Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Donald Trump spune că va discuta despre inteligență artificială cu Xi Jinping la Washington pe 24 septembrie, o întâlnire care poate influența direcția cooperării și a competiției tehnologice dintre cele două economii, potrivit Agerpres.
Președintele american a declarat joi că liderul chinez va vizita SUA pe 24 septembrie și că tema inteligenței artificiale va fi pe agenda discuțiilor. Trump a precizat că cei doi au abordat subiectul și la întâlnirea din acest an din China, când se afla la Beijing și l-a invitat pe Xi la Casa Albă.
„Președintele Xi vine în vizită pe 24 septembrie, și am vorbit despre inteligență artificială când am fost la Beijing, iar acum vom vorbi din nou”, a spus Trump.
Vizita are loc după întâlnirea celor doi lideri în China, în acest an. Separat, miercuri, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și omologul său chinez, Wang Yi, au discutat despre nevoia de a identifica zone de cooperare, cu obiectivul de a pregăti „o vizită foarte pozitivă”, conform informațiilor transmise de Agerpres, care citează Reuters.
Din informațiile disponibile în material, singurul element concret este intenția declarată de a relua discuțiile despre inteligență artificială la nivel de șefi de stat. Nu sunt menționate teme specifice (reguli, exporturi, investiții sau proiecte comune), astfel că miza și eventualele rezultate rămân, deocamdată, neclare.
Recomandate
Liderii UE duc discuția despre AI la nivel de șefi de stat și guvern, dar decizia vine cu întârziere : Consiliul European va avea, pentru prima dată, o reuniune dedicată dezvoltării și siguranței inteligenței artificiale, însă abia spre finalul lui 2026, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare și securitate, într-un moment în care AI este tratată tot mai mult ca o problemă strategică, nu doar ca politică digitală. Reuniunea ar urma să fie programată la unul dintre cele trei summituri UE rămase din acest an: 15 octombrie, 13 noiembrie sau 17 decembrie, opțiuni confirmate de biroul președintelui Consiliului European, Antonio Costa . Pregătirile sunt în curs, dar agenda nu este încă finalizată. De ce contează: AI trece din zona „digitalului” în zona de securitate Decizia indică faptul că Bruxelles-ul consideră că inteligența artificială a depășit cadrul obișnuit al reglementării digitale și necesită implicarea directă a liderilor naționali. În materialul citat de Antena 3, Politico notează că apariția unor modele puternice, capabile să exploateze vulnerabilități ale software-ului folosit de instituții publice și companii private, a împins AI în zona preocupărilor de securitate națională. În același timp, întrebările esențiale legate de „cine” și „cum” ar trebui să reglementeze rămân, în mare parte, fără răspuns, pe fondul competiției tehnologice dintre SUA și China. Presiuni politice și recomandări: investiții și „suveranitate digitală” În ultimele luni, presiunile pentru implicarea Consiliului European în subiect au crescut. La finalul lunii iunie, zeci de europarlamentari, conduși de olandezul Reinier van Lanschot, i-au cerut lui Antonio Costa să convoace „cât mai curând posibil” un summit dedicat AI. În scrisoarea consultată de Politico, AI este descrisă drept „cea mai importantă transformare structurală a epocii noastre”. Separat, peste 100 de experți au susținut apelul într-un raport redactat la cererea Comisiei Europene, insistând pentru ridicarea „inteligenței artificiale de frontieră” la rang de prioritate politică de cel mai înalt nivel. Printre recomandări se află și o creștere accelerată a puterii de calcul AI la nivelul UE. Antonio Costa a transmis că va propune o discuție pe această temă la unul dintre următoarele Consilii Europene și a susținut că dezvoltarea AI trebuie să meargă „mână în mână” cu etica, suveranitatea digitală și modelul social european. El a discutat recent și cu experți și reprezentanți ai sectorului tehnologic, inclusiv dintr-un grup de lobby favorabil Mistral, companie franceză din domeniu. Calendarul UE versus ritmul tehnologiei Deși desemnarea AI ca subiect separat arată o creștere a importanței politice, calendarul rămâne condiționat de mecanismul de lucru al UE. Politico amintește că experții avertizează că un interval de câteva luni este „lung” în dezvoltarea AI, în condițiile în care un studiu global privind siguranța AI indica la începutul anului că, la fiecare șapte luni, complexitatea sarcinilor pe care modelele le pot prelua se dublează. În paralel, discuția europeană are loc într-un context global în care China și SUA încearcă să impună standarde: Xi Jinping a cerut cooperare sporită în AI, iar Demis Hassabis (Google DeepMind) a solicitat înființarea unui organism de reglementare condus de SUA pentru standarde de testare. Ce urmează Următorul pas concret este stabilirea datei și a agendei reuniunii. Din informațiile disponibile, întâlnirea este planificată înainte de finalul anului, însă rămâne de văzut ce teme vor fi prioritizate și dacă liderii UE vor avansa spre decizii operaționale sau vor rămâne la nivel de orientări generale, într-un domeniu în care viteza de evoluție pune presiune pe capacitatea de reacție a reglementatorilor. [...]
