Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Un start-up chinez a depășit Nvidia într-un clasament-cheie pentru „AI fizic”, semnalând o mutare a competiției SUA–China spre robotică, potrivit South China Morning Post. Spirit AI, din Hangzhou, a urcat pe primul loc în clasamentul global RoboArena cu modelul său Spirit v1.6, la doar două zile după ce Nvidia lansase Cosmos 3, un model gândit să ajute roboții să „gândească înainte să acționeze”.
Spirit v1.6 a obținut 1.924 de puncte, peste Cosmos3-Nano-Policy al Nvidia (1.881). Pe locul trei s-a clasat DreamZero (1.763), un alt proiect Nvidia prezentat în februarie. RoboArena este un benchmark (test standardizat) care evaluează cât de bine se traduc „politicile” unui robot generalist în acțiuni în lumea reală și a fost co-dezvoltat de Nvidia împreună cu instituții precum Stanford University și University of California, Berkeley.
Competiția din jurul RoboArena indică o schimbare de etapă: AI iese din zona strict digitală (text, cod) și intră în zona sistemelor care interacționează cu mediul fizic – umanoizi, brațe robotice, vehicule autonome. În acest context, „AI fizic” (modele pentru percepție, planificare și acțiune) devine o miză strategică, iar clasamentele de tip benchmark încep să funcționeze ca indicatori de putere tehnologică.
Nvidia își consolidează poziționarea în această direcție și prin parteneriate, inclusiv cu compania chineză Unitree Robotics și cu Sharpa din Singapore, menționate în material.
Spre deosebire de modelele lingvistice mari (LLM), care procesează și generează text și cod, un model de „AI fizic” este construit pentru ca mașinile să perceapă, să înțeleagă și să acționeze în lumea reală.
Materialul descrie două capabilități centrale:
Industria se îndreaptă spre integrarea acestor funcții într-o arhitectură unificată; publicația notează că, în septembrie anul trecut, cercetători chinezi au prezentat un „Policy World Model” care combină modelarea lumii și planificarea traiectoriei.
Dominanța Chinei nu se limitează la RoboArena. În benchmark-ul WorldArena (pentru „world models”), primul loc este ocupat de WorldScape-0.2, dezvoltat de start-up-ul chinez Manifold AI, care a depășit Cosmos-Predict 2.5 (action) al Nvidia pe pista de evaluare a politicilor, conform articolului.
Publicația mai enumeră lideri chinezi pe alte segmente:
Miza economică crește rapid, alimentată de capital de risc. Spirit AI a anunțat o rundă de finanțare de 1,5 miliarde yuani (222 milioane dolari, aprox. 1,0 miliarde lei), a patra în doar trei luni, descrisă drept cel mai agresiv ritm de strângere de fonduri din sector.
Alte exemple din articol:
În pofida finanțărilor, „datele” sunt prezentate drept blocajul major pentru sistemele robotice. Jensen Huang, CEO Nvidia, este citat spunând:
„Pentru sistemele robotice și AI fizic, datele sunt cea mai grea problemă.”
Articolul susține că China ar putea avea un avantaj structural: Alexandr Wang (Scale AI, ulterior Meta Platforms) a afirmat anul trecut că China este „fundamental foarte bine poziționată pe date” și că multe companii americane se bazează pe date din China pentru antrenarea acestor modele. În plus, în hub-uri precum Beijing și Shenzhen, autoritățile au creat „fabrici de date” susținute de stat pentru colectarea datelor de robotică.
În ansamblu, tabloul descris de publicație sugerează că următoarea etapă a competiției tehnologice se mută din zona cipurilor și a modelelor de limbaj spre infrastructura de date și modelele care controlează roboți în lumea reală.
