Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Samsung mută interfața către „conversație”, repoziționând Bixby din asistent vocal în „agent al dispozitivului”, capabil să înțeleagă contextul și să execute sarcini complexe pe baza intenției utilizatorului, potrivit unui interviu publicat de Samsung News. Miza operațională este reducerea dependenței de aplicații și meniuri: utilizatorul descrie ce vrea, iar sistemul decide ce setări, funcții și servicii să combine pentru a livra rezultatul.
În material, Jisun Park, vicepreședinte executiv corporativ și director al echipei de AI lingvistic din divizia Mobile eXperience (MX), descrie trecerea Bixby la o arhitectură „agentică”, în care un model lingvistic de mari dimensiuni (LLM) interpretează mai flexibil cererile și își poate construi propriul „plan de execuție” pentru a duce la capăt o sarcină.
Cea mai vizibilă schimbare, conform interviului, este controlul mai „intuitiv” al dispozitivului prin limbaj natural: Bixby ar recomanda și ar activa setări fără ca utilizatorul să știe denumirile exacte ale funcțiilor sau să caute prin meniuri.
Exemplele date includ:
În plus, Bixby nu ar mai fi limitat la întrebări despre dispozitiv: poate analiza informații de pe web „în timp real” și furniza răspunsuri în conversație, inclusiv cu întrebări de urmărire.
Park spune că dificultatea principală a fost reproiectarea de la o logică bazată pe comenzi și scenarii prestabilite la una în care LLM-ul poate decide pașii necesari. În practică, Samsung afirmă că a „transformat funcțiile individuale în agenți” care pot fi apelați la nevoie, astfel încât sistemul să poată combina mai multe funcții și interfețe de programare (API-uri) pentru cereri cu mai mulți pași.
Această abordare ar permite gestionarea mai naturală a solicitărilor complexe, cu „conștientizare contextuală” mai bună decât în versiunea anterioară.
Interviul indică și o direcție operațională importantă pentru Samsung: extinderea Bixby dincolo de dispozitivele mobile Galaxy către alte produse Samsung, implementată „în etape”. Integrarea cu SmartThings este prezentată ca mecanismul prin care utilizatorii pot controla aparate electrocasnice și dispozitive din locuință, inclusiv de la distanță prin intermediul unui dispozitiv Galaxy (de exemplu, pornirea unui aspirator robot sau setarea unui aparat de aer condiționat înainte de a ajunge acasă).
Obiectivul declarat este ca Bixby să devină „principalul punct de acces” pentru interacțiunea cu produsele Samsung, adică o trecere de la interacțiuni bazate pe aplicații și meniuri la o experiență „axată pe conversație”. Pentru asta, compania spune că își concentrează dezvoltarea pe înțelegerea limbajului natural, raționament bazat pe context și planificare, în paralel cu extinderea pe mai multe dispozitive.
Samsung face trimitere și la o prezentare separată despre noul Bixby și integrarea în One UI, menționată în interviu: Samsung News.
