Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Ucraina își extinde rapid capacitatea operațională cu drone și sisteme AI, construind un ecosistem militar în care peste 200 de companii dezvoltă drone alimentate de inteligență artificială, iar zeci de soluții sunt deja folosite pe front, potrivit Adevărul. Miza imediată este scurtarea ciclului „idee–testare–implementare” și creșterea vitezei deciziei în luptă, nu doar cercetarea de laborator.
Pe platforma Brave1 sunt înregistrate peste 300 de proiecte legate de inteligența artificială, iar mai mult de 70 de sisteme bazate pe AI și „computer vision” (viziune artificială, adică recunoaștere automată a obiectelor în imagini/video) sunt utilizate activ pe câmpul de luptă.
Strategia Kievului depășește dezvoltările izolate: autoritățile construiesc o rețea de centre dedicate tehnologiei militare, orientate către domenii considerate decisive în războiul contemporan, precum lovituri la distanță medie și în adâncime, sisteme robotice terestre și artilerie.
Primul hub menționat este centrul de inteligență artificială pentru apărare „A1”, care ar urma să livreze soluții direct pentru operațiunile din teren și, în paralel, să optimizeze procese interne din armată și industria de apărare, inclusiv în zone precum achizițiile, controlul financiar și managementul personalului.
„Avantajul tehnologic este esențial în războiul modern. Trebuie să fim mai rapizi decât inamicul în fiecare etapă”, a declarat ministrul Apărării, Mihailo Fedorov.
În teren, sistemele AI sunt folosite pentru:
Obiectivul Ministerului Apărării este ca toate dronele utilizate pe front să fie echipate cu sisteme de viziune artificială și inteligență artificială, conform articolului.
Un element central este Brave1 Dataroom, unde modelele AI sunt antrenate pe baza datelor reale din război (condiții meteo diferite, momente ale zilei, tipuri diverse de senzori), astfel încât experiența din teren să devină „combustibil” pentru algoritmi.
În paralel, Ucraina își extinde cooperarea internațională: prin inițiative precum Avengers Labs și Test in Ukraine, companiile străine pot antrena algoritmi pe date reale de pe front și își pot testa tehnologiile în condiții de luptă. Publicația notează și semnarea, pe 14 aprilie, a primului acord cu Germania privind schimbul de date în domeniul apărării și dezvoltarea comună de tehnologii militare.
O direcție majoră este dezvoltarea de platforme autonome — drone și sisteme robotice terestre — capabile să opereze fără GPS și în condiții de război electronic intens. Acestea ar urma să funcționeze în rețele interconectate, reducând nevoia de intervenție umană directă și, implicit, riscurile pentru personal.
În logica centrului „A1”, accentul este pus pe aplicații utilizabile imediat și pe procesarea volumelor mari de date pentru „inteligență acționabilă”: anticiparea mișcărilor inamicului, simularea scenariilor și generarea de răspunsuri rapide. Publicația menționează că inițiativa este sprijinită de guvernul britanic și că, strategic, ar putea deveni un pilon al avantajului Ucrainei, inclusiv în dimensiunea economică a războiului modern.