România riscă o polarizare a economiei pe fondul adopției „informale” a inteligenței artificiale , în condițiile în care utilizarea reală în companii pare mult peste statisticile oficiale, dar fără competențe digitale suficiente și fără sprijin sistematic pentru tranziție, potrivit unei analize citate de Economedia . Analiza „AI – impact pe piața muncii: index de poziționare la nivel european”, realizată de IMM România , plasează România în categoria „decalaj semnificativ” față de media UE-27 în pregătirea pieței muncii pentru inteligența artificială. Țara are un index final de 52,5 din 100 (unde 100 reprezintă media UE-27), sub toate statele din grupul regional de comparație: Cehia (92,1), Ungaria (77,1), Polonia (74,8) și Bulgaria (59,9), și mult sub Estonia (106,1), indicată ca reper de bune practici. Adopția crește, dar decalajul față de UE rămâne Între 2021 și 2025, adopția IA în firmele românești cu peste 10 angajați a crescut de peste trei ori, de la 1,4% la 5,2%. În același interval, media europeană a urcat de la 7,7% la aproape 20%, menținând un raport de aproximativ unu la patru. Concluzia analizei este că, fără intervenții țintite, România riscă să rămână permanent în urmă. În plus, IMM România susține că adopția reală depășește semnificativ datele oficiale: într-un sondaj propriu, 66,1% dintre firmele respondente declară că folosesc deja cel puțin un instrument de tip IA, față de 5,2% cât indică statistica oficială pentru companiile cu peste 10 angajați. Vulnerabilitatea majoră: competențe digitale și inovare slabă Analiza indică drept punct cel mai vulnerabil pilonul de inovare și adaptare instituțională, cu un scor de 20,5, asociat cu cel mai redus nivel al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din Uniunea Europeană. Pe zona de capital uman, doar 31,8% dintre români au competențe digitale cel puțin de bază, față de 60,4% media UE, ceea ce plasează România la cel mai redus nivel din Uniune. În acest context, IMM România avertizează asupra unei distribuții inegale a capacității de adaptare: un nucleu de firme și angajați avansează rapid, în timp ce microîntreprinderile și lucrătorii din sectoare tradiționale (comerț, transport, HoReCa, industrie) rămân expuși, fără mijloace de tranziție. Ce măsuri cere IMM România și legătura cu AI Act (2026–2027) Florin Jianu, președintele IMM România, spune că viteza de adopție „pe cont propriu” poate accentua polarizarea dacă nu este susținută prin politici publice și programe de formare. „Datele ne arată un paradox: antreprenorii români adoptă inteligența artificială mult mai repede decât o vede statistica oficială, dar o fac pe cont propriu, fără sprijin, fără ghiduri și fără competențele de bază extinse în forța de muncă. Miza următorilor doi ani nu este dacă IA va transforma piața muncii din România, pentru că o face deja, ci dacă vom lăsa această transformare să polarizeze economia sau o vom transforma într-o oportunitate pentru toate firmele, inclusiv pentru IMM-uri.” IMM România solicită, între altele: operaționalizarea unui Program național de alfabetizare IA pentru forța de muncă, sub forma unor vouchere de formare pentru IMM-uri și angajați; programe active de reconversie prin partenerii sociali, orientate către sectoare cu expunere ridicată și capacitate redusă de absorbție; pregătirea din timp pentru termenele de aplicare 2026–2027 ale AI Act (regulamentul UE privind inteligența artificială). Analiza este construită pe nouă indicatori oficiali Eurostat , grupați în patru piloni (capital uman digital, digitalizarea firmelor, structura ocupării și inovare) și este completată de un sondaj realizat în rândul a 463 de IMM-uri. [...]