Recomandate
O geacă purtată de Jensen Huang a fost adjudecată cu 960.000 de dolari (aprox. 4,4 milioane lei), un semnal despre cât de departe a ajuns „economia de colecție” din jurul boomului AI , potrivit Gizmodo . Este vorba despre o geacă de piele Tom Ford, vândută prin Sotheby’s , despre care publicația spune că a fost purtată de CEO-ul Nvidia la un eveniment Foxconn din 2023. Ce s-a vândut și cine a confirmat tranzacția Articolul indică faptul că piesa a apărut într-o listare online Sotheby’s și că detalii vizuale (fermoare diagonale) ar corespunde cu geaca purtată de Huang într-un clip de la evenimentul din 2023. Nu sunt oferite detalii despre cumpărător. Brahm Wachter, care conduce o divizie Sotheby’s numită „modern collectibles” (colecționabile moderne), a declarat pentru CNBC că „răspunsul la această vânzare a depășit chiar și cele mai mari așteptări”. În textul Gizmodo, declarația este folosită ca indiciu că prețul a surprins inclusiv casa de licitații. De ce contează economic: „merch” de AI tratat ca activ de statut Miza, dincolo de excentricitatea tranzacției, este normalizarea ideii că obiecte asociate cu lideri ai industriei AI pot fi tranzacționate ca bunuri de prestigiu, comparabile cu alte simboluri de statut. Gizmodo notează că cineva a plătit o sumă „care îți schimbă viața” pentru o piesă vestimentară devenită marcă personală a lui Huang, sugerând o apropiere de logica piețelor de colecție și de „memorabilia” din jurul unor fenomene culturale. Publicația plasează episodul în contextul rolului lui Jensen Huang în „povestea AI a anilor 2020”, argumentând că geaca a ajuns să fie percepută drept un artefact al perioadei. Ce nu se știe și ce urmează Nu există informații în material despre identitatea cumpărătorului, motivația exactă a achiziției sau despre o eventuală revânzare. În lipsa acestor date, rămâne doar concluzia practică: piața de colecționabile începe să monetizeze direct simbolurile vizuale ale boomului AI, iar astfel de tranzacții pot încuraja apariția unei nișe de „memorabilia” legată de liderii și momentele-cheie ale industriei. [...]
Japonia își construiește o infrastructură națională de „fabrici AI” pentru aplicații industriale , mizând pe o capacitate de centru de date de 140 MW și pe acces mai larg la modele de bază (foundation models) pentru companii și dezvoltatori locali, potrivit NVIDIA News . Inițiativa este susținută de Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia (METI) și este prezentată drept „prima infrastructură națională de inteligență artificială” dedicată „ physical AI ” (aplicații care conectează AI cu lumea fizică, precum robotică și automatizare). NVIDIA va lucra cu Noetra Corp. pentru a lansa o „AI factory” bazată pe platforma NVIDIA DSX, cu 13.750 procesoare Vera (CPU) și 27.500 procesoare grafice Rubin (GPU). Ce se construiește și la ce va fi folosit Noua „fabrică AI”, înființată de Noetra, va fi proiectată cu rack-uri NVIDIA Vera Rubin NVL72 , folosind platforma NVIDIA DSX și rețelistică NVIDIA Spectrum-X Ethernet. Scopul operațional declarat este dezvoltarea de modele multimodale deschise (care pot combina mai multe tipuri de date, de exemplu text, imagini și semnale din senzori) pentru: agenți AI (software care poate executa sarcini în mod autonom), „digital twins” (replici digitale ale unor procese/echipamente reale), robotică, alte aplicații de „physical AI”. FRONTia, proiectul guvernamental care primește baza de calcul Infrastructura va furniza „fundația de calcul” pentru proiectul FRONTia al METI („Development of Multimodal Foundation Models with a View to AI Robotics and Physical AI”). Conform sursei, proiectul urmărește să combine expertiza industrială a Japoniei, date industriale din lumea reală și parteneri tehnologici globali pentru a dezvolta modele multimodale „foarte fiabile” pentru aplicații fizice. Un element cu impact direct pentru ecosistemul local: Noetra va face disponibile pe scară largă „greutățile” (weights) pre-antrenate ale modelelor sale multimodale către dezvoltatori de modele și companii din Japonia, împreună cu software NVIDIA (inclusiv Nemotron, Cosmos, Isaac GR00T și biblioteci NeMo). De ce contează economic: legătura cu piața de robotică AI Anunțul este aliniat cu strategia Japoniei în robotică: „AI Robotics Strategy”, publicată în martie, își propune ca Japonia să capteze peste 30% din piața globală de robotică AI până în 2040, o oportunitate estimată la 133 miliarde dolari (aprox. 610 miliarde lei), potrivit sursei. În acest context, infrastructura de calcul și accesul la modele de bază sunt prezentate ca pârghii pentru accelerarea aplicațiilor în industrie (producție, logistică, sănătate, telecomunicații). Pe măsură ce „fabrica AI” se extinde, aceasta ar urma să susțină antrenarea unor modele la scară de trilioane de parametri, oferind organizațiilor din Japonia acces la un mediu avansat pentru dezvoltarea următoarei generații de aplicații în producție inteligentă și robotică. [...]
