Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Anthropic a redus la jumătate lista platformelor „neautorizate” care îi vindeau acțiunile, după ce avertismentul inițial a provocat turbulențe pe piața secundară și pierderi pentru vehicule listate care promiteau expunere la companie, potrivit The Next Web.
Compania și-a actualizat notificarea privind platformele de pe piața secundară care ar tranzacționa acțiuni Anthropic fără autorizare, tăind lista de la opt firme la patru. În versiunea revizuită mai sunt menționate doar Open Door Partners, Unicorns Exchange, Pachamama și Upmarket. Mai multe nume proeminente din tranzacționarea de acțiuni ale companiilor private, inclusiv Hiive, au fost eliminate din listă.
În notificarea inițială, publicată la începutul lunii, Anthropic susținea că orice vânzare sau transfer de acțiuni realizat prin platformele nominalizate este nul și nu va fi recunoscut în registrele companiei, iar avertismentul se aplica atât acțiunilor preferențiale, cât și celor ordinare. A fost pentru prima dată când o companie majoră din zona AI a numit public platforme specifice ca fiind „neautorizate”.
Materialul descrie o reacție în lanț: fonduri tranzacționate public care își promovau expunerea la acțiuni Anthropic au scăzut, brokeri privați au încercat să își reevalueze pozițiile, iar investitorii care cumpăraseră acțiuni prin platformele vizate au rămas cu incertitudinea dacă deținerile lor au „acoperire” juridică.
Sim Desai, CEO al Hiive, a contestat public acuzațiile pe LinkedIn, afirmând că platforma sa nu facilitează transferuri „fără aprobarea companiei”. După ce Hiive a fost scos de pe listă, Desai a susținut că mesajul inițial a creat confuzie și a afectat reputația companiei sale.
„Dacă Anthropic ne-ar fi abordat înainte de noua lor poziție agresivă și de declarațiile publice corespunzătoare (nu au făcut-o), am fi lucrat cu plăcere cu ei pentru a livra un mesaj unitar către piață.”
The Next Web plasează episodul într-un context mai larg: atât Anthropic, cât și OpenAI au de mult timp restricții de transfer în acordurile cu acționarii, însă „litera mică” a fost adesea ignorată de cumpărătorii care caută expunere la companii AI înainte de listare. Prin nominalizarea explicită a unor platforme, Anthropic a transformat o prevedere juridică standard într-un eveniment cu efect de piață.
În același timp, compania are un interes practic pentru existența lichidității pe piața secundară: aceasta ajută la atragerea și retenția angajaților remunerați inclusiv cu acțiuni. Pe de altă parte, Anthropic vrea să controleze cine îi tranzacționează acțiunile pentru guvernanță, conformare la reglementările privind valorile mobiliare și administrarea structurii acționariatului (cap table) înaintea unei posibile listări.
Retragerea parțială a listei vine într-un moment în care interesul pentru acțiunile Anthropic este foarte ridicat. Publicația notează că, în aprilie, acțiunile ar fi fost tranzacționate pe piețele secundare la o evaluare implicită de 1.000 miliarde dolari (aprox. 4.600 miliarde lei), iar unii vânzători ar fi cerut prețuri care implicau 1.150 miliarde dolari (aprox. 5.290 miliarde lei).
Tot în această săptămână, Anthropic a anunțat o rundă de finanțare de 65 miliarde dolari (aprox. 299 miliarde lei) care evaluează compania la 965 miliarde dolari (aprox. 4.440 miliarde lei), peste OpenAI, conform articolului. The Next Web mai arată că Anthropic a închis runda Series G la 380 miliarde dolari (aprox. 1.750 miliarde lei) în februarie, iar ulterior piața secundară a urcat prețurile până la niveluri care implicau 1.000 miliarde dolari.
Publicația menționează că Anthropic este în discuții timpurii pentru un IPO cu Goldman Sachs, JPMorgan și Morgan Stanley, cu o listare posibilă chiar din octombrie. În acest context, gestionarea pieței secundare devine o condiție pentru o ofertă publică „curată”.