Nubia mută interacțiunea cu telefonul spre comenzi vocale, iar un „agent” de inteligență artificială execută automat pași în mai multe aplicații , potrivit WinFuture . Modelul NaviX Ultra este prezentat ca primul smartphone al subsidiarei ZTE gândit pentru comercializare cu o astfel de „inteligență artificială agentică”, adică un asistent care nu doar răspunde, ci și acționează în numele utilizatorului. Ce se schimbă operațional: AI care „folosește” telefonul în locul tău Telefonul rămâne bazat pe Android, însă Nubia integrează profund asistentul Doubao, astfel încât utilizatorul să comunice în principal prin voce, iar AI să preia controlul asupra funcțiilor și aplicațiilor. Declanșarea se face printr-un buton dedicat, mare, portocaliu, amplasat pe lateral. Exemplele de utilizare descrise includ: colectarea de informații pe o temă din mai multe aplicații și servicii și trimiterea lor către contacte alese; modificarea culorii hainelor unei persoane într-o fotografie, prin comenzi care declanșează acțiuni în aplicații relevante. Cum funcționează „agentul”: supraveghere de interfață și gesturi simulate Cheia abordării este că AI „vede” conținutul ecranului și simulează acțiuni umane — clicuri, glisări și pași de navigare — pentru a duce la capăt sarcini care altfel ar necesita intervenția utilizatorului în fiecare aplicație. Informația este atribuită de WinFuture portalului chinez MyDrivers. Hardware-ul: specificații aliniate la cerințele AI WinFuture notează că echiparea pare dimensionată pentru rularea acestor funcții: procesor Qualcomm Snapdragon 8 Elite (Gen 5), din zona high-end; 16 GB memorie RAM și 512 GB stocare internă; trei camere de 50 MP pe spate; ecran OLED de 6,78 inci; carcasă cu ramă metalică și spate din sticlă. De ce contează Dacă implementarea funcționează la scară largă, NaviX Ultra împinge smartphone-ul spre un model de utilizare în care „intenția” (comanda vocală) devine principalul input, iar execuția efectivă se mută la nivel de sistem, peste mai multe aplicații. Rămâne de văzut cum va performa în utilizare reală și ce limitări apar, deoarece materialul nu oferă detalii despre disponibilitate comercială, preț sau piețele vizate. [...]
Universitatea din Cambridge a construit un model AI „la scară planetară” fără Nvidia , mizând pe GPU-uri AMD și pe o infrastructură cloud independentă, într-un demers care poate reduce costurile și barierele de intrare pentru monitorizarea mediului din date satelitare, potrivit The Next Web . Modelul se numește TESSERA și preia logica modelelor „foundation” (modele de bază, antrenate pe volume mari de date și reutilizabile pentru multe sarcini). În loc să învețe din text, TESSERA învață din ani de imagini ale sateliților Sentinel ai Agenției Spațiale Europene, atât radar, cât și optic. Rezultatul: fiecare pătrat de 10 metri din suprafața de uscat a planetei este comprimat într-o „amprentă” numerică de 128 de valori (embedding), care poate fi folosită ulterior ca strat comun pentru aplicații diverse. De ce contează: mai puține date etichetate și modele mai ieftin de construit În mod obișnuit, cartografierea culturilor agricole, a pădurilor sau a inundațiilor din date satelitare cere modele dedicate și mii de exemple etichetate manual pentru fiecare caz de utilizare. Cu „amprentele” TESSERA deja calculate, cercetătorii pot construi instrumente cu mult mai puține date, uneori rulând pe un CPU obișnuit, susține echipa. Concret, ar fi nevoie de aproximativ 30 de ori mai puține date etichetate decât dacă s-ar porni de la imaginile brute. Cambridge spune că publică acest strat de bază gratuit, pentru a putea fi reutilizat de guverne, cercetători sau startup-uri, sub licență Creative Commons, împreună cu „rețeta” completă de antrenare. Cum a fost antrenat și rulat la scară globală, pe AMD Echipa Energy and Environment din Cambridge a antrenat TESSERA pe 16 GPU-uri AMD Instinct MI300X, folosind circa 6.200 de ore-GPU și software-ul open-source ROCm al AMD. Partea dificilă, însă, nu este antrenarea, ci rularea modelului peste fiecare „pixel” de 10 metri la nivel global — aproximativ 1,5 trilioane pe an, conform articolului. Pentru procesarea la scară, cercetătorii au folosit Vultr , o companie independentă de cloud care a sponsorizat capacitatea de calcul, prin șase servere bare-metal (servere dedicate, fără strat de virtualizare), fiecare cu câte opt GPU-uri AMD Instinct MI325X. Împreună, ar produce aproximativ trei terabytes de date comprimate pe zi, iar un an de acoperire globală ar necesita luni de procesare continuă. Ce aplicații vizează și ce urmează Profesorul Anil Madhavapeddy, care conduce proiectul, afirmă că obiectivul este „democratizarea accesului la monitorizarea mediului la scară planetară”. Printre utilizările menționate: agricultură: urmărirea sănătății culturilor și estimarea recoltelor la rezoluție de 10 metri; conservare: monitorizarea schimbărilor de habitat, de la păduri tropicale la ecosisteme locale; energie: cartografierea zonelor potrivite pentru proiecte solare și eoliene, pentru planificarea tranziției energetice. Subtextul economic și operațional al proiectului este că un laborator universitar a demonstrat o alternativă la dependența de Nvidia pentru AI „serios”, combinând hardware AMD, software deschis și o infrastructură cloud non-hiperscaler, iar rezultatul este oferit gratuit pentru reutilizare. [...]
