Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Un start-up chinez a depășit Nvidia într-un clasament-cheie pentru „AI fizic”, semnalând o mutare a competiției SUA–China spre robotică, potrivit South China Morning Post. Spirit AI, din Hangzhou, a urcat pe primul loc în clasamentul global RoboArena cu modelul său Spirit v1.6, la doar două zile după ce Nvidia lansase Cosmos 3, un model gândit să ajute roboții să „gândească înainte să acționeze”.
Spirit v1.6 a obținut 1.924 de puncte, peste Cosmos3-Nano-Policy al Nvidia (1.881). Pe locul trei s-a clasat DreamZero (1.763), un alt proiect Nvidia prezentat în februarie. RoboArena este un benchmark (test standardizat) care evaluează cât de bine se traduc „politicile” unui robot generalist în acțiuni în lumea reală și a fost co-dezvoltat de Nvidia împreună cu instituții precum Stanford University și University of California, Berkeley.
Competiția din jurul RoboArena indică o schimbare de etapă: AI iese din zona strict digitală (text, cod) și intră în zona sistemelor care interacționează cu mediul fizic – umanoizi, brațe robotice, vehicule autonome. În acest context, „AI fizic” (modele pentru percepție, planificare și acțiune) devine o miză strategică, iar clasamentele de tip benchmark încep să funcționeze ca indicatori de putere tehnologică.
Nvidia își consolidează poziționarea în această direcție și prin parteneriate, inclusiv cu compania chineză Unitree Robotics și cu Sharpa din Singapore, menționate în material.
Spre deosebire de modelele lingvistice mari (LLM), care procesează și generează text și cod, un model de „AI fizic” este construit pentru ca mașinile să perceapă, să înțeleagă și să acționeze în lumea reală.
Materialul descrie două capabilități centrale:
Industria se îndreaptă spre integrarea acestor funcții într-o arhitectură unificată; publicația notează că, în septembrie anul trecut, cercetători chinezi au prezentat un „Policy World Model” care combină modelarea lumii și planificarea traiectoriei.
Dominanța Chinei nu se limitează la RoboArena. În benchmark-ul WorldArena (pentru „world models”), primul loc este ocupat de WorldScape-0.2, dezvoltat de start-up-ul chinez Manifold AI, care a depășit Cosmos-Predict 2.5 (action) al Nvidia pe pista de evaluare a politicilor, conform articolului.
Publicația mai enumeră lideri chinezi pe alte segmente:
Miza economică crește rapid, alimentată de capital de risc. Spirit AI a anunțat o rundă de finanțare de 1,5 miliarde yuani (222 milioane dolari, aprox. 1,0 miliarde lei), a patra în doar trei luni, descrisă drept cel mai agresiv ritm de strângere de fonduri din sector.
Alte exemple din articol:
În pofida finanțărilor, „datele” sunt prezentate drept blocajul major pentru sistemele robotice. Jensen Huang, CEO Nvidia, este citat spunând:
„Pentru sistemele robotice și AI fizic, datele sunt cea mai grea problemă.”
Articolul susține că China ar putea avea un avantaj structural: Alexandr Wang (Scale AI, ulterior Meta Platforms) a afirmat anul trecut că China este „fundamental foarte bine poziționată pe date” și că multe companii americane se bazează pe date din China pentru antrenarea acestor modele. În plus, în hub-uri precum Beijing și Shenzhen, autoritățile au creat „fabrici de date” susținute de stat pentru colectarea datelor de robotică.
În ansamblu, tabloul descris de publicație sugerează că următoarea etapă a competiției tehnologice se mută din zona cipurilor și a modelelor de limbaj spre infrastructura de date și modelele care controlează roboți în lumea reală.