Potrivit articolului, Anthropic nu a răspuns solicitării Bloomberg de a comenta, iar cele patru platforme rămase pe listă nu au reacționat public. Consecința practică este o împărțire a investitorilor: cei care au cumpărat prin platformele eliminate din listă au acum mai multă claritate, în timp ce cei care au cumpărat prin platformele încă nominalizate rămân sub semnul întrebării.
Recomandate
Planurile Samsung de a dezvolta cipuri AI personalizate pentru OpenAI par să se fi blocat , pe fondul unor „diferențe strategice” între cele două companii, potrivit SamMobile . Informația contează operațional: un astfel de proiect ar fi putut consolida poziția Samsung în lanțul de aprovizionare pentru infrastructura ChatGPT, într-un moment în care cererea pentru hardware dedicat inteligenței artificiale crește accelerat. Conform publicației, Samsung ar fi lucrat la un „inference neural processing unit” (un procesor specializat pentru rularea modelelor AI în producție, nu pentru antrenarea lor), destinat OpenAI, bazat pe arhitectura ARM. Deși ar fi existat „progrese considerabile” în faza preliminară de dezvoltare, ritmul proiectului ar fi încetinit recent, pe fondul nealinierii strategice dintre OpenAI și Samsung Electronics. Fără confirmare că acordul a căzut, dar direcția pare să se schimbe Materialul precizează că nu există o confirmare că înțelegerea privind cipurile personalizate a fost abandonată complet. Totuși, răcirea colaborării pe zona de cipuri ar putea explica, în această lectură, de ce Samsung a investit recent în Anthropic , startup-ul american din spatele modelului Claude. În plus, este menționat și un raport separat potrivit căruia Samsung ar putea fabrica cipuri AI și pentru Anthropic, ceea ce ar indica o posibilă reorientare a eforturilor către un alt partener din zona modelelor lingvistice mari. Colaborarea Samsung–OpenAI continuă pe alte paliere Chiar dacă discuțiile despre cipuri nu avansează, cele două companii ar continua să colaboreze în alte domenii, în baza unor acorduri semnate spre finalul anului trecut. Un exemplu dat este Samsung SDS , care ar urma să dezvolte împreună cu OpenAI centre de date pentru AI. Separat, Samsung ar fi „probabil” să furnizeze memorii semiconductoare către startup-ul de inteligență artificială, ceea ce sugerează că relația comercială poate rămâne relevantă chiar și fără un cip personalizat dedicat ChatGPT. În lipsa unor clarificări oficiale, rămâne de urmărit dacă „diferențele strategice” se traduc într-o pauză temporară sau într-o schimbare de direcție pe termen mai lung, cu efect direct asupra rolului Samsung în infrastructura hardware a OpenAI. [...]
Anthropic păstrează prețul pentru Claude Opus 4.8 , dar mizează pe productivitate mai mare în sarcini „agentice” – o combinație care poate conta direct în bugetele companiilor ce folosesc modelul la scară, potrivit 9to5Google . Claude Opus 4.8 este disponibil „acum”, iar accentul anunțat de Anthropic este pe îmbunătățirea capabilităților agentice (adică sarcini în care modelul execută pași multipli, mai autonom, pentru a duce la capăt un obiectiv). Publicația notează că modelul aduce creșteri pe mai multe benchmark-uri, însă în special pe zona de „agentic tasks”. Ce se schimbă operațional: control al „efortului”, fluxuri dinamice și un mod rapid mai ieftin Lansarea vine la pachet cu câteva funcții noi, cu impact direct în felul în care utilizatorii pot „doza” costul și viteza: Pe claude.ai, utilizatorii pot controla cât „efort” depune Claude într-o sarcină (un mecanism de reglaj al intensității de lucru, relevant pentru timp de răspuns și resurse consumate). Claude Code primește „dynamic workflows”, o funcție menită să-l ajute să abordeze probleme „foarte mari”, la scară. Pentru Opus 4.8, „fast mode” (în care modelul rulează la 2,5 ori viteza) este „de trei ori mai ieftin” decât era pentru modelele anterioare, conform informațiilor din articol. Preț neschimbat față de Opus 4.7, în ciuda upgrade-ului Anthropic descrie Opus 4.8 drept o „îmbunătățire modestă, dar tangibilă” față de 4.7 și, în consecință, păstrează același tarif: 5 dolari (aprox. 23 lei) per milion de tokeni la intrare și 25 dolari (aprox. 115 lei) per milion de tokeni la ieșire. Pentru companii, menținerea prețului combinată cu promisiunea de performanță mai bună în sarcini agentice (inclusiv „agentic coding”, utilizarea computerului și raționament, în comparația cu Opus 4.7) poate însemna cost pe rezultat mai bun, dacă îmbunătățirile se confirmă în utilizare reală. Context: competiția pe „agenți” se intensifică Articolul plasează lansarea și în contextul accentului pus pe agenți la Google I/O, unde este așteptat ca viitorul Gemini 3.5 Pro să aducă îmbunătățiri pe aceeași direcție. 9to5Google precizează că Anthropic nu a comparat Opus 4.8 cu Gemini 3.5 Flash, invocând faptul că sunt clase diferite de modele, dar menționează că există unele comparații în „system card”-ul Opus 4.8 publicat de Anthropic. [...]