China produce o nouă generație de miliardari din inteligență artificială, dar sub un control de stat tot mai apăsător , într-un model care combină expansiunea globală rapidă cu prudență publică și risc politic ridicat, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Economist. Datele Hurun arată că în China există „cel puțin 30 de miliardari sub 41 de ani”, cu nouă mai mulți decât anul trecut. Cel mai vizibil nume este Liang Wenfeng , fondatorul DeepSeek: după o rundă de finanțare care a evaluat compania la 71 de miliarde de dolari (aprox. 326,6 miliarde lei), averea lui ar fi urcat la circa 38 de miliarde de dolari (aprox. 174,8 miliarde lei), peste estimările pentru Sam Altman (OpenAI) și Dario Amodei (Anthropic), conform The Economist. Pe locul doi este Wang Ning, fondatorul Pop Mart, compania din spatele jucăriilor de colecție Labubu. De unde vin noile averi și de ce contează economic Spre deosebire de generațiile anterioare, asociate cu imobiliarele sau industria grea, noii antreprenori își construiesc averile în sectoare orientate spre consum și tehnologie. În eșantionul menționat: șapte au devenit miliardari din jocuri video; patru din afaceri cu ceai și cafea; trei din inteligență artificială. Schimbarea contează pentru că indică o reorientare a capitalului privat către domenii cu scalare rapidă și potențial global, într-un moment în care cererea internă este descrisă ca fiind slabă, ceea ce împinge companiile să caute creștere în afara Chinei. Expansiune externă mult mai rapidă, pe fond de cerere internă slabă The Economist notează că noile companii ies pe piețele externe mult mai repede decât predecesoarele: dacă înainte era nevoie, în medie, de aproape un deceniu pentru expansiune, unele afaceri ajung peste hotare la doar doi ani de la înființare. Exemplele din articol: lanțul de ceainării Chagee și-a deschis primul local internațional la doi ani după lansare și operează în nouă țări; producătorul de electrocasnice Dreame obține aproximativ 80% din vânzări din piețele externe; Pop Mart a avut anul trecut vânzări de peste 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) în afara Chinei, circa 40% din veniturile totale. Control intern mai strict și risc geopolitic: „regulile jocului” se pot schimba Pe măsură ce averile cresc, crește și expunerea la decizii politice. Articolul amintește campania lui Xi Jinping pentru „prosperitate comună”, care a adus un control mai strict asupra marilor afaceri private, cu exemplul Jack Ma (Alibaba), după criticarea autorităților de reglementare financiară. În plus, antreprenorii cu ambiții globale depind tot mai mult de decizii politice din SUA. Un caz menționat este startup-ul de inteligență artificială Manus: fondatorul Xiao Hong „ar fi putut deveni miliardar chiar în acest an”, însă autoritățile chineze au blocat vânzarea companiei către Meta. Rupert Hoogewerf, fondatorul Hurun, este citat spunând că tinerii antreprenori trăiesc cu ideea că deciziile politice, fie din China, fie din SUA, pot schimba regulile în orice moment, motiv pentru care evită expunerea publică pentru a-și proteja afacerile. AI: competiție globală, dar cu reguli dure acasă În ciuda sancțiunilor americane, dezvoltatorii chinezi ar fi accelerat evoluția modelelor de inteligență artificială prin optimizare algoritmică și utilizarea mai eficientă a resurselor de calcul, iar Beijingul promovează activ modele precum DeepSeek pe piețele globale și se opune barierelor tehnologice. În același timp, sectorul privat operează sub un control statal în creștere: articolul susține că reglementarea AI din China a devenit „una dintre cele mai stricte din lume”, incluzând înregistrarea obligatorie a modelelor și controlul algoritmilor. În acest context, noua generație de miliardari apare ca una „mai globalizată”, dar și „mai discretă”, tocmai din cauza riscului de intervenție politică. [...]
