Știri din categoria Inteligență artificială

Acasă/Știri/Inteligență artificială/Sonnet 4.6 cu fereastră de context de 1...

Sonnet 4.6 cu fereastră de context de 1 milion de tokeni - creștere a capacității de procesare în inteligența artificială

Logo-ul Anthropic pe un telefon mobil, cu un fundal simplu.

Claude Sonnet 4.6, cel mai recent model de inteligență artificială dezvoltat de Anthropic, aduce o serie de îmbunătățiri semnificative față de versiunile anterioare, inclusiv o fereastră de context de 1 milion de tokeni, aflată în faza beta. Potrivit Anthropic, modelul este acum disponibil pentru utilizatorii planurilor Free și Pro, fără a modifica prețurile față de versiunea anterioară, Sonnet 4.5.

Îmbunătățiri în utilizarea computerului

Sonnet 4.6 se remarcă prin capacitățile sale avansate de utilizare a computerului, fiind capabil să interacționeze cu software-ul așa cum ar face-o un utilizator uman. Acest lucru elimină necesitatea dezvoltării de conectori personalizați pentru software-uri vechi, care nu dispun de interfețe moderne API. Modelul a demonstrat progrese notabile în teste precum OSWorld, unde a reușit să îndeplinească sarcini complexe pe software-uri reale, cum ar fi Chrome și LibreOffice.

Rezistență la atacuri de tip prompt injection

Un aspect esențial al modelului Sonnet 4.6 este rezistența sporită la atacuri de tip prompt injection, o vulnerabilitate prin care un actor malițios poate încerca să deturneze modelul prin ascunderea de instrucțiuni în pagini web. Evaluările de siguranță realizate de Anthropic arată că Sonnet 4.6 prezintă îmbunătățiri semnificative în comparație cu Sonnet 4.5 și performează la nivel similar cu modelul Opus 4.6 în ceea ce privește siguranța.

„Sonnet 4.6 are un caracter cald, onest, prosocial și uneori amuzant, cu comportamente de siguranță foarte puternice și fără semne de preocupări majore legate de forme de nealiniere cu mize mari.”

Performanțe și aplicații

Sonnet 4.6 nu doar că îmbunătățește performanțele în utilizarea computerului, dar oferă și un avantaj semnificativ în sarcinile de planificare pe termen lung și în rezolvarea problemelor complexe. Modelul a demonstrat capacitatea de a gestiona cu succes sarcini economice valoroase, cum ar fi analiza financiară și dezvoltarea de coduri front-end, cu rezultate mai finisate și mai puține iterații necesare pentru a ajunge la calitatea de producție.

Impact asupra utilizatorilor și viitorul dezvoltării

Utilizatorii timpurii ai modelului Sonnet 4.6 au raportat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește capacitatea modelului de a urma instrucțiuni și de a evita supra-ingineria. De asemenea, modelul a fost preferat în comparație cu modele anterioare, cum ar fi Opus 4.5, în 59% din cazuri, datorită capacității sale de a gestiona sarcini complexe fără a crește costurile.

Sonnet 4.6 reprezintă un pas important în evoluția modelelor de inteligență artificială, oferind performanțe de nivel frontieră într-un format mai compact și mai rentabil. Acest model este disponibil pe toate platformele Claude, inclusiv Claude Cowork și Claude Code, și este deja integrat în planurile gratuite și plătite ale utilizatorilor.

Recomandate

Articole pe același subiect

Logo-ul Spotify pe un ecran de telefon mobil, lângă un tastat.
Inteligență artificială15 feb. 2026

Competiția OpenAI–Anthropic accelerează schimbarea - Spotify mută programatorii în rol de supervizori