Recomandate

Testele din Ucraina împing roboții umanoizi spre utilizare militară mai rapidă , iar asta poate schimba atât modul de operare pe front, cât și piața furnizorilor de tehnologie de apărare, potrivit Antena 3 . Compania americană Foundation Future Industries spune că a testat deja în Ucraina roboții săi Phantom și se așteaptă ca testele pentru folosirea lor în scenarii armate să înceapă „chiar de anul viitor”, după programele-pilot. În centrul argumentului companiei este ideea de „precizie”: directorul Foundation, Sankaet Pathak, susține că roboții umanoizi nu sunt o soluție eficientă pentru „distrugeri masive” (unde ar fi mai ieftine alte mijloace), ci ar deveni utili în misiuni în care obiectivul este să limitezi pagubele colaterale – protejarea civililor și evitarea distrugerii infrastructurii – în timp ce execuți sarcini complexe la sol. Ce au făcut roboții Phantom în Ucraina și de ce contează operațional Potrivit materialului, sarcini precum manipularea materialelor (transport de provizii între spații interioare și exterioare) și recunoașterea (inclusiv cartografierea interioarelor și verificarea clădirilor) au fost deja testate în Ucraina. Compania spune că experiența din teren a dus la reproiectarea hardware-ului pentru condiții exterioare dificile și situații cu stres ridicat. Foundation lucrează la următoarea generație, Phantom 2, cu specificații orientate spre robustețe și logistică: rezistență la apă și praf; creșterea capacității de transport de la aproximativ 25–30 kg la aproximativ 80 kg; creșterea toleranței la căderi (măsurată în forță G) de la 12–15 G la aproape 100 G; baterie de 3 kilowați-oră. Costuri și model comercial: închiriere la nivel de „capex” militar Compania închiriază roboții Phantom pentru utilizări comerciale cu aproximativ 100.000 de dolari pe an (aprox. 460.000 lei) pentru fiecare robot, iar clienții militari îi cumpără la prețuri similare, conform aceleiași surse. Acest nivel de preț sugerează o poziționare de nișă, în care robotul este tratat ca echipament specializat, nu ca înlocuitor în masă al soldaților. Printre investitorii Foundation sunt menționați Eric Trump, Stripe și fondul de investiții Define, alături de alți finanțatori. Reglementare: fără tratat dedicat, dar presiune ONU pentru arme autonome Materialul notează că nu există un tratat special pentru roboții umanoizi sau autonomi pe câmpul de luptă, aceștia intrând sub dreptul internațional umanitar, care cere distincția între combatanți și civili. În paralel, secretarul general al ONU, António Guterres, și-a exprimat îngrijorarea față de „sistemele de arme autonome letale” (LAWS), pe care le-a numit „roboți ucigași”, și susține adoptarea până în 2026 a unei interdicții obligatorii pentru armele care funcționează fără control uman. Din 2023, ONU negociază un tratat dedicat LAWS în cadrul Convenției privind anumite arme convenționale. Pathak spune că nu vede de ce roboții umanoizi ar fi tratați diferit de alte sisteme de armament de precizie deja folosite, precum dronele armate și vehiculele terestre fără pilot. Ce urmează și care sunt limitele informației Conform declarațiilor citate, compania anticipează extinderea testelor către scenarii armate „chiar de anul viitor”, însă articolul nu oferă un calendar detaliat, criterii de evaluare sau informații despre contracte semnate. Foundation mai spune că nu dezvăluie cine sunt furnizorii săi pentru inteligența artificială folosită de roboți, ceea ce limitează verificarea independentă a lanțului tehnologic. [...]

OpenAI redeschide accesul la „ Health in ChatGPT ” și îl extinde la utilizatorii din SUA , o mișcare cu impact operațional direct: funcția care se conectează la Apple Health pe iPhone iese din pilot și ajunge, treptat, la publicul larg pe web și iOS, potrivit 9to5Mac . Funcția, testată inițial în ianuarie, a avut rezultate considerate slabe în primele feedbackuri, ceea ce ar explica lipsa de noutăți din ultimele luni. Relansarea vine cu „un pas mare înainte” în calitatea rezultatelor și cu acces extins dincolo de primul val de testeri. Ce se schimbă pentru utilizatori OpenAI spune că „Health in ChatGPT” se lansează pentru utilizatorii din SUA și permite conectarea securizată a datelor din Apple Health și a unor dosare medicale compatibile, astfel încât ChatGPT să poată oferi explicații „în context”, să ajute la urmărirea schimbărilor și să susțină conversații mai informate și personalizate. „Puteți alege să conectați în siguranță Apple Health și dosare medicale acceptate, astfel încât ChatGPT să vă ajute să vă înțelegeți informațiile în context, să țineți evidența a ceea ce s-a schimbat și să aveți conversații mai informate, personalizate.” Cu permisiunea utilizatorului, ChatGPT poate folosi informațiile relevante conectate în Health pentru: a compara un rezultat nou cu teste anterioare; a rezuma schimbările de la ultima programare; a explora cum se leagă somnul, activitatea și antrenamentele de rutina zilnică. Cine primește acces și unde este disponibil OpenAI anunță că începe implementarea pentru utilizatori autentificați, de 18 ani și peste, în SUA, pe web și iOS, începând de astăzi, pe planurile Free, Go, Plus și Pro. Funcția se deschide din bara laterală a aplicației ChatGPT. În același timp, „Health” nu este disponibil încă în Codex, precizează compania. De ce contează relansarea Dincolo de extinderea accesului, OpenAI leagă îmbunătățirea funcției și de evoluția „modelelor de vârf” (modele avansate de inteligență artificială) pe care compania le-a actualizat de la începutul anului. Practic, relansarea încearcă să transforme o integrare care a pornit cu rezultate modeste într-un instrument utilizabil la scară mai mare, direct în ecosistemul Apple Health, dar deocamdată limitat la piața din SUA. [...]