Recomandate
Investițiile în tehnologie și inteligență artificială mută câștigul de eficiență în construcții dinspre „mai multe utilaje” spre „mai multă predictibilitate” , prin conectarea oamenilor, a șantierului și a mașinilor într-un flux de lucru comun, potrivit Ziarul Financiar , care îl citează pe Liviu Neagu , CEO al Bergerat Monnoyeur România , importatorul utilajelor Caterpillar pe piața locală. Mesajul central al executivului este că digitalizarea și AI nu sunt prezentate ca un înlocuitor al muncii umane, ci ca un instrument care „ușurează munca oamenilor” și îmbunătățește colaborarea dintre angajații din birouri și cei din teren. În acest cadru, beneficiul economic urmărit este reducerea fricțiunilor operaționale și creșterea controlului asupra execuției proiectelor. „Vorbim de oameni, maşini, inteligenţă artificială. Nu se merge pe ideea de a exclude prezenţa umană în următoarea perioadă, chiar dacă vom uşura munca oamenilor“. Ce înseamnă „digitalizare” pe șantier, în viziunea companiei Neagu descrie digitalizarea ca pe o schimbare de interfață între oameni și utilaje: comunicarea se face „altfel” cu utilajul și cu șantierul, iar oamenii pot comunica între ei „prin intermediul mașinilor”. Ținta este obținerea unei „predictibilități mult mai mari” asupra a ceea ce urmează să fie realizat în proiect. În practică, această direcție pune accent pe eficiență și pe coordonare, într-un sector în care întârzierile și lipsa de vizibilitate asupra progresului se traduc direct în costuri. Investițiile în AI: contextul Caterpillar și miza următorului pas În ultimii 25 de ani, Caterpillar a investit peste 20 mld. dolari (aprox. 86,4 mld. lei) în tehnologie, inclusiv digitalizare și inteligență artificială pentru utilaje de construcții, potrivit CEO-ului Bergerat Monnoyeur România. Următoarea etapă menționată de Neagu este ca utilajul „să vină și să propună soluții”, în funcție de modul în care lucrează operatorul. El a descris evoluția de până acum ca pe „salturi tehnologice” succesive. Unde se vede impactul în România Bergerat Monnoyeur România, pe care Neagu o numește liderul pieței de utilaje de construcții, a raportat afaceri de 126 mil. euro anul trecut. În logica prezentată la conferința ZF „Tendințe în piața de birouri și construcții”, câștigul operațional așteptat din AI și digitalizare este: eficiență mai mare pe șantiere; comunicare mai bună între personalul de birou și cel din teren; predictibilitate mai bună în derularea proiectelor. Publicația nu oferă, în acest material, un calendar de implementare sau indicatori cantitativi ai economiilor/creșterilor de productivitate rezultate din aceste tehnologii. [...]
Integrarea Gemini în roboți industriali duce citirea instrumentelor analogice aproape de nivel „utilizabil în teren” , ceea ce poate reduce erorile și timpul pierdut în inspecții de rutină în fabrici și depozite, potrivit Ars Technica . Modelul Google DeepMind Gemini Robotics-ER 1.6 , anunțat pe 14 aprilie, este descris ca un model de „raționament de nivel înalt” pentru roboți, capabil să planifice și să execute sarcini. În practică, una dintre îmbunătățirile cu impact operațional direct este citirea mai precisă a instrumentelor analogice precum termometrele și manometrele, dar și efectuarea de inspecții vizuale prin „sight glasses” (ferestre transparente pentru verificarea interiorului rezervoarelor și conductelor). De ce contează pentru operațiunile din industrie Boston Dynamics testează Spot ca „inspector” mobil în facilități industriale, inclusiv în fabrici auto ale Hyundai Motor Group (proprietarul companiei). Astfel de inspecții cer „raționament vizual complex”, pentru a interpreta: mai multe ace indicatoare pe cadrane, niveluri de lichid, limite ale recipientelor, gradații și marcaje, text prezent pe instrumente. În acest context, creșterea acurateții la citirea instrumentelor poate însemna mai puține verificări manuale și o automatizare mai credibilă a rondurilor de control. Ce aduce nou Gemini Robotics-ER 1.6 Google DeepMind leagă saltul de performanță de o funcție numită „agentic vision” (viziune „agentică”), care combină raționamentul vizual cu capacitatea de a executa cod pentru a crea un fel de „ciornă vizuală” („visual scratchpad”) folosită la analizarea și manipularea imaginilor. Conform datelor prezentate, „agentic vision” ar fi ridicat performanța la citirea instrumentelor de la 23% în Gemini Robotics-ER 1.5 la 98% în Gemini Robotics-ER 1.6. Ca reper, modelul Gemini 3.0 Flash ar fi atins 67% acuratețe. Chiar și fără „agentic vision”, varianta de bază a Gemini Robotics-ER 1.6 ar ajunge la 86% acuratețe la citirea instrumentelor, printr-un proces de „indicarea” elementelor din imagine pentru a rezolva sarcini complexe (de exemplu numărare sau identificarea elementelor relevante). Modelul ar include și o îmbunătățire numită „multi-view reasoning”, care ar permite folosirea mai multor fluxuri video de la camere pentru o înțelegere mai bună a mediului. [...]