Recomandate
Refuzul lui Jensen Huang de a depune mărturie sub jurământ în Senatul SUA ridică miza unei posibile confruntări de reglementare pe exporturile de cipuri AI către China , într-un moment în care Nvidia încearcă să influențeze politica de control al exporturilor fără a intra direct în logica audierilor publice, potrivit The Next Web . Directorul general al Nvidia a respins invitația senatoarei Elizabeth Warren de a apărea joi în fața Comisiei Bancare a Senatului, unde ar fi urmat să discute despre vânzările companiei către China și despre modul în care cipurile Nvidia ajung la cumpărători chinezi, în contextul restricțiilor americane la export. În schimb, Huang a propus un tur al sediului Nvidia din Santa Clara și o discuție „despre tehnologia noastră, ecosistemul american de inteligență artificială și cum putem sprijini leadershipul SUA”. Ce urmărește Senatul: riscul de utilizare militară și „portițele” din controale Warren vrea clarificări privind posibilitatea ca cipurile Nvidia, folosite la antrenarea și rularea (inferența) modelelor de inteligență artificială, să fie redirecționate către aplicații militare în China. În scrisoarea către Huang, senatoarea susține că aceste cipuri nu sunt utilizate doar în industrie, ci și „în scopuri militare”. Totodată, Warren critică regimul de control al exporturilor al Departamentului Comerțului, pe care îl consideră plin de lacune ce ar permite companiilor chineze să obțină cipuri avansate prin filiale din țări precum Singapore, Malaezia și Thailanda . Poziția Nvidia: restricțiile lovesc competitivitatea SUA, nu încetinesc China Huang a argumentat în mod repetat că limitarea vânzărilor către China afectează competitivitatea companiilor americane, fără să oprească dezvoltarea inteligenței artificiale în China. Conform publicației, el face parte din Consiliul de consilieri pentru știință și tehnologie al președintelui Trump și a susținut o abordare în care firmele americane ar avea „prioritate” la cele mai performante cipuri, dar ar putea vinde în continuare produse competitive pe piața chineză. „Ar trebui să ne asigurăm că firmele americane au cele mai bune și cele mai multe și primele”, a spus Huang, în decembrie, potrivit sursei. „Ar trebui să oferim cele mai competitive cipuri pe care le putem pieței chineze.” De ce contează: semnalul politic despre cât de departe merge Congresul The Next Web notează că refuzul de a depune mărturie nu este neobișnuit pentru un CEO din tehnologie, însă „optica” este sensibilă, pe fondul eforturilor lui Warren de a construi un dosar mai amplu de politici publice în jurul inteligenței artificiale (exporturi de cipuri, evaluări voluntare ale modelelor, posibile participații ale guvernului). Următorul pas – dacă Senatul va accepta invitația la sediul Nvidia sau va încerca să-l constrângă pe Huang să apară (de exemplu, printr-o citație) – va indica cât de hotărât este Congresul să escaladeze presiunea asupra celui mai influent furnizor de hardware pentru inteligență artificială. [...]
Confuzia din jurul „artiștilor AI” de pe Spotify riscă să se transforme într-o problemă operațională de încredere , pe fondul unor acuzații ale unor utilizatori că platforma ar „fabrica” biografii și poze pentru a ascunde conținut generat de inteligență artificială, potrivit unei analize TechRadar . Punctul de plecare este un fir de discuție de pe Reddit, în comunitatea r/truespotify , care indică pagina unui presupus „artist” generat de AI ( Selah Stone ) și susține că Spotify ar crea „biografii și imagini false” pentru a induce utilizatorii în eroare. Autorul TechRadar respinge această ipoteză și argumentează că, dincolo de presiunea legitimă pentru măsuri mai bune de detectare, atribuirea directă către Spotify a creării profilurilor nu este susținută de modul în care funcționează încărcarea muzicii pe platformă. De ce nu poate Spotify „încărca” direct muzică și profiluri, potrivit analizei TechRadar susține că Spotify nu primește încărcări directe de muzică de la artiști. Distribuția se face prin case de discuri sau distribuitori (intermediari care livrează conținutul către platforme), iar acest mecanism se aplică și în cazul conținutului generat de AI: cine publică astfel de piese tot printr-un distribuitor trebuie să treacă. În acest context, publicația afirmă că Spotify nu este „entitatea” care urcă muzica generată de AI și nici cea care creează profilurile de artist asociate, responsabilitatea fiind la „artist și echipa lui” sau, în cazul proiectelor artificiale, la persoana din spatele