OpenAI își extinde ofensiva pe piața IMM-urilor printr-un program care combină instruire, resurse și parteneriate, cu scopul de a accelera adoptarea ChatGPT Work în operațiunile de zi cu zi , potrivit OpenAI . Inițiativa vizează creșterea productivității și scalarea afacerilor mici, într-un context în care proprietarii acoperă simultan roluri de marketing, vânzări, operațiuni și strategie. Ce include programul pentru afaceri mici Programul „ChatGPT for small businesses” are patru componente principale, cu accent pe implementare practică: Training virtual aplicat (webinare pe produs) despre utilizarea ChatGPT Work în activități curente, cu demonstrații, exemple de utilizare și automatizări pentru zone precum contabilitate, marketing și comerț online. Participanții primesc și „prompts” (instrucțiuni de lucru pentru model) pe care le pot testa. Academii AI cu prezență fizică , organizate în SUA împreună cu echipa OpenAI Academy, pentru instruire ghidată și exerciții practice. OpenAI indică drept reper ediția anterioară a „ Small Business AI Jams ”: 78% dintre participanți au construit un flux de lucru funcțional într-o singură zi, iar 42% au economisit peste cinci ore pe săptămână cu ajutorul AI. Ghiduri și materiale noi , de la povești ale clienților la ghiduri interactive încărcabile în ChatGPT Work și materiale video scurte, cu exemple și instrucțiuni pentru pornire rapidă. „Agenți” și parteneri pentru IMM-uri , printr-o selecție de integrări și oferte, menționând parteneri precum Dropbox, Shopify, Intuit, Slack, Atlassian și Wix. Obiectivul este ca fluxurile de lucru să se lege de instrumentele deja folosite, iar „agenții” (funcții care pot executa sarcini în mai mulți pași) să ajute la finalizarea muncii cu acuratețe și eficiență. De ce contează: ChatGPT Work, poziționat ca „angajat digital” pentru sarcini în mai mulți pași OpenAI leagă programul direct de ChatGPT Work, descris ca un „agent” capabil să finalizeze sarcini multi-etapă și proiecte cap-coadă, mai ales când este conectat la fișiere și aplicații și are „memorie” despre modul de lucru al utilizatorului. Ca exemple de utilizare pentru proprietari de afaceri mici, OpenAI menționează: transformarea unei note vocale într-un mesaj concis pentru Slack, distribuit pe mai multe canale; monitorizarea în timp real a mențiunilor din piață, a competitorilor sau a tendințelor de produs și generarea de idei pentru campanii ori produse; analizarea recenziilor clienților pentru a construi materiale de training și a identifica zone de îmbunătățire. Tehnologia din spate și disponibilitatea OpenAI precizează că ChatGPT Work este „powered by GPT‑5.6”, pe care îl descrie drept cel mai avansat model disponibil pentru companii de orice dimensiune și pentru toate planurile de abonament. Publicația mai afirmă că ChatGPT Work și GPT‑5.6 sunt disponibile pentru afaceri mici „astăzi”, fără a detalia în acest material prețuri, piețe în afara SUA sau condiții comerciale specifice. Cum se pot înscrie companiile interesate OpenAI direcționează companiile către pagini dedicate pentru program și evenimente, inclusiv webinare și întâlniri fizice, precum și către un formular de înscriere pentru actualizări și oportunități de participare. În material nu sunt oferite termene-limită sau un calendar complet al evenimentelor. [...]
