Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Traficul generat de boți AI ar putea depăși traficul uman pe internet până în 2027, potrivit HotNews.ro, care citează un interviu acordat de Matthew Prince, directorul general al Cloudflare, în cadrul conferinței SXSW de la Austin, Texas.
Prince estimează că ritmul accelerat al dezvoltării inteligenței artificiale va împinge în sus volumul de trafic automatizat, pe măsură ce instrumente precum ChatGPT, Claude sau Gemini trimit programe software să caute informații pe un număr foarte mare de site-uri. În acest context, „agenții AI” (instrumente proiectate să execute sarcini cap-coadă cu intervenție umană minimă) ar putea ajunge să genereze o încărcare semnificativă asupra infrastructurii online.
„AI este o altă schimbare de platformă… modul în care vom consuma informații va fi complet diferit”, a spus Matthew Prince, potrivit articolului.
Un exemplu invocat de șeful Cloudflare este diferența de comportament între un utilizator și un „agent” automatizat: dacă un om ar consulta câteva site-uri pentru a cumpăra o cameră foto digitală, un bot ar putea accesa de „1.000 de ori mai multe” pagini, ajungând la mii de site-uri pentru a compune un răspuns. Prince a insistat că acest trafic este „real” și trebuie luat în calcul de operatorii de platforme și de furnizorii de infrastructură.
În interviu, el a comparat presiunea actuală cu cea din pandemie, când consumul de internet a crescut rapid, în special pe platformele de streaming video precum YouTube, Disney și Netflix, iar unele segmente ale rețelei au fost aproape de limită. Diferența, susține Prince, este că acum creșterea ar fi mai graduală, dar continuă, fără semne evidente de încetinire.
HotNews.ro mai notează că această evoluție susține, indirect, cererea pentru servicii precum cele oferite de Cloudflare, axate pe disponibilitatea site-urilor, încărcare rapidă și protecție împotriva atacurilor. Totodată, amploarea companiei i-ar permite să observe mai repede schimbările de trafic și efectele pe care le are AI asupra modului în care circulă informația online.
În România, Cloudflare a intrat mai mult în atenția publicului în noiembrie 2025, când o pană majoră a serviciilor sale a afectat numeroase platforme și site-uri, inclusiv local, mai consemnează articolul. În perspectiva descrisă de Prince, următorii ani ar aduce nu doar mai mult trafic, ci și o schimbare a felului în care utilizatorii ajung la informații, prin intermedierea tot mai frecventă a „agenților” bazați pe AI.
Recomandate
Apple ar putea lansa încă din martie primele îmbunătățiri Siri bazate pe Gemini , potrivit 9to5Mac , care leagă posibilul calendar de ritmul recent al actualizărilor iOS și de întârzierile acumulate la funcțiile de „Personal Intelligence” (inteligență personală) din Siri. Contextul este unul de așteptări ridicate și de livrări întârziate. Apple a prezentat Apple Intelligence la WWDC 2024, odată cu iOS 18, și a introdus treptat o mare parte din funcții în iOS 18.1, 18.2, 18.3 și 18.4. Totuși, „Personal Intelligence” pentru Siri, precum și capabilitățile de acțiuni în aplicații și „conștientizare” a ceea ce este pe ecran, nu au ajuns în ciclul iOS 18. Apple a confirmat oficial amânarea versiunii „mai personalizate” a lui Siri pe 7 martie 2025, invocând complexitatea livrării funcțiilor promise. În comunicarea de atunci, compania a indicat că lansarea va dura mai mult decât estimase inițial. „Va dura mai mult decât ne-am gândit să livrăm aceste funcții și anticipăm că le vom lansa în anul următor.” Ulterior, pe 12 ianuarie 2026, Apple și Google au anunțat o colaborare multianuală