Groq încearcă să se refinanțeze cu 650 milioane dolari (aprox. 2,99 miliarde lei) pentru a-și susține cloudul de inferență , după un acord atipic prin care Nvidia a plătit 20 miliarde dolari (aprox. 92 miliarde lei) către investitori și a atras o parte din inginerii-cheie ai companiei, potrivit The Next Web . Miza economică este dacă Groq mai poate construi un avantaj de cost într-o piață în care prețul pe „token” (unitate de text generat) este împins în jos, iar Nvidia își optimizează accelerat propriile platforme pentru inferență. Finanțarea de 650 milioane dolari ar urma să vină de la investitori existenți și să fie direcționată către businessul de „inference cloud” (servicii de calcul pentru rularea modelelor AI după ce utilizatorul trimite un prompt). Publicația notează că runda este, practic, „garantată”: Disruptive și Infinitium s-au angajat să acopere finanțarea dacă alți investitori nu își exercită drepturile pro-rata (adică participarea proporțională pentru a-și menține ponderea). Ce a rămas din Groq după acordul de 20 miliarde dolari cu Nvidia Acordul din decembrie, descris ca „not-acqui-hire” (o tranzacție care nu este o achiziție completă, dar include plăți către investitori și transfer de oameni-cheie), a avut câteva efecte directe: Nvidia a plătit investitorii Groq în numerar, la un nivel care ar fi echivalat cu cea mai mare achiziție din istoria Nvidia, dacă ar fi fost o preluare integrală. Nvidia a licențiat tehnologia hardware a Groq. Mai mulți ingineri seniori au plecat la Nvidia. Groq nu a fost absorbită, dar a rămas „resetată” financiar și slăbită la nivel de leadership tehnic, concentrându-se acum pe un model mai îngust: inferență ca serviciu. Conducerea este asigurată interimar de CEO-ul Adam Winter și CFO-ul Matt Eng, conform aceleiași surse. De ce contează: inferența e piața mare, dar marjele sunt sub presiune The Next Web argumentează că inferența a devenit o piață mai mare decât antrenarea modelelor, pentru că fiecare interogare către un chatbot sau fiecare acțiune a unui „agent” AI consumă calcul de inferență. În acest context, Groq pariază pe propriul hardware LPU (Language Processing Unit), proiectat special pentru acest tip de sarcină, cu promisiunea unei viteze mai mari (măsurată în „tokens per second”) și a unui cost mai mic decât GPU-urile generaliste. Problema este că economia inferenței se înăsprește: publicația menționează că DeepSeek a redus permanent cu 75% prețul pentru V4 Pro, ceea ce comprimă veniturile pe token de care depind furnizorii de cloud de inferență. În paralel, Nvidia își împinge înainte platformele Blackwell și viitoarea Vera Rubin tocmai pentru a reduce diferențele de performanță la inferență care au creat oportunități pentru jucători specializați precum Groq. Ce urmează Runda de 650 milioane dolari este, în esență, un pariu că hardware-ul dedicat inferenței își păstrează avantajul chiar și într-un mediu cu prețuri în scădere și cu Nvidia accelerând optimizările. Întrebarea centrală, potrivit analizei, este dacă Groq poate să-și refacă rapid forța de inginerie la nivel senior, să scaleze operațional cloudul de inferență și să rămână competitivă la cost în fața a două presiuni simultane: îmbunătățirile Nvidia și ieftinirile agresive ale furnizorilor de modele. [...]