Nubia mută interacțiunea cu telefonul spre comenzi vocale, iar un „agent” de inteligență artificială execută automat pași în mai multe aplicații , potrivit WinFuture . Modelul NaviX Ultra este prezentat ca primul smartphone al subsidiarei ZTE gândit pentru comercializare cu o astfel de „inteligență artificială agentică”, adică un asistent care nu doar răspunde, ci și acționează în numele utilizatorului. Ce se schimbă operațional: AI care „folosește” telefonul în locul tău Telefonul rămâne bazat pe Android, însă Nubia integrează profund asistentul Doubao, astfel încât utilizatorul să comunice în principal prin voce, iar AI să preia controlul asupra funcțiilor și aplicațiilor. Declanșarea se face printr-un buton dedicat, mare, portocaliu, amplasat pe lateral. Exemplele de utilizare descrise includ: colectarea de informații pe o temă din mai multe aplicații și servicii și trimiterea lor către contacte alese; modificarea culorii hainelor unei persoane într-o fotografie, prin comenzi care declanșează acțiuni în aplicații relevante. Cum funcționează „agentul”: supraveghere de interfață și gesturi simulate Cheia abordării este că AI „vede” conținutul ecranului și simulează acțiuni umane — clicuri, glisări și pași de navigare — pentru a duce la capăt sarcini care altfel ar necesita intervenția utilizatorului în fiecare aplicație. Informația este atribuită de WinFuture portalului chinez MyDrivers. Hardware-ul: specificații aliniate la cerințele AI WinFuture notează că echiparea pare dimensionată pentru rularea acestor funcții: procesor Qualcomm Snapdragon 8 Elite (Gen 5), din zona high-end; 16 GB memorie RAM și 512 GB stocare internă; trei camere de 50 MP pe spate; ecran OLED de 6,78 inci; carcasă cu ramă metalică și spate din sticlă. De ce contează Dacă implementarea funcționează la scară largă, NaviX Ultra împinge smartphone-ul spre un model de utilizare în care „intenția” (comanda vocală) devine principalul input, iar execuția efectivă se mută la nivel de sistem, peste mai multe aplicații. Rămâne de văzut cum va performa în utilizare reală și ce limitări apar, deoarece materialul nu oferă detalii despre disponibilitate comercială, preț sau piețele vizate. [...]