în care următoarea generație de „ Apple Foundation Models ” (modele fundamentale, adică modele de inteligență artificială de bază, folosite ca infrastructură pentru funcții) ar urma să se bazeze pe modelele Gemini și tehnologia cloud a Google. În același anunț, cele două companii au spus că aceste modele vor alimenta viitoare funcții Apple Intelligence, inclusiv o versiune „mai personalizată” a lui Siri, și că Apple Intelligence va continua să ruleze pe dispozitive și prin Private Cloud Compute, cu accent pe confidențialitate. În planul de livrare software, publicația notează că Apple ar fi vizat inițial iOS 26.4 pentru primele îmbunătățiri bazate pe Gemini, însă acestea nu sunt prezente în versiunea respectivă. Înainte de primul developer beta pentru iOS 26.4, Mark Gurman a relatat pentru Bloomberg că țintele ar fi fost mutate către iOS 26.5 și iOS 27, iar Apple ar fi semnalat că, în timp, vor apărea mai multe funcții Siri și Apple Intelligence construite pe noul sistem. Scenariul „optimist” pentru o apariție încă din martie se bazează pe cadența recentă a lansărilor iOS: după iOS 26.3 Release Candidate (RC) pe 4 februarie și lansarea publică pe 11 februarie, Apple a publicat iOS 26.4 beta 1 pe 16 februarie. Aplicând același tipar, 9to5Mac pornește de la faptul că iOS 26.4 RC a fost lansat pe 18 martie și estimează că iOS 26.4 ar putea ajunge public pe 25 martie, iar primul iOS 26.5 developer beta ar putea urma pe 30 martie. Miza, pentru Apple, este să livreze măcar o parte din funcțiile restante ale lui Siri și Apple Intelligence în primul trimestru din 2026 , chiar dacă majoritatea utilizatorilor ar primi efectiv actualizarea în aprilie sau mai. În același timp, publicația subliniază că totul depinde de ce este suficient de matur pentru a intra într-un developer beta, iar un calendar mai realist ar putea împinge debutul către mijlocul lui aprilie. [...]
OpenAI pregătește o „superaplicație” de desktop care va reuni ChatGPT, Codex și un browser , potrivit HotNews.ro , care citează informații confirmate de companie după o dezvăluire inițială a The Wall Street Journal și relatată de Reuters. Obiectivul declarat este simplificarea folosirii produselor OpenAI prin integrarea lor într-o singură aplicație. OpenAI a transmis că Greg Brockman, președintele companiei, va superviza temporar revizuirea de produse și schimbările organizaționale asociate. În paralel, Fidji Simo, directorul OpenAI pentru aplicații, va conduce echipa de vânzări pe măsură ce compania se pregătește să lanseze noua aplicație pe piață. Conform The Wall Street Journal, Simo le-a spus angajaților într-o notă internă că OpenAI și-a dispersat eforturile în prea multe aplicații și infrastructuri, iar această fragmentare a încetinit compania și a făcut mai dificilă atingerea standardelor de calitate urmărite. Mesajul indică o schimbare de direcție spre consolidarea produselor într-un singur punct de acces. Miza este și una competitivă. Reuters notează că directorii OpenAI se așteaptă ca reunirea instrumentelor într-o singură aplicație să eficientizeze resursele, într-un moment în care concurența se intensifică, inclusiv din partea Anthropic, rival din domeniul inteligenței artificiale condus de Dario Amodei. Anterior, în 2026, OpenAI a lansat o versiune desktop separată a Codex, instrumentul său de programare pentru generarea de cod-sursă cu ajutorul inteligenței artificiale, ca parte a efortului de a-și consolida poziția pe această piață. Noua „superaplicație” ar urma să aducă aceste componente sub aceeași interfață, însă compania nu a oferit în materialul citat un calendar detaliat de lansare. [...]
