Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Anthropic a redus la jumătate lista platformelor „neautorizate” care îi vindeau acțiunile, după ce avertismentul inițial a provocat turbulențe pe piața secundară și pierderi pentru vehicule listate care promiteau expunere la companie, potrivit The Next Web.
Compania și-a actualizat notificarea privind platformele de pe piața secundară care ar tranzacționa acțiuni Anthropic fără autorizare, tăind lista de la opt firme la patru. În versiunea revizuită mai sunt menționate doar Open Door Partners, Unicorns Exchange, Pachamama și Upmarket. Mai multe nume proeminente din tranzacționarea de acțiuni ale companiilor private, inclusiv Hiive, au fost eliminate din listă.
În notificarea inițială, publicată la începutul lunii, Anthropic susținea că orice vânzare sau transfer de acțiuni realizat prin platformele nominalizate este nul și nu va fi recunoscut în registrele companiei, iar avertismentul se aplica atât acțiunilor preferențiale, cât și celor ordinare. A fost pentru prima dată când o companie majoră din zona AI a numit public platforme specifice ca fiind „neautorizate”.
Materialul descrie o reacție în lanț: fonduri tranzacționate public care își promovau expunerea la acțiuni Anthropic au scăzut, brokeri privați au încercat să își reevalueze pozițiile, iar investitorii care cumpăraseră acțiuni prin platformele vizate au rămas cu incertitudinea dacă deținerile lor au „acoperire” juridică.
Sim Desai, CEO al Hiive, a contestat public acuzațiile pe LinkedIn, afirmând că platforma sa nu facilitează transferuri „fără aprobarea companiei”. După ce Hiive a fost scos de pe listă, Desai a susținut că mesajul inițial a creat confuzie și a afectat reputația companiei sale.
„Dacă Anthropic ne-ar fi abordat înainte de noua lor poziție agresivă și de declarațiile publice corespunzătoare (nu au făcut-o), am fi lucrat cu plăcere cu ei pentru a livra un mesaj unitar către piață.”
The Next Web plasează episodul într-un context mai larg: atât Anthropic, cât și OpenAI au de mult timp restricții de transfer în acordurile cu acționarii, însă „litera mică” a fost adesea ignorată de cumpărătorii care caută expunere la companii AI înainte de listare. Prin nominalizarea explicită a unor platforme, Anthropic a transformat o prevedere juridică standard într-un eveniment cu efect de piață.
În același timp, compania are un interes practic pentru existența lichidității pe piața secundară: aceasta ajută la atragerea și retenția angajaților remunerați inclusiv cu acțiuni. Pe de altă parte, Anthropic vrea să controleze cine îi tranzacționează acțiunile pentru guvernanță, conformare la reglementările privind valorile mobiliare și administrarea structurii acționariatului (cap table) înaintea unei posibile listări.
Retragerea parțială a listei vine într-un moment în care interesul pentru acțiunile Anthropic este foarte ridicat. Publicația notează că, în aprilie, acțiunile ar fi fost tranzacționate pe piețele secundare la o evaluare implicită de 1.000 miliarde dolari (aprox. 4.600 miliarde lei), iar unii vânzători ar fi cerut prețuri care implicau 1.150 miliarde dolari (aprox. 5.290 miliarde lei).
Tot în această săptămână, Anthropic a anunțat o rundă de finanțare de 65 miliarde dolari (aprox. 299 miliarde lei) care evaluează compania la 965 miliarde dolari (aprox. 4.440 miliarde lei), peste OpenAI, conform articolului. The Next Web mai arată că Anthropic a închis runda Series G la 380 miliarde dolari (aprox. 1.750 miliarde lei) în februarie, iar ulterior piața secundară a urcat prețurile până la niveluri care implicau 1.000 miliarde dolari.
Publicația menționează că Anthropic este în discuții timpurii pentru un IPO cu Goldman Sachs, JPMorgan și Morgan Stanley, cu o listare posibilă chiar din octombrie. În acest context, gestionarea pieței secundare devine o condiție pentru o ofertă publică „curată”.