Universitatea din Cambridge a construit un model AI „la scară planetară” fără Nvidia , mizând pe GPU-uri AMD și pe o infrastructură cloud independentă, într-un demers care poate reduce costurile și barierele de intrare pentru monitorizarea mediului din date satelitare, potrivit The Next Web . Modelul se numește TESSERA și preia logica modelelor „foundation” (modele de bază, antrenate pe volume mari de date și reutilizabile pentru multe sarcini). În loc să învețe din text, TESSERA învață din ani de imagini ale sateliților Sentinel ai Agenției Spațiale Europene, atât radar, cât și optic. Rezultatul: fiecare pătrat de 10 metri din suprafața de uscat a planetei este comprimat într-o „amprentă” numerică de 128 de valori (embedding), care poate fi folosită ulterior ca strat comun pentru aplicații diverse. De ce contează: mai puține date etichetate și modele mai ieftin de construit În mod obișnuit, cartografierea culturilor agricole, a pădurilor sau a inundațiilor din date satelitare cere modele dedicate și mii de exemple etichetate manual pentru fiecare caz de utilizare. Cu „amprentele” TESSERA deja calculate, cercetătorii pot construi instrumente cu mult mai puține date, uneori rulând pe un CPU obișnuit, susține echipa. Concret, ar fi nevoie de aproximativ 30 de ori mai puține date etichetate decât dacă s-ar porni de la imaginile brute. Cambridge spune că publică acest strat de bază gratuit, pentru a putea fi reutilizat de guverne, cercetători sau startup-uri, sub licență Creative Commons, împreună cu „rețeta” completă de antrenare. Cum a fost antrenat și rulat la scară globală, pe AMD Echipa Energy and Environment din Cambridge a antrenat TESSERA pe 16 GPU-uri AMD Instinct MI300X, folosind circa 6.200 de ore-GPU și software-ul open-source ROCm al AMD. Partea dificilă, însă, nu este antrenarea, ci rularea modelului peste fiecare „pixel” de 10 metri la nivel global — aproximativ 1,5 trilioane pe an, conform articolului. Pentru procesarea la scară, cercetătorii au folosit Vultr , o companie independentă de cloud care a sponsorizat capacitatea de calcul, prin șase servere bare-metal (servere dedicate, fără strat de virtualizare), fiecare cu câte opt GPU-uri AMD Instinct MI325X. Împreună, ar produce aproximativ trei terabytes de date comprimate pe zi, iar un an de acoperire globală ar necesita luni de procesare continuă. Ce aplicații vizează și ce urmează Profesorul Anil Madhavapeddy, care conduce proiectul, afirmă că obiectivul este „democratizarea accesului la monitorizarea mediului la scară planetară”. Printre utilizările menționate: agricultură: urmărirea sănătății culturilor și estimarea recoltelor la rezoluție de 10 metri; conservare: monitorizarea schimbărilor de habitat, de la păduri tropicale la ecosisteme locale; energie: cartografierea zonelor potrivite pentru proiecte solare și eoliene, pentru planificarea tranziției energetice. Subtextul economic și operațional al proiectului este că un laborator universitar a demonstrat o alternativă la dependența de Nvidia pentru AI „serios”, combinând hardware AMD, software deschis și o infrastructură cloud non-hiperscaler, iar rezultatul este oferit gratuit pentru reutilizare. [...]

Donald Trump spune că va discuta despre inteligență artificială cu Xi Jinping la Washington pe 24 septembrie , o întâlnire care poate influența direcția cooperării și a competiției tehnologice dintre cele două economii, potrivit Agerpres . Președintele american a declarat joi că liderul chinez va vizita SUA pe 24 septembrie și că tema inteligenței artificiale va fi pe agenda discuțiilor. Trump a precizat că cei doi au abordat subiectul și la întâlnirea din acest an din China, când se afla la Beijing și l-a invitat pe Xi la Casa Albă . „Președintele Xi vine în vizită pe 24 septembrie, și am vorbit despre inteligență artificială când am fost la Beijing, iar acum vom vorbi din nou”, a spus Trump. Contextul diplomatic al vizitei Vizita are loc după întâlnirea celor doi lideri în China, în acest an. Separat, miercuri, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , și omologul său chinez, Wang Yi, au discutat despre nevoia de a identifica zone de cooperare, cu obiectivul de a pregăti „o vizită foarte pozitivă”, conform informațiilor transmise de Agerpres, care citează Reuters. De ce contează pentru zona de tehnologie Din informațiile disponibile în material, singurul element concret este intenția declarată de a relua discuțiile despre inteligență artificială la nivel de șefi de stat. Nu sunt menționate teme specifice (reguli, exporturi, investiții sau proiecte comune), astfel că miza și eventualele rezultate rămân, deocamdată, neclare. [...]