OpenAI își schimbă strategia și se concentrează pe programare și clienți business , potrivit The Wall Street Journal , într-o mișcare care marchează o retragere din proiectele secundare și o încercare de a valorifica mai eficient avantajul tehnologic. Decizia este analizată de CEO-ul Sam Altman și de Mark Chen , iar angajații urmează să primească detalii oficiale în perioada următoare, după ce planul a fost deja prezentat intern de Fidji Simo ca un efort de a fixa direcția companiei pe activitățile esențiale. Schimbarea nu vine din senin, ci continuă o serie de ajustări începute încă din 2025, când OpenAI a suspendat inițiative precum publicitatea, agenți pentru sănătate sau funcții de cumpărături, pentru a redirecționa resursele către îmbunătățirea ChatGPT. Noua etapă merge însă mai departe și stabilește două priorități clare: dezvoltarea instrumentelor de programare extinderea soluțiilor pentru companii Această repoziționare apare pe fondul unei competiții intense, în special cu Anthropic, ale cărei modele sunt percepute ca fiind mai performante în sarcini de codare. Deși OpenAI susține că produsul său Codex și-a triplat numărul de utilizatori săptămânali din ianuarie 2026, piața rămâne una disputată, iar integrarea în ecosisteme populare devine decisivă. În paralel, conducerea companiei consideră că principala problemă nu mai este capacitatea tehnologică, ci implementarea în mediul real. Directorul financiar Sarah Friar sublinia încă din ianuarie că obiectivul pentru 2026 este „adopția practică”, adică transformarea capabilităților AI în instrumente utilizate zilnic de companii și instituții. Câteva repere relevante pentru contextul actual: Indicator Valoare estimată Utilizatori săptămânali ChatGPT peste 900 milioane Venituri recurente anuale peste 20 miliarde dolari Evaluare companie (martie 2026) aproximativ 730 miliarde dolari În acest context, presiunea este dublă: competiția tehnologică și nevoia de a demonstra că investițiile masive pot genera venituri sustenabile, mai ales în perspectiva unei posibile listări la bursă spre finalul anului 2026. Practic, OpenAI încearcă să treacă de la statutul de lider în cercetare la cel de jucător dominant în aplicații comerciale. [...]
Armata SUA testează utilizarea chatboților de inteligență artificială pentru planuri de război , potrivit unei analize publicate de WIRED , care descrie demonstrații realizate de compania americană Palantir pentru Pentagon. În cadrul acestor prezentări, sisteme de inteligență artificială precum Claude sau ChatGPT sunt integrate într-o platformă capabilă să analizeze rapid cantități mari de informații militare și să sugereze scenarii de acțiune pentru comandamentele armatei. Tehnologia ar funcționa ca un instrument de asistență strategică , capabil să combine date provenite din surse diverse: rapoarte de informații, imagini satelitare, poziții ale trupelor sau informații despre logistică. Pe baza acestor date, chatbotul poate genera rapid opțiuni tactice sau planuri de operațiuni pe care analiștii militari le pot evalua ulterior. În demonstrațiile prezentate, platforma dezvoltată de Palantir permite operatorilor să pună întrebări în limbaj natural, iar sistemul răspunde prin: analizarea situației militare; identificarea riscurilor și oportunităților; sugerarea unor pași operaționali sau scenarii posibile. Scopul declarat al acestor sisteme nu este înlocuirea deciziei umane, ci accelerarea procesului de analiză și planificare într-un mediu în care informațiile se schimbă rapid. În paralel însă, utilizarea inteligenței artificiale în domeniul militar a generat controverse. Compania Anthropic , dezvoltatoarea modelului Claude , a refuzat recent să ofere guvernului american acces nelimitat la sistemele sale, argumentând că acestea nu ar trebui folosite pentru supraveghere în masă sau pentru arme complet autonome. Ca reacție, Pentagonul a catalogat produsele companiei drept un posibil „risc pentru lanțul de aprovizionare”, decizie contestată în instanță de Anthropic. Disputa evidențiază tensiunea tot mai mare dintre industria tehnologică și sectorul militar, într-un moment în care inteligența artificială devine un instrument strategic în analiza datelor, planificarea operațiunilor și dezvoltarea tehnologiilor de apărare. [...]