Unii dintre cei mai seniori ingineri Spotify nu au mai scris cod din decembrie , iar funcționalitățile noi sunt generate și livrate direct de inteligența artificială, potrivit Fast Company . Declarația aparține co-CEO-ului Gustav Söderström și marchează o schimbare de paradigmă: dezvoltatorii nu mai tastează efectiv codul, ci coordonează și validează munca realizată de modele avansate de inteligență artificială. Cum funcționează sistemul Spotify utilizează un instrument intern numit Honk , integrat cu Slack, prin care inginerii pot solicita modelului Claude Code să: repare erori din aplicația iOS; adauge funcționalități noi; genereze versiuni actualizate ale aplicației. După finalizarea sarcinii, aplicația actualizată este trimisă direct în Slack, iar inginerul poate aproba integrarea în producție chiar înainte de a ajunge la birou. Practic, rolul dezvoltatorului se mută din zona de execuție în cea de supervizare, validare și decizie finală . Contextul mai larg din industrie Anunțul vine într-un moment de competiție intensă între marile companii de inteligență artificială: OpenAI a lansat GPT-5.3-Codex , despre care susține că a contribuit inclusiv la optimizarea propriilor procese interne; Anthropic a introdus Claude Opus 4.6 , promovat pentru performanțe superioare pe baze mari de cod și în evaluări financiare. În paralel, dezbaterea publică s-a amplificat. Antreprenorul Matt Shumer a susținut într-un eseu viral că AI-ul poate înlocui complet munca tehnică a fondatorilor . Pe de altă parte, profesorul Gary Marcus de la Universitatea New York avertizează, potrivit Business Insider , asupra riscurilor: halucinații, vulnerabilități de securitate și erori greu de detectat. Studii recente indică faptul că: 88% dintre dezvoltatori au observat creșterea datoriilor tehnice în proiecte asistate de AI; peste jumătate au întâmpinat situații în care codul părea corect, dar era instabil în producție. Implicații economice Spotify a raportat venituri trimestriale de 4,5 miliarde de euro și 751 de milioane de utilizatori activi lunar, iar strategia „AI-first” este deja aplicată în producție. În industrie, unii lideri estimează că majoritatea sarcinilor de birou ar putea fi automatizate în următoarele 12–18 luni, iar Elon Musk a sugerat că programarea ar putea deveni marginală până la finalul lui 2026. Pentru moment, cazul Spotify arată că transformarea nu mai este teoretică. Întrebarea care rămâne este cât de sustenabil este acest model și ce înseamnă el pentru viitorul profesiei de programator. [...]

Disputa dintre Pentagon și Anthropic privind utilizarea AI în domeniul militar.
Inteligență artificială15 feb. 2026

Pentagonul și Anthropic, în conflict privind utilizarea AI în scopuri militare - Dispută pe restricții etice

Pentagonul amenință că rupe colaborarea cu Anthropic din cauza refuzului companiei de a elimina anumite restricții privind utilizarea inteligenței artificiale în scopuri militare, potrivit Mediafax . Disputa vizează condițiile în care armata americană ar putea folosi modelele AI dezvoltate de companie, inclusiv pentru dezvoltare de arme, colectare de informații și operațiuni pe câmpul de luptă. Oficialii Departamentului Apărării ar fi solicitat ca marile companii de tehnologie să permită utilizarea instrumentelor lor pentru „toate scopurile legale”, fără restricții suplimentare față de cele aplicate în mediul comercial. Anthropic, dezvoltatorul modelului Claude, nu a acceptat însă eliminarea limitărilor etice, în special în ceea ce privește armele complet autonome și supravegherea la scară largă. Potrivit relatărilor, relația dintre Pentagon și Anthropic este tensionată după luni de negocieri privind accesul la versiuni ale modelului AI pe rețele clasificate, unde armata dorește utilizarea fără filtrele standard impuse clienților civili. Alte companii majore din domeniu, precum OpenAI, Google și xAI, ar fi ajuns deja la acorduri cu autoritățile americane pentru furnizarea tehnologiilor lor. Un purtător de cuvânt al Anthropic a precizat că discuțiile cu Pentagonul au vizat politici generale de utilizare și nu operațiuni militare concrete. Totuși, Wall Street Journal a relatat că modelul Claude ar fi fost utilizat, printr-un parteneriat cu Palantir, într-o operațiune militară americană care a vizat capturarea fostului președinte venezuelean Nicolás Maduro, informație care a amplificat presiunea asupra companiei. Miza este semnificativă: contracte de miliarde de dolari și definirea limitelor etice ale utilizării inteligenței artificiale în domeniul apărării. Decizia privind continuarea sau întreruperea colaborării ar putea influența modul în care tehnologiile AI vor fi integrate în strategiile militare ale SUA în anii următori. [...]

Dispozitive purtabile Apple cu inteligență artificială în dezvoltare.
Inteligență artificială17 feb. 2026

Apple accelerează cursa pentru dispozitive AI - ochelari inteligenți, pandantiv și AirPods cu camere