acestora. Ca răspuns la confuzia din piață, Spotify a introdus și etichete de verificare pentru profilurile de artist – „ Verified by Spotify ” – prezentate ca un strat suplimentar de reasigurare că profilul aparține unui artist autentic. TechRadar notează însă că alte servicii au ajuns mai repede la astfel de măsuri. Miza: transparența și etichetarea conținutului generat de AI Dincolo de disputa despre „cine creează” profilurile, analiza indică o problemă mai amplă: lipsa de transparență a platformei în zona muzicii generate de AI ar alimenta frustrarea utilizatorilor și ar încuraja apariția unor teorii fără dovezi. În același timp, TechRadar admite că prezența conținutului „AI slop” (conținut perceput ca fiind de calitate scăzută, produs în masă cu AI) poate ocupa spațiu de vizibilitate care, în mod normal, ar reveni artiștilor umani – un efect practic care ține de modul în care platforma recomandă și promovează muzica. Cum se leagă discuția de bani: sistemul de redevențe O altă acuzație menționată este că Spotify ar profita mai mult permițând acumularea de ascultări pentru muzică generată de AI. TechRadar contrazice ideea prin descrierea mecanismului de plăți: taxele de abonament intră într-un „fond” care este împărțit, în proporții mai mari, către artiștii cu cele mai multe ascultări. Publicația mai notează că Spotify a declarat că a plătit 70% din veniturile anuale din 2025 către artiști și deținători de drepturi, ceea ce ar însemna că cea mai mare parte a banilor din abonamente se întoarce în industrie, iar restul rămâne pentru investiții în companie. Ce urmează, realist, pentru utilizatori Concluzia operațională din analiza TechRadar este că presiunea ar trebui să se mute de la acuzații nedovedite la cereri concrete: etichetare mai bună a muzicii generate de AI și măsuri mai ferme de identificare pe platformă. În lipsa unor clarificări și instrumente mai vizibile, tensiunea dintre utilizatori și platformă riscă să crească, iar încrederea în recomandări și în autenticitatea catalogului să se erodeze. [...]
Întârzierile de câteva secunde din demonstrațiile Siri sugerează că Apple a arătat funcții reale, nu „concept videos”. Într-o analiză publicată de 9to5Mac , publicația notează că noile demo-uri Siri din keynote au părut „puțin lente”, cu pauze vizibile între cerere și execuția sarcinii — iar tocmai asta poate fi o veste bună din perspectiva credibilității și a riscului operațional. În mod obișnuit, obiectivul pentru sarcini bazate pe inteligență artificială este viteza, însă materialul argumentează că latențele observate indică faptul că Apple nu a cosmetizat excesiv performanța. Cu alte cuvinte, compania ar fi preferat să arate cum funcționează efectiv acum, chiar dacă nu la nivelul ideal. De ce contează: Apple încearcă să evite repetarea episodului „vaporware” 9to5Mac reamintește că Apple a fost criticată în 2024 pentru folosirea unor clipuri conceptuale cu funcții pe care nu le putea demonstra. În același context, este citată critică dură formulată atunci de comentatorul John Gruber , potrivit căruia ceea ce Apple prezentase despre „personalized Siri” nu era o demonstrație, ci un „concept video”. Publicația mai arată că Apple a recunoscut ulterior că implementarea va dura mai mult decât estimase, a șters clipul problematic și a ajuns la o înțelegere într-un proces de publicitate înșelătoare, în valoare de 250 milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei). Ce sugerează formatul demo-urilor: „single take”, fără tăieturi În keynote-ul recent, deși prezentarea nu a fost live, demonstrațiile par să fi fost filmate în timp real. 9to5Mac citează observațiile TechCrunch : în multe secvențe se vede o persoană folosind efectiv telefonul (apăsări de butoane sau comenzi vocale), în timp ce o altă cameră surprinde răspunsul dispozitivului. John Gruber a remarcat, la rândul lui, că nu ar fi existat tăieturi între demonstrații, iar filmările ar fi fost realizate dintr-o singură bucată („single takes”), fără editare. Implicația operațională: performanța „din teren” devine reperul Concluzia articolului este că ceea ce Apple a arătat pare să reflecte realist cum funcționează în prezent noile funcții de inteligență artificială, chiar dacă este posibil să fi fost folosită o versiune „alpha” mai avansată de iOS 27. În această logică, faptul că demo-urile au părut mai lente poate fi un semnal că Apple își asumă public performanța actuală — și își creează, în același timp, presiune internă să accelereze execuția până la lansarea efectivă. [...]