Comisia Europeană vrea să oblige Meta să retragă taxa de acces pentru asistenți AI rivali pe WhatsApp , după ce a concluzionat preliminar că politica ar putea exclude concurența și ar încălca regulile antitrust, potrivit Reuters . Măsurile ar urma să fie aplicate temporar, până la finalizarea investigației, și ar forța revenirea la condițiile de dinainte de 15 octombrie 2025. Ce reproșează Bruxelles-ul și ce cere concret Executivul UE spune că a notificat Meta că politica revizuită „pare să aibă același efect” de a exclude asistenții de inteligență artificială ai terților din WhatsApp. În acest context, Comisia intenționează să impună „măsuri interimare” – un instrument folosit când există riscul unui prejudiciu grav și ireparabil pentru concurență. Concret, Comisia vrea să oblige Meta să: reinstituie accesul pentru asistenții AI ai terților pe WhatsApp; ofere accesul „în aceleași condiții ca înainte de 15 octombrie 2025”; mențină aceste măsuri până la încheierea investigației. Context: taxa introdusă după promisiunea de a permite rivalii Meta informase Comisia în martie că va permite timp de un an asistenți AI concurenți pe WhatsApp, dar condiționat de plata unei taxe, după ce inițial plănuise să interzică chatbot-urile AI ale terților pe WhatsApp Business. Miza economică: cine suportă costul accesului la WhatsApp Business Meta contestă demersul Comisiei și susține că intervenția ar avantaja companii mari, transferând costul către micile afaceri care plătesc pentru WhatsApp Business. „Comisia Europeană propune să folosească puterile sale de reglementare pentru a permite unora dintre cele mai mari companii din lume să folosească produsul WhatsApp Business plătit, gratuit.” „Asta înseamnă că o mică brutărie din Franța care plătește pentru a folosi serviciul ca să preia comenzi de croissante va plăti nota pentru OpenAI. Micile afaceri europene nu ar trebui să plătească factura OpenAI.” Investigația se extinde și în Italia Comisia a mai spus că investigația a fost extinsă în Italia, unde autoritatea italiană de concurență deschisese anul trecut propria anchetă. Ce urmează: măsurile interimare, dacă sunt impuse, rămân în vigoare până la finalul investigației, ceea ce ar putea forța Meta să revină la regimul anterior de acces pentru asistenții AI rivali pe WhatsApp pe durata procedurii. [...]