Potrivit articolului, Anthropic nu a răspuns solicitării Bloomberg de a comenta, iar cele patru platforme rămase pe listă nu au reacționat public. Consecința practică este o împărțire a investitorilor: cei care au cumpărat prin platformele eliminate din listă au acum mai multă claritate, în timp ce cei care au cumpărat prin platformele încă nominalizate rămân sub semnul întrebării.
Recomandate
Jensen Huang spune că modelele AI trebuie „ținute sub control” și monitorizate , un mesaj care mută discuția din zona de performanță în cea de guvernanță și risc operațional pentru companiile care dezvoltă sau folosesc inteligență artificială. Într-un interviu acordat CNBC , CEO-ul Nvidia compară AI cu „un bebeluș”, argumentând că tehnologia are nevoie de limite și supraveghere continuă pentru a fi utilizată în siguranță. Declarațiile vin în contextul în care evaluările „laboratoarelor de frontieră” (companii care dezvoltă modele AI de vârf) au crescut puternic, iar presiunea pe industrie se mută tot mai mult spre întrebarea: cum sunt controlate aceste sisteme după ce sunt puse în producție, nu doar cât de capabile sunt. De ce contează pentru companii: siguranța devine cerință operațională, nu opțiune Mesajul lui Huang indică o schimbare de accent relevantă pentru piață: pe măsură ce modelele AI sunt integrate în produse și procese, „siguranța” nu mai e doar un principiu, ci o componentă de operare — cu instrumente, proceduri și monitorizare. În interviu, Huang spune că există deja instrumente menite să controleze modelele AI și să promoveze utilizarea lor în condiții de siguranță. CNBC nu detaliază, în materialul disponibil, care sunt exact aceste instrumente sau cum sunt implementate, astfel că rămâne neclar ce mecanisme concrete are în vedere (de exemplu, limitări de acces, filtre, auditare sau monitorizare în timp real). Context: evaluările OpenAI și Anthropic, parte din aceeași discuție În aceeași intervenție, CEO-ul Nvidia discută și despre evaluările unor jucători precum Anthropic și OpenAI. Legătura implicită este că, odată cu creșterea valorii și a influenței acestor companii, cresc și așteptările privind controlul riscurilor asociate modelelor AI pe care le dezvoltă și le comercializează. Materialul CNBC este un segment video (aprox. 5 minute și 58 de secunde) și nu include, în textul extras, cifre sau exemple punctuale despre evaluări ori despre instrumentele de siguranță menționate. [...]
Anthropic ar urma să facă un pas decisiv spre IPO, prin publicarea prospectului S‑1 cel târziu vineri , ceea ce ar debloca procedurile-cheie pentru o listare în noiembrie, potrivit CNMO . Miza pentru piață este dacă o companie AI cu investiții masive în infrastructură poate atrage capital într-un moment în care investitorii privesc mai prudent cheltuielile și randamentele din sector. Compania ar fi depus deja în iunie un proiect de documentație în regim confidențial la autoritatea americană de supraveghere a pieței de capital (SEC). Conform regulilor, documentele trebuie făcute publice cu cel puțin 15 zile înainte de începerea oficială a „roadshow”-ului (turneul de prezentări către investitori înainte de ofertă). Cifrele financiare: creștere rapidă, dar cu pierderi contabile mari Publicația notează că Wall Street se aștepta anterior ca Anthropic să poată strânge până la 100 de miliarde de dolari (aprox. 450 miliarde lei), la o evaluare posibilă de 2.000 de miliarde de dolari (aprox. 9.000 miliarde lei). Ulterior, pe fondul încetinirii ritmului de creștere a veniturilor lunare, o parte dintre investitori ar fi coborât așteptările de evaluare spre zona de 1.500 de miliarde de dolari (aprox. 6.750 miliarde lei). CNMO mai indică următoarele repere: în primul semestru din 2026, venituri de 16,3 miliarde de dolari (aprox. 73,4 miliarde lei) și pierdere netă de peste 80 de miliarde de dolari (aprox. 360 miliarde lei); circa 72 de miliarde de dolari din pierdere (aprox. 324 miliarde lei) ar proveni din tratamente contabile legate de instrumente precum obligațiuni convertibile; în trimestrul al treilea, veniturile ar fi urcat la 16,8 miliarde de dolari (aprox. 