Știri
Știri din categoria Internet
Tehnologia „5G din cer” ar putea schimba rapid economia acoperirii mobile în zone greu de deservit, printr-o infrastructură care mută o parte din rețea de la sol în aer, potrivit CNET.
Unghiul relevant pentru piață este unul operațional cu efect economic: dacă o rețea 5G poate fi extinsă cu platforme aeriene (în locul construirii de noi site-uri radio la sol), operatorii ar putea câștiga flexibilitate în extinderea acoperirii și în gestionarea vârfurilor de trafic, mai ales în zone rurale, la evenimente sau în situații de urgență. În practică, „din cer” înseamnă o infrastructură care completează rețelele existente, nu le înlocuiește, iar miza este reducerea constrângerilor clasice: timp de autorizare, acces la terenuri și costuri de instalare.
Materialul punctează ideea că astfel de soluții sunt împinse înainte de nevoia de conectivitate în locuri unde rețelele terestre sunt scumpe sau greu de implementat. Totuși, din textul disponibil în input nu reies detalii concrete despre companii, calendare de implementare, parametri tehnici sau costuri, astfel că impactul exact asupra pieței rămâne deocamdată dificil de cuantificat.
Recomandate
Pavel Durov le cere utilizatorilor din Rusia să-și actualizeze Telegram pentru a rămâne conectați, pe fondul unui „interdicții totale” a aplicației , potrivit meduza.io . Fondatorul Telegram spune că serviciul a „actualizat protocolul” de combatere a cenzurii și recomandă utilizarea de VPN-uri și proxy-uri pentru ocolirea blocajelor. Mesajul a fost publicat pe 11 aprilie 2026, la ora 12:57 (ora Moscovei), pe canalul de Telegram al lui Durov, indicat drept sursă de publicație. Miza operațională este continuitatea accesului la un canal major de comunicare, în condițiile în care utilizatorii se confruntă cu restricții de conectare. Ce recomandă Durov utilizatorilor În postare, Durov afirmă că actualizarea aplicației este necesară „pentru a rămâne în contact” în pofida interdicției. El adaugă o serie de recomandări practice: să își pregătească din timp „mai multe” VPN-uri și/sau proxy-uri (servere intermediare care pot redirecționa traficul); să își ajute prietenii și rudele să facă același lucru; să evite folosirea aplicațiilor rusești în timp ce sunt conectați la VPN, pe motiv că „ar putea raporta” utilizarea VPN-ului către autorități pentru blocare. De ce contează: stabilitatea utilizării, în ciuda blocajelor Durov susține că, datorită „rezistenței digitale”, utilizarea Telegram în Rusia „a rămas stabilă” în ultima săptămână, în pofida „interdicției totale”. Publicația nu oferă date independente care să confirme nivelul de utilizare, iar afirmația rămâne, în forma prezentată, o evaluare a fondatorului aplicației. În același mesaj, Durov promite că Telegram va continua să își îmbunătățească tehnologia „decentralizată” de combatere a cenzurii. Ce urmează Din informațiile publicate, Telegram intenționează să continue actualizările tehnice pentru ocolirea cenzurii, în timp ce utilizatorii din Rusia sunt îndemnați să își diversifice instrumentele de acces (VPN/proxy) pentru a reduce riscul de întrerupere a serviciului. [...]
Iranul a impus cea mai lungă întrerupere națională a internetului de până acum , iar populația nu mai are acces la internetul global de circa 1.000 de ore, potrivit focus.de . Miza practică: o economie și o societate de 90 de milioane de oameni funcționează, în mare parte, pe un „intranet” controlat de stat, cu acces limitat la conținuturi aprobate. Organizația Netblocks, specializată în monitorizarea blocajelor de rețea, a transmis pe platforma X că ar fi vorba despre cea mai lungă „pană” de internet la nivel național înregistrată până acum la nivel mondial. Informația a fost comunicată în noaptea anterioară publicării. Ce s-a întâmplat și de când Conform publicației, restricțiile au început odată cu declanșarea „războiului din Iran”, la 28 februarie, când guvernul de la Teheran a blocat în mare parte accesul la internetul mondial. De atunci, utilizatorii obișnuiți pot folosi doar o rețea internă limitată, în care sunt disponibile doar materiale aprobate de autorități. Cine are, totuși, acces Aceeași sursă notează că o parte restrânsă a aparatului militar și de putere ar continua să folosească internetul fără restricții. În plus, unele instituții media iraniene își publică știrile pe Telegram și X, deși aceste platforme ar fi, în mod normal, blocate. De ce contează pentru zona „internet” O întrerupere prelungită la scară națională afectează direct operațiunile digitale de zi cu zi — de la comunicare și acces la informație până la activități economice care depind de servicii online globale. În lipsa unor detalii suplimentare în material, nu este precizat când ar urma să fie ridicate restricțiile sau în ce condiții. [...]