Google mizează pe modele Gemini mai ieftine și mai rapide pentru „agenți” AI, în timp ce versiunea de vârf Pro întârzie , potrivit TechCrunch . Google DeepMind a lansat marți trei modele noi — Gemini 3.6 Flash, 3.5 Flash-Lite și 3.5 Flash Cyber — cu accent pe eficiență, latență și fiabilitate pentru clienții care rulează agenți AI la scară. Gemini 3.6 Flash este descris de Google drept „modelul de lucru” și promite îmbunătățiri la programare, activități de tip „knowledge work” și performanță multimodală, reducând în același timp consumul de „tokeni” (unități folosite la calculul costurilor și al volumului de text procesat) cu până la 17% față de 3.5 Flash — ceea ce ar trebui să îl facă mai ieftin în utilizare. Gemini 3.5 Flash-Lite este poziționat ca cel mai rentabil model din clasă, iar 3.5 Flash Cyber este o variantă specializată, ajustată pentru identificarea și remedierea vulnerabilităților de securitate cibernetică. Pentru acesta din urmă, Google spune că accesul va fi limitat inițial: modelul va fi disponibil exclusiv guvernelor și „partenerilor de încredere”, într-un program pilot cu acces restrâns. De ce contează: eficiență operațională acum, „Pro” mai târziu Lansarea e relevantă nu doar prin faptul că Google livrează modele mai ieftine și optimizate pentru producție, ci și prin absența unei actualizări pentru Gemini Pro, modelul de vârf al companiei pentru sarcini complexe de raționament și programare. Pro a fost actualizat ultima dată în februarie, iar între timp rivalii au accelerat ritmul: OpenAI a lansat GPT-5.5 și a început să extindă accesul la GPT-5.6, iar Anthropic a venit cu Claude Opus 4.8 și Claude Sonnet 5 și a extins accesul la modelul Fable 5, notează publicația. Google sugerase în mai că versiunea Pro „era deja folosită intern” și că urmează să fie lansată „luna viitoare”. Săptămâna trecută, Bloomberg a relatat că lansarea Gemini 3.5 Pro a fost întârziată din cauza dificultății de a atinge ținte interne de performanță. Ce urmează: testare cu parteneri și pregătiri pentru Gemini 4 Liderul de produs Google DeepMind, Logan Kilpatrick , a declarat marți că Google testează în prezent Gemini 3.5 Pro cu parteneri și speră să îl „lanseze în curând”. Tot el a spus că echipa a început „cea mai ambițioasă rundă de pre-antrenare de până acum” pentru Gemini 4 — un indiciu că Google încearcă să recupereze teren atât prin optimizări de cost și viteză, cât și printr-o nouă generație de modele. [...]
România riscă o polarizare a economiei pe fondul adopției „informale” a inteligenței artificiale , în condițiile în care utilizarea reală în companii pare mult peste statisticile oficiale, dar fără competențe digitale suficiente și fără sprijin sistematic pentru tranziție, potrivit unei analize citate de Economedia . Analiza „AI – impact pe piața muncii: index de poziționare la nivel european”, realizată de IMM România , plasează România în categoria „decalaj semnificativ” față de media UE-27 în pregătirea pieței muncii pentru inteligența artificială. Țara are un index final de 52,5 din 100 (unde 100 reprezintă media UE-27), sub toate statele din grupul regional de comparație: Cehia (92,1), Ungaria (77,1), Polonia (74,8) și Bulgaria (59,9), și mult sub Estonia (106,1), indicată ca reper de bune practici. Adopția crește, dar decalajul față de UE rămâne Între 2021 și 2025, adopția IA în firmele românești cu peste 10 angajați a crescut de peste trei ori, de la 1,4% la 5,2%. În același interval, media europeană a urcat de la 7,7% la aproape 20%, menținând un raport de aproximativ unu la patru. Concluzia analizei este că, fără intervenții țintite, România riscă să rămână permanent în urmă. În plus, IMM România susține că adopția reală depășește semnificativ datele oficiale: într-un sondaj propriu, 66,1% dintre firmele respondente declară că folosesc deja cel puțin un instrument de tip IA, față de 5,2% cât indică statistica oficială pentru companiile cu peste 10 angajați. Vulnerabilitatea majoră: competențe digitale și inovare slabă Analiza indică drept punct cel mai vulnerabil pilonul de inovare și adaptare instituțională, cu un scor