75,6 miliarde lei), aproape +50% față de trimestrul anterior, iar compania ar fi raportat profit ajustat și flux de numerar liber pozitiv. De ce contează: test pentru apetitul investitorilor față de AI cu cheltuieli mari În paralel cu pregătirea listării, Anthropic ar investi agresiv în infrastructură, inclusiv prin parteneriate și închirierea de putere de calcul pe GPU (procesoare grafice folosite intens la antrenarea și rularea modelelor AI), pentru dezvoltarea și operarea modelelor din seria Claude . Contextul de piață rămâne însă volatil: CNMO arată că investitorii sunt mai prudenți față de cheltuielile foarte mari din AI și față de randamentele acestora, iar mai multe listări ale unor companii din zona centrelor de date și a puterii de calcul ar fi întâmpinat dificultăți sau presiune pe preț. Ca reper în industrie, OpenAI și-ar fi amânat listarea până la începutul lui 2027. În aceste condiții, fereastra finală de listare a Anthropic ar depinde de evoluția pieței în perioada următoare, chiar dacă depunerea publică a S‑1 ar elimina un obstacol procedural important. [...]
Anthropic își proiectează o expansiune masivă a cheltuielilor cu „puterea de calcul”, deși a raportat pe hârtie o pierdere netă de 80,7 miliarde de dolari (aprox. 371 miliarde lei) în prima jumătate din 2026 , arată un draft de prospect pentru IPO citat de CNMO . Miza pentru piață nu este atât pierderea contabilă, cât dimensiunea angajamentelor viitoare pentru infrastructură, care pot ajunge la 750 de miliarde de dolari (aprox. 3.450 miliarde lei) în următorii ani, potrivit documentului. Pierderea netă din S1 2026 este mult peste cea din perioada similară a anului trecut, când compania a raportat un minus de 13 miliarde de dolari (aprox. 60 miliarde lei). Totuși, prospectul separă explicit componenta care a „umflat” rezultatul: 72 de miliarde de dolari (aprox. 331 miliarde lei) din pierderea netă provin din cheltuieli contabile legate de variația valorii unor instrumente de finanțare, inclusiv obligațiuni convertibile. Acestea sunt prezentate ca provizioane/înregistrări contabile fără ieșire directă de numerar, deci nu echivalează automat cu o deteriorare similară a fluxului de cash din operațiuni. Pe partea operațională, compania susține o îmbunătățire a structurii financiare: în 2025, pierderea operațională a depășit 8 miliarde de dolari (aprox. 37 miliarde lei), iar în 2026 Anthropic afirmă că a trecut pe profit „ajustat” în trimestrul al doilea și a menținut profitabilitatea ajustată și în trimestrul al treilea, pentru al doilea trimestru consecutiv. În același set de informații, compania indică o marjă operațională ajustată de peste 11% și o marjă brută ajustată de 85% (indicatori „ajustați” înseamnă că exclud anumite elemente contabile/one-off, conform practicii uzuale, fără ca sursa să detalieze aici metodologia completă). Cheltuieli accelerate pentru infrastructură: 9 miliarde dolari în șase luni În paralel cu pierderea contabilă, prospectul descrie o creștere abruptă a cheltuielilor pentru capacitate de calcul și infrastructură. În prima jumătate din 2026, Anthropic ar fi cheltuit aproape 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) pentru astfel de resurse, față de 2,3 miliarde de dolari (aprox. 11 miliarde lei) în S1 2025. Documentul mai notează că investiția din primele șase luni din 2026 depășește deja cheltuiala totală din 2025, de 7,3 miliarde de dolari (aprox. 34 miliarde lei). Angajamente pe termen lung: peste 600 miliarde dolari deja asumate Cifra de 750 miliarde de dolari este descrisă ca incluzând tranzacții încă în negociere. Separat, pentru cheltuieli deja asumate, prospectul indică angajamente de peste 600 miliarde de dolari (aprox. 2.760 miliarde lei) pentru acorduri legate de puterea de calcul în următorii zece ani, dintre care aproximativ 450 miliarde de dolari (aprox. 2.070 miliarde lei) ar reprezenta acorduri de cloud pentru anii 7–10, în mare parte neanulabile. Distribuția menționată în document include: aproximativ 111 miliarde dolari (aprox. 511 miliarde lei) pentru Google Cloud ; aproximativ 110 miliarde dolari (aprox. 506 miliarde lei) pentru Amazon AWS; aproximativ 31 miliarde dolari (aprox. 143 miliarde lei) pentru Microsoft; până la 86 miliarde dolari (aprox. 396 miliarde lei) pentru închirierea de cipuri Nvidia. Prospectul mai arată că Anthropic discută extinderea colaborării cu furnizorul britanic de cloud Nscale, vizând închirierea de resurse în campusul de centre de date Monarch din West Virginia, cu o capacitate suplimentară de circa 460 MW. În scenariul în care acordul se încheie, valoarea totală a angajamentelor contractuale cu Nscale ar urca la aproximativ 90 miliarde de dolari (aprox. 414 miliarde lei), conform aceleiași surse. [...]