China produce o nouă generație de miliardari din inteligență artificială, dar sub un control de stat tot mai apăsător , într-un model care combină expansiunea globală rapidă cu prudență publică și risc politic ridicat, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Economist. Datele Hurun arată că în China există „cel puțin 30 de miliardari sub 41 de ani”, cu nouă mai mulți decât anul trecut. Cel mai vizibil nume este Liang Wenfeng , fondatorul DeepSeek: după o rundă de finanțare care a evaluat compania la 71 de miliarde de dolari (aprox. 326,6 miliarde lei), averea lui ar fi urcat la circa 38 de miliarde de dolari (aprox. 174,8 miliarde lei), peste estimările pentru Sam Altman (OpenAI) și Dario Amodei (Anthropic), conform The Economist. Pe locul doi este Wang Ning, fondatorul Pop Mart, compania din spatele jucăriilor de colecție Labubu. De unde vin noile averi și de ce contează economic Spre deosebire de generațiile anterioare, asociate cu imobiliarele sau industria grea, noii antreprenori își construiesc averile în sectoare orientate spre consum și tehnologie. În eșantionul menționat: șapte au devenit miliardari din jocuri video; patru din afaceri cu ceai și cafea; trei din inteligență artificială. Schimbarea contează pentru că indică o reorientare a capitalului privat către domenii cu scalare rapidă și potențial global, într-un moment în care cererea internă este descrisă ca fiind slabă, ceea ce împinge companiile să caute creștere în afara Chinei. Expansiune externă mult mai rapidă, pe fond de cerere internă slabă The Economist notează că noile companii ies pe piețele externe mult mai repede decât predecesoarele: dacă înainte era nevoie, în medie, de aproape un deceniu pentru expansiune, unele afaceri ajung peste hotare la doar doi ani de la înființare. Exemplele din articol: lanțul de ceainării Chagee și-a deschis primul local internațional la doi ani după lansare și operează în nouă țări; producătorul de electrocasnice Dreame obține aproximativ 80% din vânzări din piețele externe; Pop Mart a avut anul trecut vânzări de peste 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) în afara Chinei, circa 40% din veniturile totale. Control intern mai strict și risc geopolitic: „regulile jocului” se pot schimba Pe măsură ce averile cresc, crește și expunerea la decizii politice. Articolul amintește campania lui Xi Jinping pentru „prosperitate comună”, care a adus un control mai strict asupra marilor afaceri private, cu exemplul Jack Ma (Alibaba), după criticarea autorităților de reglementare financiară. În plus, antreprenorii cu ambiții globale depind tot mai mult de decizii politice din SUA. Un caz menționat este startup-ul de inteligență artificială Manus: fondatorul Xiao Hong „ar fi putut deveni miliardar chiar în acest an”, însă autoritățile chineze au blocat vânzarea companiei către Meta. Rupert Hoogewerf, fondatorul Hurun, este citat spunând că tinerii antreprenori trăiesc cu ideea că deciziile politice, fie din China, fie din SUA, pot schimba regulile în orice moment, motiv pentru care evită expunerea publică pentru a-și proteja afacerile. AI: competiție globală, dar cu reguli dure acasă În ciuda sancțiunilor americane, dezvoltatorii chinezi ar fi accelerat evoluția modelelor de inteligență artificială prin optimizare algoritmică și utilizarea mai eficientă a resurselor de calcul, iar Beijingul promovează activ modele precum DeepSeek pe piețele globale și se opune barierelor tehnologice. În același timp, sectorul privat operează sub un control statal în creștere: articolul susține că reglementarea AI din China a devenit „una dintre cele mai stricte din lume”, incluzând înregistrarea obligatorie a modelelor și controlul algoritmilor. În acest context, noua generație de miliardari apare ca una „mai globalizată”, dar și „mai discretă”, tocmai din cauza riscului de intervenție politică. [...]