Apple accelerează dezvoltarea a trei dispozitive purtabile cu inteligență artificială , în încercarea de a concura direct cu Meta și OpenAI pe piața noii generații de echipamente inteligente, arată un raport publicat de Bloomberg și preluat de mai multe publicații internaționale. Potrivit informațiilor, compania lucrează simultan la: o pereche de ochelari inteligenți; un dispozitiv tip pandantiv cu funcții AI; o versiune de AirPods echipată cu camere. Toate ar urma să funcționeze cu o versiune avansată a asistentului Siri, capabilă să înțeleagă contextul vizual și să execute comenzi pe baza mediului înconjurător. Ochelari inteligenți, vizați pentru 2027 Apple ar fi distribuit deja prototipuri către inginerii hardware și țintește lansarea ochelarilor în 2027, cu producția posibilă din decembrie 2026. Dispozitivul ar integra două camere: una pentru foto și video, alta pentru analizarea mediului, similar tehnologiei de scanare spațială folosite pe iPhone. Spre deosebire de rivalii de la Meta, Apple nu ar include un ecran în lentile, mizând pe interacțiunea vocală prin Siri pentru navigație, traducere sau identificarea obiectelor. Compania ar opta pentru materiale premium și rame proprii, fără parteneriate cu branduri consacrate de ochelari. Pandantiv AI și AirPods cu camere Dispozitivul tip pandantiv, de dimensiunea unui AirTag, este într-o fază incipientă și ar putea fi anulat. Acesta ar avea o cameră de rezoluție redusă, menită să ofere informații contextuale asistentului digital, dar ar depinde de iPhone pentru procesare. Mai avansat este proiectul AirPods cu camere integrate, care ar putea fi lansat chiar în 2026. Camerele nu ar fi destinate fotografierii, ci colectării de date din mediu pentru funcții AI. Cursa cu Meta și OpenAI Mișcarea vine în contextul succesului înregistrat de ochelarii inteligenți Meta Ray-Ban, care au depășit 7 milioane de unități vândute în 2025. Producția ar urma să fie majorată la cel puțin 20 de milioane de unități anual. În paralel, OpenAI pregătește propriul dispozitiv AI, dezvoltat împreună cu fostul designer Apple Jony Ive, cu lansare estimată pentru 2027. Strategia Apple indică o schimbare de direcție: extinderea inteligenței artificiale dincolo de telefon și computer, către dispozitive care „văd” și „aud” permanent mediul. Miza este controlul următoarei platforme majore de interacțiune digitală. [...]

O tânără cu privire concentrată, iluminată de lumini colorate.
Inteligență artificială17 feb. 2026

De la pilot la infrastructură operațională - companiile românești integrează agenți AI pentru facturi, suport clienți și analiză predictivă

Agenții AI au devenit deja resurse operaționale de bază în companiile din România , iar 2026 marchează trecerea de la proiecte pilot la integrare pe scară largă, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Firmele investesc între 4.000 și 25.000 de euro pentru implementarea „angajaților digitali”, care pot reduce cu 50–70% costurile proceselor repetitive. În medie, o companie integrează 4–7 agenți AI, utilizați în special în operațiuni financiar-contabile, administrative, suport clienți, vânzări și raportare de date. Potrivit dezvoltatorilor citați, acești agenți pot executa procese cap-coadă, lua decizii pe baza datelor disponibile și funcționa non-stop, ceea ce accelerează execuția și reduce erorile. Domeniile cu cea mai rapidă adopție Cele mai active sectoare în implementarea AI sunt: Producția – automatizarea operațiunilor financiare, administrative și logistice; Retailul – gestionarea stocurilor, comenzilor și plăților către furnizori; Serviciile – generarea și calificarea leadurilor, gestionarea relației cu clientul; Financiar-bancar – analiză de date, raportare, evaluare de risc și procese de conformitate. Companiile caută soluții pragmatice, orientate spre economisirea timpului și a banilor, nu aplicații spectaculoase. În paralel, crește cererea pentru traininguri dedicate utilizării agenților AI, numărul participanților la astfel de cursuri dublându-se în 2025. Bankingul, în plină transformare Un raport Accenture citat în analiză arată că sectorul bancar intră într-o etapă de transformare accelerată, marcată de: utilizarea monedelor digitale și a plăților programabile; integrarea asistenților conversaționali în relația cu clienții; reorganizarea muncii prin coordonarea agenților AI; modernizarea infrastructurii tehnologice; gestionarea integrată a riscurilor financiare și cibernetice; presiune competitivă crescută din partea fintech-urilor și companiilor crypto. Specialiștii subliniază că avantajul competitiv nu va depinde doar de tehnologie, ci și de cultura organizațională și capacitatea companiilor de a integra eficient colaborarea om–AI. Astfel, 2026 este descris drept un punct de inflexiune pentru mediul de afaceri românesc, în care echipele hibride – formate din angajați și agenți digitali – devin noul standard operațional. [...]