Roboții umanoizi intră în zona de divertisment, nu doar în fabrici , iar un show de modă din Seul a fost folosit ca demonstrație publică a acestei schimbări, potrivit Interesting Engineering . Evenimentul, numit „Mach33: Physical AI Fashion Show”, a fost găzduit de compania sud-coreeană Galaxy Corporation și a pus pe podium perechi formate din modele umane și roboți umanoizi îmbrăcați în ținute coordonate. Imagini și clipuri de la show arată roboții mergând pe catwalk, pozând lângă modele și executând coregrafii sincronizate. De ce contează: mutarea roboților în spații sociale și culturale Dincolo de componenta de spectacol, prezentarea indică o direcție operațională: roboții umanoizi sunt promovați tot mai des în contexte sociale, culturale și de divertisment, nu doar în demonstrații tehnice, laboratoare sau medii industriale controlate. În acest caz, conceptul a fost descris ca o vitrină de „AI fizic” – adică sisteme de inteligență artificială integrate în corpuri robotice, capabile să se miște și să interacționeze în lumea reală. Potrivit Reuters, citată de publicație, show-ul a fost construit în jurul ideii de coexistență între oameni și roboți în viața de zi cu zi, iar ținutele „în oglindă” au fost folosite pentru a ilustra cum ar putea arăta interacțiunile viitoare dintre oameni și astfel de sisteme. Unde a avut loc și cine împinge proiectul Show-ul s-a desfășurat la Galaxy Robot Park din Seul, un complex de divertisment cu tematică robotică, deschis recent, care combină robotica, inteligența artificială, cultura K-pop și atracții interactive. Galaxy Corporation se poziționează ca firmă de „enter-tech” (îmbinarea dintre entertainment și tehnologie) și este cunoscută și pentru managementul unor figuri importante din industria de divertisment din Coreea de Sud, inclusiv artistul G-Dragon. Conform informațiilor citate, compania ar avea în plan și concerte cu roboți, performanțe interactive și alte evenimente culturale axate pe AI. Context: ambițiile Coreei de Sud și limitele tehnologiei Materialul plasează evenimentul în contextul unei economii cu una dintre cele mai mari densități de roboți industriali la nivel global – peste 1.000 de roboți industriali la 10.000 de lucrători – și al investițiilor consistente în automatizare, producție avansată, AI și robotică umanoidă. În același timp, tranziția roboților umanoizi din fabrici și depozite către medii cu interacțiune directă cu oamenii rămâne dificilă: deși au progresat la mers, echilibru, dans și mișcări coregrafiate, persistă provocări legate de dexteritate, autonomie, percepție și interacțiune naturală om-robot. Pentru companiile din zona de robotică și divertisment, astfel de evenimente funcționează ca test de acceptare publică și ca exercițiu de integrare a roboților în produse și experiențe comerciale, nu doar ca demonstrații de inginerie. [...]