Inteligența artificială ar putea împinge PIB-ul SUA la 44.000 de miliarde de dolari până în 2030 , potrivit unui model economic intern al Anthropic , relatează news.ro . Estimarea ar însemna o creștere de la „puțin peste 30.000 de miliarde de dolari” în prezent, pe fondul accelerării capacităților AI. Declarațiile au fost făcute de Jack Clark , cofondator al Anthropic, sâmbătă, la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, organizate la Bangkok. Clark a spus că îmbunătățirea rapidă a AI va accelera schimbările „în toate domeniile de activitate”. „Știu că pare foarte puțin plauzibil, dar aceasta este una dintre implicațiile faptului că tehnologia continuă să se îmbunătățească.” Ce ar presupune, economic, un astfel de scenariu Potrivit lui Clark, o expansiune de această magnitudine ar implica apariția unor industrii și invenții noi, care să susțină o creștere puternică a producției economice americane. El a argumentat, totodată, că AI contribuie deja la accelerarea semnificativă a descoperirilor științifice. Miza pentru companii și autorități: reguli mai stricte În același timp, cofondatorul Anthropic a avertizat că amploarea transformărilor generate de AI impune o cooperare internațională mai strânsă pentru stabilirea unor reguli de reglementare „neobişnuit de stricte şi serioase”, adaptate impactului tehnologiei. Estimarea privind PIB-ul este prezentată ca rezultat al unui model intern al companiei și este tratată chiar de autorul ei ca fiind, cel puțin la prima vedere, dificil de crezut; materialul nu oferă detalii despre metodologia modelului sau despre ipotezele folosite. [...]
Bill Gates pregătește o extindere a campaniei pentru siguranța inteligenței artificiale, mizând pe influența directă asupra directorilor executivi , potrivit The Next Web , care citează un material Axios bazat pe surse anonime. Miza este una de reglementare: Gates ar urmări reguli mai ferme într-un moment în care, susțin sursele, consideră că autoritățile reacționează prea lent la accelerarea capabilităților modelelor și la incidentele de securitate. Conform relatării, Gates „se sprijină personal” pe lideri de business și ia în calcul o mobilizare majoră a resurselor sale pentru această agendă, fără ca forma exactă a campaniei să fie încă definită. Axios notează și o replică atribuită lui Gates, spusă unei persoane consultate pe tema siguranței IA: „Pot ajunge la directori executivi pe tema asta mai bine decât poți tu.” De ce își schimbă Gates abordarea Sursele citate de Axios spun că Gates a devenit tot mai îngrijorat de trei evoluții: creșterea capabilităților modelelor, incidente de securitate „alarmante” și ceea ce el percepe drept reglementare slabă. În timp ce își pregătea argumentele pentru reguli mai stricte, ar fi discutat pe larg cu directori din domeniul IA, cercetători și susținători ai siguranței, inclusiv cu CEO-ul Anthropic, Dario Amodei . Acest proces l-ar fi făcut să considere limitarea riscurilor IA drept una dintre cele mai importante teme ale vieții sale, potrivit acelorași surse. Ce propuneri a avansat deja Materialul trece în revistă poziționări recente ale lui Gates, care indică direcția posibilă a demersului: în 2023, a scris că „riscurile IA sunt reale, dar gestionabile”; în august, a cerut instituții noi pentru coordonarea politicilor de IA, „locuri de muncă rezervate oamenilor” și o taxă pe „jetoane IA” și roboți; luna