Anthropic a primit oferte de evaluare de circa 800 miliarde dolari (aprox. 3.680 miliarde lei), pe fondul unei accelerări explozive a veniturilor , potrivit The Next Web . Miza pentru investitori este dacă ritmul de creștere – care a dus compania la o rată anualizată a veniturilor de 30 miliarde dolari (aprox. 138 miliarde lei) – poate susține multipli de evaluare rar întâlniți chiar și în sectorul AI. Ofertele, atribuite de publicație unei informații Bloomberg, ar dubla peste nivelul de 380 miliarde dolari la care Anthropic a închis o rundă de finanțare de 30 miliarde dolari (aprox. 138 miliarde lei) cu doar două luni în urmă. Compania ar fi refuzat până acum să accepte propunerile. Ce susține evaluarea: veniturile au urcat de la 1 la 30 miliarde dolari anualizat Elementul central din spatele discuțiilor de evaluare este dinamica veniturilor. Anthropic ar fi încheiat 2024 la aproximativ 1 miliard dolari rată anualizată, ar fi ajuns la 9 miliarde dolari la final de 2025, apoi la 14 miliarde dolari în februarie 2026 și la 19–20 miliarde dolari în martie. La începutul lui aprilie 2026, compania ar fi depășit 30 miliarde dolari rată anualizată, ceea ce materialul descrie ca aproximativ 1.400% creștere de la an la an. În acest context, o evaluare de 800 miliarde dolari ar însemna un multiplu de circa 27 ori veniturile, nivel ridicat în termeni tradiționali, dar pe care analiza îl leagă de faptul că veniturile s-ar fi dublat la intervale de câteva luni. Întrebarea rămasă deschisă este cât timp poate continua această traiectorie. Scara finanțărilor și câștigurile investitorilor strategici Publicația trece în revistă escaladarea evaluărilor: în martie 2025, Anthropic ar fi atras 3,5 miliarde dolari la o evaluare de 61,5 miliarde dolari; în septembrie 2025 (Seria F), evaluarea implicită ar fi urcat la 183 miliarde dolari; iar în februarie 2026 a urmat runda de 30 miliarde dolari la 380 miliarde dolari, descrisă ca a doua cea mai mare tranzacție de capital de risc din istorie. În paralel, investitorii existenți ar fi marcat câștiguri contabile semnificative: Google ar deține 14% din Anthropic, după investiții totale de circa 3 miliarde dolari, și ar fi raportat 10,7 miliarde dolari câștig net din aceste dețineri. Amazon ar fi investit o sumă estimată la 8 miliarde dolari și ar fi raportat un câștig înainte de impozitare de 9,5 miliarde dolari asociat creșterii evaluării; compania este menționată și ca partener principal pentru cloud și antrenarea modelelor. IPO posibil din octombrie 2026, cu o țintă de peste 60 miliarde dolari Anthropic ar fi în discuții preliminare cu Goldman Sachs, JPMorgan și Morgan Stanley pentru o posibilă listare, care „ar putea veni” chiar din octombrie 2026, cu o atragere de capital așteptată de peste 60 miliarde dolari (aprox. 276 miliarde lei). La o evaluare pre-IPO de 800 miliarde dolari, o astfel de tranzacție ar intra în categoria celor mai mari listări din istoria tehnologiei, potrivit materialului. De ce contează: piața începe să prețuiască „platforme”, nu startup-uri Analiza argumentează că la acest nivel „cadrele” clasice de evaluare din capitalul de risc devin insuficiente: investitorii ar prețui un potențial „jucător de platformă” – o companie care ar putea deveni infrastructură de bază pentru economie, similar cu cloud-ul sau sistemele de operare mobile. În același timp, materialul punctează riscurile: multiplii mari presupun hipercreștere susținută, competiția pentru bugete corporate este dură (OpenAI, Google, Meta și alternative open-source), iar costurile de antrenare a modelelor de vârf, infrastructura și talentul pot eroda drumul către profitabilitate la scara cerută de o valoare de întreprindere de 800 miliarde dolari. Ce s-a schimbat recent: accelerarea veniturilor și modelul Claude Mythos Publicația indică două motive pentru schimbarea percepției față de februarie: accelerarea veniturilor și lansarea Claude Mythos (7 aprilie), prin inițiativa Project Glasswing. Materialul susține că Mythos Preview ar fi descoperit mii de vulnerabilități „zero-day” (breșe necunoscute anterior) în sisteme de operare și browsere majore și că a fost pus la dispoziția a doar 11 organizații, inclusiv Apple, Google, Microsoft și AWS, într-o inițiativă defensivă de 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei). Decizia de a nu-l lansa public este prezentată ca un semnal către investitori privind capabilități considerate prea puternice pentru acces larg. Anthropic nu ar fi acceptat încă ofertele de 800 miliarde dolari, ceea ce poate indica fie așteptări de preț mai mare, fie negocierea unor termeni care să îi ofere mai mult control înaintea unei eventuale listări, potrivit materialului. [...]