Elon Musk mizează pe un film „Odiseea” făcut integral cu AI până la finalul lui 2026 , o mișcare care împinge mai departe testul comercial și operațional al producției video generate de inteligență artificială, potrivit Mediafax . Musk spune că platforma sa, Grok Imagine , va produce un lungmetraj inspirat de poemul lui Homer, descris drept „corect din punct de vedere istoric” și fidel operei originale. Musk a publicat pe X un mesaj în care afirmă că filmul va fi gata „înainte de sfârșitul acestui an” (contextul materialului indică anul 2026) și a distribuit și un videoclip de aproximativ trei minute, pe care autorul postării susține că a fost generat cu Grok Imagine. Secvența arată o întâlnire dintre Ulise și nimfa Calypso. Ce înseamnă, practic, „integral cu inteligență artificială” Din informațiile disponibile în articol, promisiunea vizează realizarea unui lungmetraj cu ajutorul Grok Imagine, fără a fi detaliat ce etape ale producției (scenariu, imagine, montaj, sunet) ar fi automatizate și în ce măsură ar rămâne intervenție umană. Asta limitează evaluarea concretă a implicațiilor de cost și a modului de lucru, însă intenția declarată poziționează proiectul ca alternativă directă la o producție hollywoodiană clasică. Contextul: conflictul cu filmul lui Christopher Nolan și disputa despre distribuție Anunțul vine pe fondul criticilor repetate ale lui Musk la adresa adaptării „Odiseea” regizate de Christopher Nolan, pe care miliardarul a atacat-o în special din cauza distribuției. Mediafax notează că Musk a criticat alegerea actriței Lupita Nyong’o pentru rolurile Elena din Troia și Clitemnestra și distribuirea actorului transgender Elliot Page în rolul lui Sinon. Înaintea lansării filmului, Musk a redistribuit mesaje jignitoare despre distribuție și a afirmat că Nolan „și-a pierdut integritatea” și că urmărește obținerea premiilor prin aceste alegeri. Filmul lui Nolan îi are în rolurile principale pe Matt Damon (Ulise) și Anne Hathaway (Penelopa). Performanța comercială a „Odiseei” lui Nolan, în pofida controverselor Potrivit articolului, controversele dinaintea premierei nu au afectat rezultatele de box-office: „Odiseea” a avut încasări globale de aproximativ 264 de milioane de dolari (aprox. 1,2 miliarde lei) în primul weekend și un scor de 97% din partea publicului pe Rotten Tomatoes. Lupita Nyong’o a respins criticile privind distribuția, iar Nolan a spus că dezbaterile apărute înainte ca publicul să vadă filmul sunt irelevante. Cât de „corectă istoric” poate fi „Odiseea” Materialul subliniază că promisiunea unei adaptări „corecte istoric” este greu de evaluat, deoarece „Odiseea” nu este o cronică istorică, ci un poem epic care combină mitologia, tradiția orală și posibile amintiri ale lumii grecești din Epoca Bronzului. În plus, chiar existența istorică a lui Homer este încă dezbătută, iar forma finală a poemelor homerice este datată la câteva secole după perioada în care ar fi avut loc războiul troian. Nolan despre AI: „un nonsens” să înlocuiască oamenii Christopher Nolan este citat în articol cu o poziție sceptică față de ideea că AI ar putea înlocui complet realizatorii de film: „Ideea că înlocuiește complet ființele umane și creativitatea umană este, pentru mine, un nonsens” Regizorul a mai spus că nu a mai văzut o tehnologie adoptată atât de rapid de investitori, companii tehnologice și Wall Street, dar întâmpinată cu multă reticență de o parte importantă a publicului. [...]