Meta își extinde infrastructura globală de inteligență artificială printr-un centru de date în India , construit de Reliance și închiriat de compania americană, într-un aranjament care mută o parte din investiția operațională către un partener local, dar lasă costurile de funcționare în sarcina Meta, potrivit Mediafax . Facilitatea va fi construită în Jamnagar , în statul Gujarat, și va avea o capacitate inițială de 168 MW, cu posibilitatea extinderii ulterioare. Centrul de date este descris ca fiind dedicat susținerii infrastructurii globale de AI a Meta și a serviciilor pentru utilizatorii din India, una dintre cele mai mari piețe digitale. Mark Zuckerberg, fondatorul și directorul executiv al Meta, a legat proiectul de extinderea infrastructurii AI și de investițiile pe termen lung în economia indiană. „Suntem mândri să colaborăm cu Reliance pentru construirea primului nostru centru de date dedicat inteligenței artificiale în India. Această facilitate de clasă mondială din Jamnagar ne va ajuta să ne extindem infrastructura AI la nivel global și să consolidăm investițiile pe termen lung în economia indiană.” Cum este împărțit proiectul între Meta și Reliance Modelul operațional indicat de companie separă dezvoltarea fizică a centrului de date de utilizarea lui: Reliance construiește centrul de date; Meta îl închiriază pentru a-și susține infrastructura globală de AI; centrul va funcționa cu energie regenerabilă și va utiliza apă desalinizată pentru răcire; Meta va suporta integral costurile energiei și apei necesare operării facilității. Context: parteneriatul Meta–Reliance și energia pentru AI Investiția este prezentată ca o continuare a colaborării dintre cele două grupuri, după ce Meta a investit 5,7 miliarde de dolari (aprox. 26,2 miliarde lei) în Jio Platforms în 2020, tranzacție despre care sursa notează că a accelerat dezvoltarea serviciilor digitale și a conectivității în India. În paralel, Meta a anunțat acorduri pentru aproape 1 gigawatt de energie regenerabilă în India, prin proiecte: solare și eoliene de 837 MW în Rajasthan și Karnataka; alte proiecte de 88 MW în Tamil Nadu, Karnataka, Maharashtra și Uttar Pradesh. Mukesh Ambani, președintele Reliance Industries, a susținut că proiectul indică ambiția Indiei de a deveni un actor important în „revoluția globală” a inteligenței artificiale. „Construirea primului centru de date AI realizat la comandă pentru un lider tehnologic global de dimensiunea Meta arată că India este pregătită să se afle în avangarda revoluției inteligenței artificiale.” [...]