Companiile care tratează AI ca „accelerator plug-and-play” în proiectare riscă să rămână blocate în faza de pilot , iar avantajul competitiv se va muta către organizațiile care integrează AI ca „strat de inteligență” peste instrumentele existente și își schimbă efectiv procesul de inginerie, potrivit unei analize publicate de TechRadar . Miza, în special pentru producătorii de echipamente și echipele de dezvoltare de produs, este capacitatea de a livra produse mai complexe mai repede, într-un context în care procesele tradiționale nu au fost gândite pentru ritmul și scara actuale. Autorul indică trei factori care vor decide competitivitatea: viteza de iterare a designului, detectarea timpurie a punctelor de fricțiune la nivel de sistem și capacitatea de a „codifica” și scala know-how-ul intern de inginerie. De ce multe inițiative de AI în design se opresc la pilot Analiza susține că o cauză frecventă este așteptarea greșită că AI poate înlocui complet instrumentele existente de proiectare și simulare. Această abordare duce la obiective nerealiste și poate adânci diferențele de competențe dintre echipe și tehnologiile pe care încearcă să le adopte. În schimb, AI este prezentată ca o extensie a tehnologiilor CAD și CAE (proiectare asistată de calculator și inginerie asistată de calculator), care poate crește eficiența și scala, fără a elimina nevoia de instrumente consacrate sau de judecată inginerească. „Noul manual”: design cantitativ și iterație continuă Modelul descris mută accentul de la perfecționarea unui singur model 3D, pe parcursul a săptămâni, către definirea unui „spațiu de design” (set de constrângeri și ținte de performanță) în care AI poate genera rapid variante viabile în paralel. Inginerii formulează intenția și condițiile, AI propune opțiuni, iar oamenii aleg direcțiile promițătoare și rafinează cerințele. Consecința operațională urmărită este comprimarea ciclurilor de decizie și aducerea mai devreme în proiect a compromisurilor (de tip cost–performanță–siguranță), înainte ca echipele să investească masiv în o singură soluție. Copiloții de design și „stratul de inteligență” peste toolchain Pentru ca acest mod de lucru să funcționeze „zi de zi”, textul descrie apariția unui „strat de inteligență” care se conectează la lanțul de instrumente deja folosit (CAD, simulare, sisteme de management al ciclului de viață al produsului) și îl completează cu copiloți AI capabili să: genereze geometrii „gata de CAD”; anticipeze comportamentul fizic; scoată la suprafață compromisuri între echipe. Ideea centrală este că organizațiile pot obține viteză și vizibilitate mai bună asupra deciziilor fără să-și reconstruiască fluxurile de lucru „de la zero” pentru proiectele aflate în derulare. Implicații pentru echipe: roluri noi, dar responsabilitatea rămâne la oameni Pe măsură ce AI se integrează, apar roluri precum „designerul cantitativ” (care explorează spații de design și encodează expertiza în fluxuri compatibile cu AI) și „constructorul AI” (care face legătura între IT, date și inginerie pentru integrare sigură și la scară). În același timp, analiza insistă că AI nu înlocuiește cunoașterea tacită acumulată prin experiență și nici evaluarea compromisurilor „dezordonate” dintre confort, siguranță, cost și performanță. AI reduce mai degrabă fricțiunea dintre judecata umană și instrumentele digitale care transformă ideile în produse. Ce urmează: de la pilot la implementări țintite În termen scurt, reușita ar veni din selectarea câtorva fluxuri de lucru „strategic importante”, demonstrarea rezultatelor designului cantitativ asistat de AI și investiții în oameni, astfel încât echipele să devină utilizatori competenți și să poată modela aceste instrumente. Pe termen mai lung, capacitatea de a combina creativitatea umană cu explorarea accelerată de AI ar urma să influențeze cât de repede ajung pe piață produse mai bune. [...]