Groq ar încerca să strângă 650 milioane de dolari (aprox. 3,0 miliarde lei) pentru a-și finanța extinderea pe piața de „inference cloud”. Potrivit TechCrunch , startupul de cipuri pentru inteligență artificială caută bani noi de la investitorii existenți, pe fondul unei repoziționări către un model de afaceri de tip „neocloud” axat pe rularea (inferența) aplicațiilor AI. Informația este atribuită unor surse citate de Axios, care susțin că Groq se bazează în această direcție pe propriul cip și pe propriile sisteme hardware. „Inferența” este etapa de procesare care are loc după ce utilizatorul introduce un prompt, iar TechCrunch notează că, în prezent, cererea pentru inferență este mai mare în industrie decât cea pentru antrenarea modelelor. De ce contează runda: finanțare pentru capacitate, nu doar pentru cercetare Miza economică a rundei este legată de scalarea unei infrastructuri de cloud specializate pentru inferență, un segment unde costurile operaționale și de capital (hardware, centre de date, sisteme) pot crește rapid. În acest context, Groq ar încerca să-și asigure resursele pentru a susține aplicații „însetate” de inferență, folosite de dezvoltatori și companii. Context: acordul „nu chiar achiziție” cu Nvidia TechCrunch reamintește că, în decembrie, Groq a încheiat cu Nvidia un acord descris ca „not-acqui-hire” (o tranzacție care nu este o achiziție completă, dar implică transfer de oameni-cheie și acces la tehnologie). Valoarea raportată a acordului a fost de 20 miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei) și a inclus plecarea unor angajați seniori către Nvidia, precum și licențierea tehnologiei hardware a Groq către gigantul de cipuri. Publicația notează că tranzacția a fost favorabilă investitorilor Groq, care ar fi fost plătiți în numerar, în condițiile în care, dacă ar fi fost o achiziție integrală, ar fi reprezentat cea mai mare cumpărare făcută vreodată de Nvidia, potrivit Axios. Cine conduce acum și cum ar fi „asigurată” runda Noua direcție este condusă, potrivit TechCrunch, de CEO-ul interimar Adam Winter și de CFO-ul Matt Eng. În plus, Axios afirmă că o parte din finanțare ar fi, „într-un fel”, garantată: investitorii Disruptive și Infinitium ar fi acceptat să completeze runda dacă alți investitori existenți nu își exercită drepturile pro-rata (adică nu participă proporțional pentru a-și menține ponderea). [...]
Google începe să mute Gemini din zona de „chatbot” spre automatizare persistentă , odată cu lansarea Gemini Spark pentru abonații Google AI Ultra din SUA, o funcție care rulează în fundal și poate continua sarcini chiar și când telefonul este blocat sau laptopul este închis, potrivit Android Authority . Gemini Spark este prezentat ca un „agent” de inteligență artificială care acționează în numele utilizatorului, dar „sub controlul” acestuia, și rulează 24/7. Funcția apare ca un tab dedicat în experiența web Gemini, alături de chatul standard. Ce se schimbă operațional: de la răspunsuri la execuție de sarcini Diferența centrală față de utilizarea obișnuită a Gemini este accentul pe automatizare. În loc să se limiteze la răspunsuri și generare de conținut, Spark este gândit să „facă” efectiv lucruri în ecosistemul Google, reducând trecerile între aplicații. Concret, Spark se poate conecta la aplicații din Google Workspace (Gmail, Calendar, Drive, Docs, Sheets și Slides) și poate gestiona sarcini precum: programarea de întâlniri și administrarea invitațiilor; căutarea în e-mailuri; rezumarea conversațiilor; crearea de documente, foi de calcul și prezentări; organizarea fișierelor și a conținutului. De ce poate rula când dispozitivul e „oprit”: procesare în cloud Google spune că Spark folosește mașini virtuale în cloud care rulează pe Gemini 3.5, astfel încât sarcinile pot continua chiar dacă utilizatorul își închide laptopul sau își blochează telefonul. Această procesare în fundal este o parte importantă din poziționarea produsului: un asistent digital „persistent”, nu un instrument deschis doar la nevoie. Pe lângă Workspace, Spark primește acces și la servicii conectate, funcții de „Personal Intelligence”, site-uri unde utilizatorul este autentificat și instrumente de browser la distanță care pot interacționa cu pagini web. În unele situații, Spark poate naviga pe site-uri, completa informații și executa acțiuni fără ca utilizatorul să parcurgă manual fiecare pas. Disponibilitate: funcție exclusivă, deocamdată, pentru SUA În acest moment, Gemini Spark este disponibil doar pentru abonații Google AI Ultra din SUA, la câteva zile după ce a fost anunțat la Google I/O 2026. Publicația notează că, dacă lansarea decurge fără probleme, Spark ar putea deveni modelul pentru direcția în care se dezvoltă Gemini în continuare. [...]
