Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI redeschide accesul la „Health in ChatGPT” și îl extinde la utilizatorii din SUA, o mișcare cu impact operațional direct: funcția care se conectează la Apple Health pe iPhone iese din pilot și ajunge, treptat, la publicul larg pe web și iOS, potrivit 9to5Mac.
Funcția, testată inițial în ianuarie, a avut rezultate considerate slabe în primele feedbackuri, ceea ce ar explica lipsa de noutăți din ultimele luni. Relansarea vine cu „un pas mare înainte” în calitatea rezultatelor și cu acces extins dincolo de primul val de testeri.
OpenAI spune că „Health in ChatGPT” se lansează pentru utilizatorii din SUA și permite conectarea securizată a datelor din Apple Health și a unor dosare medicale compatibile, astfel încât ChatGPT să poată oferi explicații „în context”, să ajute la urmărirea schimbărilor și să susțină conversații mai informate și personalizate.
„Puteți alege să conectați în siguranță Apple Health și dosare medicale acceptate, astfel încât ChatGPT să vă ajute să vă înțelegeți informațiile în context, să țineți evidența a ceea ce s-a schimbat și să aveți conversații mai informate, personalizate.”
Cu permisiunea utilizatorului, ChatGPT poate folosi informațiile relevante conectate în Health pentru:
OpenAI anunță că începe implementarea pentru utilizatori autentificați, de 18 ani și peste, în SUA, pe web și iOS, începând de astăzi, pe planurile Free, Go, Plus și Pro. Funcția se deschide din bara laterală a aplicației ChatGPT.
În același timp, „Health” nu este disponibil încă în Codex, precizează compania.
Dincolo de extinderea accesului, OpenAI leagă îmbunătățirea funcției și de evoluția „modelelor de vârf” (modele avansate de inteligență artificială) pe care compania le-a actualizat de la începutul anului. Practic, relansarea încearcă să transforme o integrare care a pornit cu rezultate modeste într-un instrument utilizabil la scară mai mare, direct în ecosistemul Apple Health, dar deocamdată limitat la piața din SUA.
Recomandate
OpenAI își extinde ofensiva pe piața IMM-urilor printr-un program care combină instruire, resurse și parteneriate, cu scopul de a accelera adoptarea ChatGPT Work în operațiunile de zi cu zi , potrivit OpenAI . Inițiativa vizează creșterea productivității și scalarea afacerilor mici, într-un context în care proprietarii acoperă simultan roluri de marketing, vânzări, operațiuni și strategie. Ce include programul pentru afaceri mici Programul „ChatGPT for small businesses” are patru componente principale, cu accent pe implementare practică: Training virtual aplicat (webinare pe produs) despre utilizarea ChatGPT Work în activități curente, cu demonstrații, exemple de utilizare și automatizări pentru zone precum contabilitate, marketing și comerț online. Participanții primesc și „prompts” (instrucțiuni de lucru pentru model) pe care le pot testa. Academii AI cu prezență fizică , organizate în SUA împreună cu echipa OpenAI Academy, pentru instruire ghidată și exerciții practice. OpenAI indică drept reper ediția anterioară a „ Small Business AI Jams ”: 78% dintre participanți au construit un flux de lucru funcțional într-o singură zi, iar 42% au economisit peste cinci ore pe săptămână cu ajutorul AI. Ghiduri și materiale noi , de la povești ale clienților la ghiduri interactive încărcabile în ChatGPT Work și materiale video scurte, cu exemple și instrucțiuni pentru pornire rapidă. „Agenți” și parteneri pentru IMM-uri , printr-o selecție de integrări și oferte, menționând parteneri precum Dropbox, Shopify, Intuit, Slack, Atlassian și Wix. Obiectivul este ca fluxurile de lucru să se lege de instrumentele deja folosite, iar „agenții” (funcții care pot executa sarcini în mai mulți pași) să ajute la finalizarea muncii cu acuratețe și eficiență. De ce contează: ChatGPT Work, poziționat ca „angajat digital” pentru sarcini în mai mulți pași OpenAI leagă programul direct de ChatGPT Work, descris ca un „agent” capabil să finalizeze sarcini multi-etapă și proiecte cap-coadă, mai ales când este conectat la fișiere și aplicații și are „memorie” despre modul de lucru al utilizatorului. Ca exemple de utilizare pentru proprietari de afaceri mici, OpenAI menționează: transformarea unei note vocale într-un mesaj concis pentru Slack, distribuit pe mai multe canale; monitorizarea în timp real a mențiunilor din piață, a competitorilor sau a tendințelor de produs și generarea de idei pentru campanii ori produse; analizarea recenziilor clienților pentru a construi materiale de training și a identifica zone de îmbunătățire. Tehnologia din spate și disponibilitatea OpenAI precizează că ChatGPT Work este „powered by GPT‑5.6”, pe care îl descrie drept cel mai avansat model disponibil pentru companii de orice dimensiune și pentru toate planurile de abonament. Publicația mai afirmă că ChatGPT Work și GPT‑5.6 sunt disponibile pentru afaceri mici „astăzi”, fără a detalia în acest material prețuri, piețe în afara SUA sau condiții comerciale specifice. Cum se pot înscrie companiile interesate OpenAI direcționează companiile către pagini dedicate pentru program și evenimente, inclusiv webinare și întâlniri fizice, precum și către un formular de înscriere pentru actualizări și oportunități de participare. În material nu sunt oferite termene-limită sau un calendar complet al evenimentelor. [...]