O hotărâre a unui judecător federal din New York ridică riscuri juridice directe pentru utilizarea chatbot-urilor în dosare penale și civile, după ce instanța a decis că un fost director nu poate ascunde conversațiile cu un asistent AI de procurori, potrivit Digi24 . Decizia a amplificat avertismentele venite din partea avocaților americani: discuțiile cu chatboți precum Claude (Anthropic) și ChatGPT (OpenAI) pot fi cerute ca probe, fie de procurori în anchete penale, fie de părțile adverse în litigii civile. Miza este pierderea „privilegiului avocat-client” – protecția care, în mod obișnuit, face confidențiale comunicările dintre avocat și client – atunci când informațiile ajung la o terță parte, iar un chatbot nu este considerat avocat. Hotărârea care a declanșat semnalele de alarmă Cazul îl vizează pe Bradley Heppner , fost președinte al companiei de servicii financiare falimentare GWG Holdings și fondator al Beneficent, acuzat de procurori federali (în noiembrie anul trecut) de fraudă în domeniul valorilor mobiliare și fraudă electronică; acesta a pledat nevinovat. Heppner a folosit Claude pentru a pregăti rapoarte despre cazul său și le-a împărtășit avocaților. Apărarea a susținut că schimburile cu AI ar trebui protejate, deoarece includeau detalii primite de la avocați. Procurorii au argumentat însă că avocații nu au fost implicați direct în acele comunicări și că privilegiul avocat-client nu se aplică chatbot-urilor. În februarie, judecătorul districtual american Jed Rakoff (Manhattan) a decis că Heppner trebuie să predea 31 de documente generate cu ajutorul lui Claude, legate de caz. „Nu există «și nici nu ar putea exista o relație avocat-client între un utilizator de IA și o platformă precum Claude»”, a scris Rakoff. De ce contează pentru companii și persoane: confidențialitatea devine incertă Pe fondul utilizării tot mai frecvente a inteligenței artificiale pentru „sfaturi” și redactări, peste o duzină de firme de avocatură importante din SUA au început să trimită clienților e-mailuri și să publice avize cu recomandări pentru reducerea riscului ca discuțiile cu AI să ajungă în instanță. Printre ideile vehiculate de avocați se numără: alegerea atentă a platformelor de AI și a condițiilor de utilizare; preferința pentru sisteme „închise”, destinate uzului corporativ, despre care unele firme spun că ar putea oferi protecții mai solide (dar subliniază că zona rămâne, în mare parte, netestată); folosirea AI pentru cercetare juridică mai ales la indicația unui avocat, ceea ce ar putea crește șansele de protecție prin privilegiul avocat-client. Firma Debevoise & Plimpton a sugerat inclusiv o formulare pe care utilizatorii să o introducă în solicitarea către chatbot atunci când lucrează la indicația avocatului: „Efectuez această cercetare la indicația avocatului în cadrul litigiului X.” Două instanțe, două abordări în aceeași zi În aceeași zi cu hotărârea lui Rakoff, un alt judecător – magistratul american Anthony Patti (Michigan) – a decis că o femeie care se reprezenta singură într-un proces împotriva fostei companii nu era obligată să predea conversațiile cu ChatGPT despre pretențiile din dosar. Patti a tratat discuțiile cu AI ca parte a propriului „produs al muncii” (material pregătit pentru caz), nu ca pe conversații cu o persoană care ar putea fi folosită de angajator în apărare. „ChatGPT și alte programe generative de AI sunt instrumente, nu persoane”, a scris Patti. Ce urmează: mai multe litigii și reguli de prudență Potrivit avocaților citați, sunt așteptate noi hotărâri care să lămurească în ce condiții conversațiile cu AI pot deveni probe. Până atunci, recomandarea de bază rămâne una conservatoare: dacă ai un caz cu miză juridică, nu discuta detalii sensibile cu nimeni în afara avocatului – inclusiv cu un chatbot. [...]