Brian Chesky discutând despre inovațiile Airbnb în tehnologia AI.
Inteligență artificială16 feb. 2026

Airbnb automatizează o treime din suportul clienți în SUA și Canada - Compania pregătește extinderea globală

Airbnb anunță că o treime din solicitările de suport sunt gestionate deja de inteligență artificială în SUA și Canada, iar compania pregătește extinderea globală a sistemului, potrivit unei analize publicate de TechCrunch . Agentul AI dezvoltat intern gestionează aproximativ 33% din tichetele de asistență din America de Nord, iar obiectivul este ca, într-un an, peste 30% din solicitările globale să fie rezolvate prin voce și chat automatizat, în toate limbile în care compania oferă suport uman. Directorul general Brian Chesky susține că impactul va fi dublu: reducerea costurilor operaționale și îmbunătățirea calității serviciilor. Declarația sugerează că Airbnb mizează pe ideea că sistemele AI pot soluționa mai eficient anumite tipuri de probleme decât operatorii umani. Strategie amplă de transformare Compania a anunțat și recrutarea lui Ahmad Al-Dahle, fost responsabil pentru echipa de inteligență artificială generativă de la Meta, unde a contribuit la dezvoltarea modelelor Llama. Sub coordonarea acestuia, Airbnb vrea să construiască o aplicație „nativă AI”, care să nu se limiteze la căutări, ci să „cunoască utilizatorul”. Planul include: planificarea automată a călătoriilor pentru oaspeți; instrumente inteligente pentru administrarea proprietăților de către gazde; eficientizarea operațiunilor interne la scară globală. Airbnb susține că avantajul său competitiv constă în baza proprie de date: peste 200 de milioane de identități verificate și 500 de milioane de recenzii, plus infrastructura de plăți și asigurări construită în 18 ani de activitate. AI, parte din modelul de creștere Compania a raportat venituri de 2,78 miliarde de dolari în trimestrul al patrulea din 2025, peste estimările analiștilor, și anticipează o creștere anuală „de ordinul zecilor mici de procente”. Conducerea consideră că integrarea inteligenței artificiale în căutare și suport va accelera conversiile și va aduce trafic de calitate mai mare. În paralel, 80% dintre inginerii Airbnb folosesc deja instrumente AI în activitatea curentă, iar obiectivul este atingerea unui grad de adopție de 100%. Extinderea suportului automatizat marchează o etapă importantă pentru platformele digitale, unde inteligența artificială începe să preia funcții esențiale, nu doar sarcini auxiliare. [...]

Intersecție aglomerată din București, cu vehicule și semafoare în fundal.
Inteligență artificială16 feb. 2026

Bucureşti pregăteşte un sistem de semafoare cu inteligenţă artificială - implementarea va acoperi peste 500 de intersecţii în patru etape

Primăria Capitalei ia în calcul semafoare coordonate de inteligență artificială , potrivit Gadget.ro , într-un proiect care ar viza peste 500 de intersecții și treceri de pietoni din București. Informațiile sunt prezentate de autorul Cosmin Mușat, care notează însă că inițiativa are, în acest moment, un obstacol major: finanțarea. Ce presupune proiectul și cum ar funcționa „AI-ul” din spatele semafoarelor Conform articolului semnat de Cosmin Mușat, proiectul ar urma să fie implementat în patru etape, începând cu amenajarea unui centru de comandă la parterul clădirii în care funcționează Centrul Integrat Municipal pentru Situații de Urgență București. Ulterior, ar urma modernizarea succesivă a 92, 185 și 270 de intersecții și treceri de pietoni. Modernizările ar include instalarea de senzori magnetometrici (senzori montați în asfalt și pe stâlpi, care pot detecta prezența vehiculelor), camere video, automate de dirijare a circulației, precum și butoane și dispozitive acustice pentru pietoni. Sistemul ar urma să sincronizeze semafoarele și să ajusteze timpii de semaforizare în timp real, în funcție de trafic, inclusiv cu prioritizare pentru transportul public. „Momentan nu sunt bani.” Miza financiară și „marea problemă”: lipsa fondurilor Costul proiectului este estimat la aproape 52 de milioane de euro, iar, potrivit sursei, în prezent se caută finanțare din fonduri europene. În același timp, studiile de fezabilitate nu sunt finalizate, ceea ce împinge orice decizie de implementare într-un orizont încă neclar. Din perspectivă practică, asta înseamnă că proiectul rămâne, deocamdată, la nivel de intenție și planificare, iar calendarul depinde de două condiții: finalizarea documentației tehnico-economice și identificarea sursei de finanțare. În lipsa acestora, trecerea de la concept la execuție nu poate fi evaluată realist. [...]