Sony Music a eliminat peste 135.000 de melodii deepfake potrivit Zona IT , într-o acțiune de combatere a pieselor care imitau fără drept vocea și stilul unor artiști cunoscuți, dar fără ca industria să fi ajuns la o practică unitară de etichetare a muzicii generate cu inteligență artificială pe platformele de streaming. Conform articolului, eliminările au vizat în special falsuri asociate unor nume cu notorietate din portofoliul Sony Music, precum Beyoncé, Harry Styles și Bad Bunny. Miza este una de drepturi de autor și de protecție a imaginii: când sunt folosite fără permisiune vocea, stilul muzical sau identitatea unui artist, casele de discuri au un interes direct să intervină. Într-o declarație pentru BBC, citată de Zona IT, Dennis Kooker, președintele diviziei digitale globale a Sony, a avertizat că astfel de materiale pot produce pagube comerciale și de reputație: „În cele mai grave cazuri, (deepfake-urile) pot afecta o campanie de lansare sau pot păta reputația unui artist”. Textul mai arată că delimitarea devine mai dificilă în cazul pieselor generate de inteligența artificială care combină stiluri muzicale fără să copieze evident o voce anume. În acest context, tot mai mulți artiști cer platformelor să eticheteze conținutul creat cu ajutorul inteligenței artificiale, iar o parte dintre utilizatori vor diferențiere între muzica realizată de artiști și recomandările sau piesele generate automat, însă, în lipsa unor reguli stricte, solicitările sunt adesea ignorate de operatorii platformelor, care urmăresc creșterea timpului de ascultare și a veniturilor. Zona IT notează că Deezer și Apple Music au dezvoltat instrumente de detectare a conținutului de tip deepfake, dar acuratețea nu este perfectă și, fără implementare consecventă la nivelul marilor platforme, efectul rămâne limitat. Deezer ar fi introdus etichetarea pieselor generate 100% de inteligența artificială și excluderea lor din playlist-uri, însă nu le elimină complet, pe fondul competiției cu servicii care încă le tolerează. În paralel, Sony Music a eliminat cele 135.000 de piese identificate, dar articolul sugerează că acestea ar putea reprezenta doar o parte din conținutul similar încă disponibil pe platforme precum Spotify și Apple Music. [...]
Huawei a lansat Atlas 350, o placă de accelerare AI pentru inferență , despre care compania susține că oferă performanțe peste Nvidia H20, potrivit South China Morning Post . Anunțul vine pe fondul accelerării adoptării inteligenței artificiale către aplicații de tip „agentic” (sisteme care pot executa sarcini în mod mai autonom), unde viteza și costul inferenței devin critice. Atlas 350 ar urma să fie bazată pe cel mai nou cip Ascend 950PR , proiectat să ofere putere de calcul și capacitate de stocare mai mari pentru inferență AI, a declarat Ma Haixu, vicepreședinte Huawei, la China Partner Conference, vineri. În acest context, „inferența” înseamnă rularea efectivă a modelelor AI deja antrenate, pentru a genera răspunsuri sau predicții în aplicații reale. Zhang Dixuan , șeful diviziei Ascend computing, a afirmat că placa livrează 1,56 petaflopși de putere de calcul FP4 și că aceasta ar reprezenta o îmbunătățire de 2,8 ori față de cipul H20 al Nvidia, adaptat pentru piața din China. FP4 este un format de calcul cu precizie redusă, folosit pentru a accelera procesarea prin mutarea mai rapidă a datelor, cu un compromis controlat asupra acurateței. Huawei spune că Atlas 350 țintește să egaleze sau să depășească produse comparabile pentru inferență în scenarii precum recomandări în căutare, generare multimodală și modele lingvistice mari. Lansarea are loc în timp ce compania, aflată sub sancțiuni americane, își intensifică eforturile de a construi infrastructură de calcul pentru AI pe baza semiconductorilor proprii, după progrese recente la nivel de cipuri Ascend, fără a se baza pe tehnologie americană. [...]
