercetare OONI (Open Observatory of Network Interference, o inițiativă care măsoară interferențe și blocaje în rețele). Conform acestor date, numărul conexiunilor „anomale” către resursele Apple a început să crească joi, 16 iulie, iar în zilele următoare disponibilitatea site-ului Apple în Rusia a coborât la aproximativ 30–40%. Pentru App Store, indicatorul ar fi în jur de 60%. În alte țări nu sunt raportate probleme similare. Informația este susținută și de datele serviciului „Sboy.rf”, unde, potrivit graficelor, din 16 iulie utilizatorii au început să depună masiv plângeri privind indisponibilitatea App Store, din regiuni diferite ale Rusiei. Ce sugerează datele și ce spun autoritățile „Verstka” notează că dificultățile de acces la resursele Apple pot indica o restricționare parțială a App Store din partea autorităților ruse. În același timp, serviciul de presă al Roskomnadzor (autoritatea rusă de supraveghere a comunicațiilor) a declarat pe 14 iulie, într-un comentariu pentru Interfax, că nu restricționează accesul la serviciile Apple și Google. Context: presiune crescută pe distribuția de aplicații Materialul amintește că, la începutul lunii iunie, Apple a eliminat din App Store mesagerul rusesc „Max”, compania invocând sancțiuni internaționale, fără a preciza care anume. După câteva săptămâni, au dispărut din magazinul digital Apple și alte aplicații ale holdingului VK. Pe 13 iulie, Uniunea Europeană a introdus sancțiuni împotriva VK și a subsidiarei sale „Platforma de comunicare”, dezvoltatorul „Max”. La câteva zile după aceea, și Google a eliminat aplicațiile holdingului din magazinul său. Separat, OONI indică și o disponibilitate a Google Play în Rusia de aproximativ 40–50%, însă, potrivit graficelor, un volum ridicat de conexiuni „anomale” către această platformă este observat de câteva luni. [...]
Indisponibilitatea Facebook în România a blocat accesul la conturi , cu un mesaj care indică o „problemă a site-ului” și promite remedierea „în scurt timp”, potrivit Economica . Pentru utilizatori și companii, întreruperea are un impact operațional direct: întrerupe comunicarea, administrarea paginilor și accesul la canale folosite frecvent pentru suport și vânzări. În actualizarea de la ora 12:30, publicația notează că rețeaua de socializare „continuă să fie indisponibilă în România”, iar mesajul afișat s-a schimbat față de cel inițial. Mesajul văzut de utilizatori în România, conform articolului, este: „Cont temporar indisponibil. Contul tău este momentan indisponibil din cauza unei probleme a site-ului. Ne aşteptăm ca această problemă să fie rezolvată în scurt timp. Te rugăm să încerci din nou peste câteva minute.” Ca indicator al amplorii problemei, Economica menționează că site-ul DownDetector a arătat o creștere a căutărilor pentru „Facebook down” cu doar câteva minute înainte de ora 9 în Marea Britanie (ora locală), informație atribuită presei britanice. Articolul nu precizează cauza tehnică a indisponibilității și nici un termen exact de remediere. [...]
Comisia Europeană a acceptat planul X, dar impune implementare în 6 luni și monitorizare sporită , un semnal că aplicarea Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA) intră într-o fază mai strictă pentru platformele mari, cu efect direct asupra modului în care acestea își deschid datele și explică funcționarea algoritmilor, potrivit Economica . Comisia a anunțat că a acceptat planul de acțiune al platformei X pentru a se conforma obligațiilor de transparență și pentru a facilita accesul cercetătorilor la date, în baza DSA (Digital Services Act – Regulamentul UE privind serviciile digitale). Executivul comunitar susține că măsurile aprobate ar trebui să crească transparența asupra sistemelor X, inclusiv pentru monitorizarea „riscurilor sistemice” și evaluarea impactului asupra utilizatorilor și societății europene. Ce presupune decizia pentru X: audit, termen și supraveghere Potrivit Comisiei Europene, X s-a angajat ca planul să fie supus unui audit extern și independent. În plus, platforma are la dispoziție șase luni pentru implementare și va intra sub un regim de monitorizare sporită. Contextul este unul de presiune de reglementare: anul trecut, Comisia Europeană a amendat X cu 120 de milioane de euro (aprox. 600 milioane lei) pentru lipsa de transparență a algoritmilor. Context politic: acuzații de „cenzură” și tensiuni cu UE În material este menționat și faptul că Elon Musk a acuzat anterior Uniunea Europeană de cenzură. În februarie, el a distribuit pe X un raport al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților a SUA, care susține că, după intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni asupra rețelelor sociale pentru a cenzura conținut înaintea unor alegeri, inclusiv în România și în alte state europene, precum și înaintea alegerilor europarlamentare. În perioada următoare, miza practică va fi dacă X își respectă termenul de șase luni și dacă auditul extern confirmă că măsurile asumate duc la transparența cerută de DSA, în condițiile unei supravegheri mai strânse din partea Comisiei. [...]