Google taie prețul celui mai ieftin abonament de AI la 5 dolari și dublează stocarea , într-o mișcare care coboară pragul de intrare pentru utilizatorii plătitori și intensifică competiția pe preț cu rivalii din zona asistenților AI, potrivit Profit . Google AI Plus, cel mai accesibil abonament al companiei cu beneficii legate de inteligența artificială, va costa 5 dolari (aprox. 23 lei), de la 8 dolari (aprox. 37 lei). În același timp, spațiul de stocare inclus crește de la 200 GB la 400 GB. Modificarea este deja vizibilă și în România : abonamentul include 400 GB și costă 27 de lei pe lună. AI Plus a fost lansat în ianuarie și este „de departe” cea mai ieftină opțiune de abonament AI vândută de Google, în condițiile în care AI Pro costă 110 lei pe lună, iar AI Ultra ajunge la 500 de lei pe lună. De ce contează: competiția pentru utilizatori plătitori se mută la preț Reducerea este descrisă ca o mutare pentru atragerea de abonați noi către soluțiile de inteligență artificială ale Google, cu posibilitatea ca, ulterior, compania să revină la creșteri de preț. În același timp, este prezentată ca un răspuns la mișcările competiției: OpenAI vinde abonamentul ChatGPT Go cu 4,6 dolari pe lună (aprox. 21 lei), încă de anul trecut. [...]
Blocajul Siri AI în UE riscă să devină un nou test de stres pentru Digital Markets Act , cu efect direct asupra ritmului în care utilizatorii europeni primesc funcții de inteligență artificială pe iPhone, potrivit Mobilissimo . Miza nu este doar una de produs, ci una de reglementare: cum împaci cerințele de deschidere a ecosistemelor cu un asistent care ar putea accesa date personale sensibile. La WWDC 2026, Apple a prezentat Siri AI ca una dintre noutățile majore pentru iOS 27 și iPadOS 27, însă utilizatorii din Uniunea Europeană nu ar urma să beneficieze de aceste funcții la lansarea oficială a noilor versiuni de software, notează publicația. Situația nu este singulară: Mobilissimo amintește că „iPhone Mirroring” (controlul iPhone-ului de pe Mac) lipsește în continuare în UE la aproape doi ani de la prezentare. De ce se blochează: Apple invocă securitatea, UE invocă DMA Din relatarea Mobilissimo reiese că fiecare parte indică responsabilitatea celeilalte. Apple susține că a încercat să găsească o soluție împreună cu autoritățile europene și ar fi propus un mecanism numit „Trusted System Agent”, care ar permite și altor asistenți AI acces la aceleași funcții ca Siri AI, „într-un cadru controlat și sigur”. În replică, Comisia Europeană a transmis pentru Reuters că Apple nu a găsit o soluție compatibilă cu obligațiile din Digital Markets Act și că, în realitate, compania ar fi încercat să obțină o derogare de la regulile existente. Regulamentul invocat, Digital Markets Act , urmărește să limiteze puterea platformelor dominante și să reducă riscul de ecosisteme închise, controlate de o singură companie, prin obligații de interoperabilitate și tratament echitabil pentru competitori. Ce înseamnă asta pentru utilizatori și pentru piață Dincolo de disputa juridică, efectul imediat este operațional: funcții prezentate ca „următorul pas” în interacțiunea cu telefonul pot ajunge mai târziu în UE sau, în unele cazuri, să nu ajungă deloc. Mobilissimo punctează paradoxul: în încercarea de a proteja concurența, Europa riscă să întârzie accesul la inovație, în timp ce Apple descoperă că argumentul confidențialității nu mai este suficient pentru a justifica un control aproape total asupra ecosistemului. Publicația mai notează că UE a livrat și beneficii concrete prin reglementare, dând ca exemplu standardizarea USB-C ca încărcare universală pentru majoritatea dispozitivelor, inclusiv iPhone și iPad. Ce urmează Concluzia editorialului este că disputa din jurul Siri AI arată o tensiune structurală: concurența, confidențialitatea și inovația nu pot fi „maximizate simultan”, iar utilizatorii europeni ajung să plătească prețul întârzierilor. Mobilissimo anticipează că inteligența artificială va deveni „principalul câmp de luptă” al industriei în următorii ani, iar dacă neînțelegerile persistă, decalajul de lansare pentru funcțiile AI în UE ar putea deveni o normalitate. [...]