de 20,5, asociat cu cel mai redus nivel al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din Uniunea Europeană. Pe zona de capital uman, doar 31,8% dintre români au competențe digitale cel puțin de bază, față de 60,4% media UE, ceea ce plasează România la cel mai redus nivel din Uniune. În acest context, IMM România avertizează asupra unei distribuții inegale a capacității de adaptare: un nucleu de firme și angajați avansează rapid, în timp ce microîntreprinderile și lucrătorii din sectoare tradiționale (comerț, transport, HoReCa, industrie) rămân expuși, fără mijloace de tranziție. Ce măsuri cere IMM România și legătura cu AI Act (2026–2027) Florin Jianu, președintele IMM România, spune că viteza de adopție „pe cont propriu” poate accentua polarizarea dacă nu este susținută prin politici publice și programe de formare. „Datele ne arată un paradox: antreprenorii români adoptă inteligența artificială mult mai repede decât o vede statistica oficială, dar o fac pe cont propriu, fără sprijin, fără ghiduri și fără competențele de bază extinse în forța de muncă. Miza următorilor doi ani nu este dacă IA va transforma piața muncii din România, pentru că o face deja, ci dacă vom lăsa această transformare să polarizeze economia sau o vom transforma într-o oportunitate pentru toate firmele, inclusiv pentru IMM-uri.” IMM România solicită, între altele: operaționalizarea unui Program național de alfabetizare IA pentru forța de muncă, sub forma unor vouchere de formare pentru IMM-uri și angajați; programe active de reconversie prin partenerii sociali, orientate către sectoare cu expunere ridicată și capacitate redusă de absorbție; pregătirea din timp pentru termenele de aplicare 2026–2027 ale AI Act (regulamentul UE privind inteligența artificială). Analiza este construită pe nouă indicatori oficiali Eurostat , grupați în patru piloni (capital uman digital, digitalizarea firmelor, structura ocupării și inovare) și este completată de un sondaj realizat în rândul a 463 de IMM-uri. [...]
Honor vrea să păstreze butonul fizic de AI pe seria Magic 9 , dar îl repoziționează pentru a reduce apăsările accidentale , potrivit Huawei Central . Informația indică o ajustare de design cu impact direct în utilizare: compania încearcă să facă butonul mai accesibil, după plângeri legate de poziționarea lui pe generația anterioară. Un „tipster” (persoană care publică neoficial informații despre produse) de pe Weibo, , susține că Honor va păstra un buton mic pe lateralul telefoanelor Magic 9 pentru acces rapid la anumite funcții, la fel ca pe modelele din seria Magic 8. Diferența ar fi poziția: nu ar mai fi neapărat sub butoanele de pornire și volum, ci ar putea fi mutat pe o altă latură a telefonului. De ce contează: butonul de AI a fost criticat pentru ergonomie Honor a introdus butonul fizic de AI anul trecut, odată cu seria Magic 8. Conform descrierii din material, apăsarea lungă pornește asistentul YOYO și duce utilizatorul direct către sarcini, iar dublu-tap poate deschide camera sau alte aplicații. Totuși, o parte dintre utilizatorii Magic 8 au reclamat că butonul este poziționat prost și poate fi apăsat accidental. În acest context, repoziționarea devine o schimbare operațională importantă: dacă butonul rămâne o componentă centrală a interacțiunii cu funcțiile de inteligență artificială, ergonomia lui poate influența direct cât de des este folosit (sau dezactivat/evitat). „Capcana”: poziția nouă nu este încă dezvăluită Sursa notează că tipsterul nu a indicat unde va fi mutat butonul, ci doar că Honor „optimizează” poziția pentru accesibilitate. Asta înseamnă că, deocamdată, schimbarea rămâne la nivel de informație neoficială și fără detalii de implementare. În paralel, materialul menționează că seria Magic 9 ar urma să includă și funcții din AgenticOS (un set de capabilități care ar crește „operabilitatea” butonului de AI), precum și upgrade-uri pentru agentul virtual YOYO în MagicOS 11. Detaliile despre ce anume va primi seria Magic 9 și cum va fi folosit butonul în aceste scenarii ar urma să devină mai clare pe măsură ce se apropie lansarea. [...]