Comisia Europeană pregătește o interdicție etapizată pentru accesul minorilor la „social media plus”, mutând presiunea de conformare pe platforme , potrivit Gizmodo . Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen , a anunțat că un raport de experți a fost finalizat, iar propunerea legislativă ar urma să fie prezentată „după vară”, ceea ce deschide un nou front de reglementare cu impact direct asupra modului în care companiile digitale își proiectează și monetizează produsele în UE. Ce ar însemna „social media plus” și cine ar fi vizat Raportul recomandă o restricție armonizată la nivelul UE care să interzică accesul la rețele sociale și alte servicii digitale pentru copiii sub 13 ani , inclusiv „companioni” bazați pe inteligență artificială. Conceptul de „social media plus”, descris de von der Leyen într-un briefing de presă, sugerează că măsurile nu s-ar limita la platformele clasice de socializare, ci ar putea acoperi și alte zone ale internetului unde există conținut nepotrivit vârstei sau funcții considerate „adictive”. În același set de recomandări, experții susțin că: sub 3 ani copiii nu ar trebui expuși deloc la ecrane; între 3 și 13 ani , accesul la servicii „potrivite vârstei” ar trebui să fie limitat în timp și permis doar cu acordul părinților sau în scop educațional; între 13 și 18 ani , utilizarea ar urma să fie introdusă gradual, inclusiv prin posibile restricții naționale „de precauție”, pentru a asigura conținut adecvat vârstei. Schimbarea de filozofie: platformele trebuie să demonstreze că „nu fac rău” Un element cu impact operațional și juridic pentru industrie este inversarea sarcinii: von der Leyen a spus că platformele ar trebui să dovedească UE că serviciile lor nu produc prejudicii . Raportul merge în aceeași direcție și recomandă ca furnizorii să nu aibă acces la minori până când nu demonstrează funcții sigure și adecvate vârstei, iar acolo unde există o versiune „sigură implicit”, funcțiile pentru adulți să fie activate doar după verificări eficiente ale vârstei. Instrumentul-cheie: verificarea vârstei la nivel european În context, Comisia mizează și pe o aplicație de verificare a vârstei la nivel european, prezentată anterior de von der Leyen, care ar urma să fie unul dintre instrumentele folosite pentru aplicarea interdicției. Detaliile despre cum va funcționa în practică și ce servicii vor intra exact sub umbrela „social media plus” rămân neclare în acest moment. Ce urmează în procesul legislativ și de ce contează pentru piață După ce Comisia va reveni cu propunerea „mai târziu în acest an”, aceasta va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European și a statelor membre. Dacă trece, măsurile s-ar aplica în toate cele 27 de state ale UE, ceea ce ar putea rescrie regulile de funcționare pentru o parte importantă a economiei digitale europene: de la designul produselor (funcții precum derularea infinită sau redarea automată) până la obligații de verificare a vârstei și limitări de acces pentru minori. Gizmodo notează că există și opoziție: unii critici consideră măsurile insuficiente, alții spun că verificarea vârstei este prea intruzivă. Von der Leyen a admis că soluțiile nu vor fi „infailibile” și că efectele se vor vedea în timp, dar a susținut necesitatea stabilirii unei vârste de la care copiii pot intra pe rețele sociale. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul interzicerea accesului la rețele sociale pentru copiii sub 13 ani , ca parte a unui model de acces „progresiv și gradual” la platformele online, potrivit Economica , care citează Agerpres. Miza este una de reglementare: dacă recomandările experților se transformă în legislație, platformele ar urma să fie obligate să aplice verificări de vârstă și să reducă funcțiile considerate generatoare de dependență. Președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen , a spus că va prezenta propuneri legislative „după vară”, argumentând că minorii au nevoie de timp „în lumea reală” înainte ca „un algoritm” să le influențeze dezvoltarea. Ce propun experții mandatați de Comisia Europeană Echipa de experți, condusă de epidemiologul francez Maria Melchior și de profesorul german Jorg Fegert (psihiatria copilului), recomandă un set de măsuri diferențiate pe vârste: Interzicerea la nivelul UE a accesului la social media și alte servicii online pentru copiii sub 13 ani , inclusiv la asistenți bazați pe inteligență artificială, cu excepția unor perioade limitate, sub supravegherea unui părinte sau a unui cadru educativ. Acces pentru 13–18 ani doar la platforme care au un sistem eficace de verificare a vârstei și care pot demonstra că sunt „sigure prin concepție”, inclusiv prin eliminarea funcțiilor cu potențial ridicat de dependență . Posibilitatea ca statele membre să introducă interdicții naționale și pentru minorii care au împlinit 13 ani. Unde există deja sprijin și unde apar rezerve În rândul statelor membre, mai multe țări – Franța, Spania, Grecia, Danemarca, Austria și Suedia – fie sunt pe cale să aplice, fie iau în calcul restricții privind accesul minorilor la social media. Nu există însă unanimitate: Estonia se opune interdicțiilor, iar alte state nu s-au pronunțat, potrivit aceleiași surse. Ce urmează și de ce contează pentru platforme Protecția online a copiilor este prezentată ca prioritate a celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen, iar Irlanda (care deține până la finalul anului președinția rotativă a Consiliului UE) susține o abordare europeană pentru verificarea vârstei utilizatorilor. În paralel, exemple din afara UE cresc presiunea pentru reguli mai dure: Australia a adoptat o lege care cere platformelor să împiedice crearea de conturi de către persoanele sub 16 ani (în vigoare din decembrie anul trecut), iar guvernul britanic a anunțat intenția unei interdicții similare, cu măsuri așteptate să intre în vigoare în primăvara lui 2027. [...]