Amazon își pune sub presiune calendarul de lansare pentru internetul satelitar Leo , după ce serviciul a intrat în beta pentru companii pe 8 aprilie 2026, dar compania este încă departe de pragul de sateliți impus de autoritatea americană de reglementare. Potrivit thenextweb.com , Amazon vizează disponibilitatea comercială la mijlocul lui 2026, în timp ce încearcă să obțină o prelungire de doi ani a termenului stabilit de Federal Communications Commission (FCC). Amazon Leo este rebranduirea Project Kuiper, decisă în noiembrie 2025, după ce compania a început să aibă suficient „hardware operațional” pe orbită pentru a trece de la un program de dezvoltare la un produs comercial. Fereastra de lansare „mid-2026” este menționată în scrisoarea anuală către acționari a CEO-ului Andy Jassy, publicată la o zi după startul beta-ului enterprise. Miza: termenul FCC și deficitul de sateliți Licența FCC pentru constelația „Generation 1” obligă Amazon să aibă 1.618 sateliți pe orbită și operaționali până la 30 iulie 2026 (jumătate din totalul planificat de 3.236). La începutul lui aprilie 2026, Amazon avea între 210 și 241 sateliți pe orbită, nivel care face termenul inițial „practic imposibil de atins”, conform analizei. În ianuarie 2026, compania a cerut oficial FCC o extindere cu doi ani , invocând lipsa vehiculelor de lansare disponibile. Pentru a reduce decalajul, Amazon a contractat lansări suplimentare: 10 lansări Falcon 9 (SpaceX) 12 lansări New Glenn (Blue Origin) Flota de lansatoare contractate include Atlas V și Vulcan Centaur (United Launch Alliance), Falcon 9 (SpaceX), Ariane 6 (Arianespace) și New Glenn (Blue Origin). Ce livrează beta-ul pentru companii: trei terminale și până la 1 Gbps Amazon spune că a proiectat trei tipuri de terminale, pentru segmente diferite, cu viteze maxime de descărcare de până la 1 Gbps pentru clienții enterprise: Leo Nano : pentru consumatori și „light enterprise”, până la 100 Mbps download Leo Pro : pentru firme mici și utilizări rurale/backhaul mobil, până la 400 Mbps download; preț „sub 400 dolari” (aprox. sub 1.800 lei) Leo Ultra : vârf de gamă pentru companii, până la 1 Gbps download și 400 Mbps upload, pentru nave, aviație comercială și campusuri mari Jassy susține în scrisoarea către acționari că terminalele Leo ar oferi „de șase până la opt ori” performanță mai bună la upload și „de două ori” la download față de alternativele actuale pentru clienți enterprise — afirmație care, notează publicația, va putea fi verificată abia după lansarea comercială și teste independente. Parteneri și model de distribuție: mai mult prin operatori decât direct la consumatori În beta apar parteneri precum Verizon, AT&T, Vodafone/Vodacom, JetBlue, NBN Co (Australia), Vrio (America Latină) și NASA, alături de clienți de logistică. Strategia inițială de vânzare este orientată către operatori telecom și integratori enterprise , nu către competiția directă pe piața de masă. În paralel, Amazon ar fi în discuții pentru achiziția Globalstar, estimată la circa 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei), tranzacție care i-ar aduce acces la spectru în banda L, folosit și de serviciul de conectivitate satelitară de urgență al Apple; Apple ar deține o participație de 20% în Globalstar printr-o investiție de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), ceea ce complică potențialul acord. Ce urmează Pe termen scurt, evoluția proiectului depinde de două variabile: decizia FCC privind prelungirea termenului și capacitatea Amazon de a accelera lansările pentru a reduce diferența față de cerința de 1.618 sateliți până la finalul lui iulie 2026. În acest context, ținta de lansare comercială la mijlocul lui 2026 rămâne ambițioasă, iar validarea performanțelor promise va depinde de momentul în care serviciul va fi disponibil pe scară largă. [...]
Coreea de Sud pregătește un „internet minim garantat” pentru toți cetățenii , o măsură cu impact direct asupra modului în care operatorii telecom își gestionează rețelele și ofertele comerciale, potrivit G4Media.ro . Concret, autoritățile introduc un acces nelimitat la internet, indiferent de abonamentul deținut, astfel încât conexiunea să nu fie întreruptă după consumarea traficului inclus. Mecanismul descris în articol presupune un „abonament de bază” nelimitat: după epuizarea pachetului principal, utilizatorii rămân conectați la o viteză de 400 kbit/s. Autoritățile consideră că acest nivel este suficient pentru mesagerie, acces la servicii guvernamentale și site-uri simple. Ce se schimbă pentru utilizatori și pentru piață Măsura mută accentul de la „internetul se oprește” la un prag de funcționalitate minimă, garantat tuturor. În practică, asta înseamnă: conexiune menținută și după consumarea traficului inclus în abonament; viteză redusă la 400 kbit/s după depășirea pachetului de bază; limite de trafic mai mari pentru utilizatorii vârstnici, conform aceleiași surse. Cine este vizat și cum se implementează Programul ar urma să producă efecte pentru o populație de peste 7 milioane de oameni, notează articolul. Operatorii economici „au fost de acord cu propunerea autorităților”, însă materialul nu oferă detalii despre calendarul exact de implementare, costuri sau modul de compensare în industrie. [...]