trecută, a avertizat că IA ar putea provoca „un miliard de decese” și a dus argumentele în podcastul lui Ezra Klein. Presiune pe reglementare, tensiune cu Washingtonul Axios mai susține că apelurile lui Gates pentru reglementare puternică l-ar putea aduce în conflict cu administrația Trump, descrisă ca favorizând o abordare mai relaxată. Potrivit relatării, administrația ar fi organizat un grup de oficiali de rang înalt care să „supravegheze industria” printr-un pact voluntar de siguranță. Separat, unele persoane cu care Gates ar fi discutat au descris această ofensivă drept un „comeback tour”, interpretat ca o încercare de refacere a moștenirii sale publice afectate de asocierea din trecut cu Jeffrey Epstein. Gates a spus, potrivit Axios, că înțelege că unii îi pot respinge avertismentele din acest motiv. [...]
OpenAI alocă 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) pentru a finanța verificarea și dezvoltarea rezultatelor matematice generate de AI , într-o mișcare menită să reducă tensiunile din comunitatea academică după acuzații de plagiat legate de o problemă veche de aproape un secol, potrivit Antena 3 . Donația merge către fundația Simons , axată pe matematică, și vine după ce Asociația pentru Matematică Umană (AHM) a criticat compania de inteligență artificială pentru modul în care a comunicat „rezolvarea” unei probleme majore din matematică, în contextul în care au apărut suspiciuni că rezultatele s-ar fi bazat pe munca altor cercetători. De ce contează: bani pentru „audit” științific al rezultatelor produse de AI OpenAI spune că finanțarea are ca scop să „ajute matematicienii să examineze, să înțeleagă și să dezvolte rezultatele produse de inteligența artificială”, inclusiv rezultate publicate recent. Practic, compania încearcă să mute discuția din zona de dispută privind prioritatea științifică într-un cadru de evaluare și validare făcut de comunitatea de specialitate. În postarea de pe rețeaua X, OpenAI a transmis că vrea să sprijine transformarea progreselor din AI „într-o înțelegere umană mai profundă și în noi descoperiri”. Contextul acuzațiilor: Navier–Stokes și disputa privind prioritatea În septembrie, OpenAI a anunțat că un model AI nelansat încă ar fi rezolvat o problemă majoră legată de ecuațiile Navier–Stokes , asociate cu descrierea mișcării fluidelor pe baza celei de-a doua legi a lui Newton. Potrivit materialului, problema îi pune în dificultate pe matematicieni de aproape un secol. Conform TechCrunch, doi matematicieni au spus că erau aproape de un rezultat similar și au pus sub semnul întrebării dacă activitatea OpenAI s-a bazat pe munca lor. OpenAI a negat că ar fi văzut lucrările acestora. Unul dintre matematicieni, Levent Alpöge, lucrează la Anthropic și colabora în nume propriu. AHM a criticat public demersul OpenAI, afirmând că: „Matematicienii nu au cerut ca această muncă să fie făcută” și acuzând compania de „totală lipsă de respect față de normele cercetării științifice”. Cum vor fi folosiți banii și ce mai include pachetul de finanțare OpenAI precizează că cei 5 milioane de dolari vor finanța: „ateliere, conferințe și programe speciale”; acces la modelele OpenAI și la resurse de calcul pentru cercetătorii sprijiniți de fundația Simons. Inițiativa are, în total, finanțare și resurse de 15 milioane de dolari, oferite împreună de fundația Simons, Anthropic și OpenAI, potrivit articolului. [...]