ANCOM a primit acordul Comisiei Europene pentru accesul terților la rețeaua Digi în 5.894 de localități din România, relatează Economica.net . Decizia vine după o investigație aprofundată derulată de Comisia Europeană în etapa a II-a, cu contribuții din partea OAREC (Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice) și observații de la terți, pe fondul unui dialog continuu cu autoritatea română. Conform sursei citate, deși Comisia Europeană a avut inițial rezerve față de măsurile propuse, în urma clarificărilor și investigației suplimentare ANCOM a demonstrat necesitatea intervenției de reglementare pentru „asigurarea unui mediu concurențial eficient” la nivelul pieței sub-naționale A1. Înaintea consultării europene, reglementarea a trecut și printr-o perioadă extinsă de consultare națională. ANCOM indică faptul că, în cele 5.894 de localități analizate, Digi Romania S.A. este fie unicul furnizor de servicii de acces la internet la puncte fixe, fie lider de piață cu o cotă totală de peste 97%, existând un risc de abuz de putere de piață într-un orizont de cinci ani. Autoritatea mai precizează că aceste localități cumulează 4,6 milioane de locuitori și 1,7 milioane de gospodării. În esență, măsura propusă vizează accesul la rețea „pe piața de gros” (adică la nivelul la care operatorii își oferă unii altora acces la infrastructură, pentru a putea vinde apoi servicii către clienții finali). ANCOM propune ca Digi Romania să permită accesul terților la rețeaua sa în condiții care să reducă riscul de comportament anticoncurențial și să lărgească opțiunile pentru utilizatori. Principalele elemente menționate de ANCOM în legătură cu măsura sunt: acces al terților la rețeaua Digi pe piața de gros; condiții „echitabile și nediscriminatorii”; tarife „corecte”; posibilitatea ca terții să furnizeze, la rândul lor, servicii de acces la internet utilizatorilor finali; obiectivul de a susține oferte variate și de calitate ridicată la nivel de retail. În perioada următoare, ANCOM anunță că va continua demersurile privind măsurile de reglementare propuse. Comisia Europeană consideră, potrivit comunicatului citat de Economica.net, că reglementarea este „proporțională și justificată”. [...]
Eutelsat negociază cu India lansarea sateliților europeni , în încercarea de a reduce dependența de SUA și de companii precum SpaceX, potrivit WinFuture , care citează Reuters . Miza este găsirea unor alternative la SpaceX și la programul european Ariane pentru a construi o rețea de sateliți „made in Europe”, comparabilă ca obiectiv cu Starlink: furnizarea pe termen lung de servicii de comunicații prin internet din spațiu. În acest moment, Eutelsat se bazează în principal pe lansatoare SpaceX și pe Ariane. Conform Reuters, Eutelsat discută din mijlocul anului trecut cu agenția spațială indiană Indian Space Research Organisation (ISRO) despre o posibilă cooperare care să permită lansarea sateliților companiei cu sprijin indian. Deocamdată, nu ar fi fost încheiat un acord nici cu ISRO, nici cu alți parteneri din India. Eutelsat are deja un istoric de lansări cu ISRO: compania operează 72 de sateliți OneWeb, preluați odată cu achiziția startup-ului britanic cu același nume. Acești sateliți, descriși ca având dimensiuni apropiate de cele ale unui frigider, oferă servicii de internet pentru companii și instituții guvernamentale și au fost lansați în trecut de ISRO cu o rachetă LVM3. Contextul geopolitic a redus opțiunile europenilor. Eutelsat nu mai poate folosi rachetele rusești Soiuz pentru transportul sateliților, pe fondul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. În paralel cu discuțiile din India, compania mizează și pe MaiaSpace, un startup francez care dezvoltă un sistem de rachetă reutilizabilă de dimensiuni mai mici. Directorul general al Eutelsat, Jean-Francois Fallacher , a indicat că firma se pregătește pentru un val de lansări în următorii ani, cu peste 440 de sateliți planificați. Eutelsat operează în prezent aproximativ 650 de sateliți și urmărește să depășească „foarte curând” pragul de 1.000, în timp ce comparațiile cu Starlink (circa 10.000 de sateliți) sunt respinse pe motiv că Eutelsat operează la altitudini mai mari și ar avea nevoie de mai puțini sateliți. Din 2025, statul francez este cel mai mare acționar al Eutelsat. [...]