Scriitorul Dave Eggers a avertizat intern OpenAI că ChatGPT „reduce la tăcere o întreagă generație” , într-un mesaj cu miză directă pentru educație și pentru modul în care companiile de inteligență artificială își asumă efectele produselor lor, potrivit The Verge . Eggers a fost invitat de Sam Altman să vorbească, anul trecut, în fața a aproximativ 200 de angajați OpenAI. În locul unui discurs „motivațional”, autorul a folosit ocazia pentru a critica dur impactul ChatGPT asupra școlii și a scrisului, conform publicației, care citează Financial Times. În intervenția relatată, Eggers a spus că efectul ChatGPT asupra vieții profesorilor este „catastrofal” și că, indiferent de intenții, instrumentul ar fi făcut munca profesorilor „infinit mai dificilă” față de acum doi ani. El a mers mai departe, susținând că utilizarea de către elevi pentru a compune texte ar avea consecințe pe termen lung asupra formării lor. „Dacă elevii îl folosesc ca să compună, care este cea mai mare tragedie dintre toate, nu vor învăța niciodată să scrie. Și li se fură vocea. Nu vor avea niciodată capacitatea de a-și spune adevărul și de a-și spune propria poveste. Și asta reduce la tăcere o întreagă generație sau două.” De ce contează pentru companiile de AI și pentru școli Dincolo de polemică, episodul arată presiunea tot mai mare asupra furnizorilor de modele generative de a răspunde pentru efectele operaționale din educație: creșterea suspiciunilor de copiere, schimbarea modului de evaluare și nevoia de politici interne în școli privind utilizarea instrumentelor de redactare automată. Context: Eggers, critic constant al industriei tech The Verge notează că Altman „probabil știa” la ce se expune: Eggers este autorul romanului „The Circle”, o critică dură a industriei tehnologice, și a descris anterior scrisul generat de AI drept „un pastiş fără sens” (formulare atribuită în articol). [...]
Nubia mută interacțiunea cu telefonul spre comenzi vocale, iar un „agent” de inteligență artificială execută automat pași în mai multe aplicații , potrivit WinFuture . Modelul NaviX Ultra este prezentat ca primul smartphone al subsidiarei ZTE gândit pentru comercializare cu o astfel de „inteligență artificială agentică”, adică un asistent care nu doar răspunde, ci și acționează în numele utilizatorului. Ce se schimbă operațional: AI care „folosește” telefonul în locul tău Telefonul rămâne bazat pe Android, însă Nubia integrează profund asistentul Doubao, astfel încât utilizatorul să comunice în principal prin voce, iar AI să preia controlul asupra funcțiilor și aplicațiilor. Declanșarea se face printr-un buton dedicat, mare, portocaliu, amplasat pe lateral. Exemplele de utilizare descrise includ: colectarea de informații pe o temă din mai multe aplicații și servicii și trimiterea lor către contacte alese; modificarea culorii hainelor unei persoane într-o fotografie, prin comenzi care declanșează acțiuni în aplicații relevante. Cum funcționează „agentul”: supraveghere de interfață și gesturi simulate Cheia abordării este că AI „vede” conținutul ecranului și simulează acțiuni umane — clicuri, glisări și pași de navigare — pentru a duce la capăt sarcini care altfel ar necesita intervenția utilizatorului în fiecare aplicație. Informația este atribuită de WinFuture portalului chinez MyDrivers. Hardware-ul: specificații aliniate la cerințele AI WinFuture notează că echiparea pare dimensionată pentru rularea acestor funcții: procesor Qualcomm Snapdragon 8 Elite (Gen 5), din zona high-end; 16 GB memorie RAM și 512 GB stocare internă; trei camere de 50 MP pe spate; ecran OLED de 6,78 inci; carcasă cu ramă metalică și spate din sticlă. De ce contează Dacă implementarea funcționează la scară largă, NaviX Ultra împinge smartphone-ul spre un model de utilizare în care „intenția” (comanda vocală) devine principalul input, iar execuția efectivă se mută la nivel de sistem, peste mai multe aplicații. Rămâne de văzut cum va performa în utilizare reală și ce limitări apar, deoarece materialul nu oferă detalii despre disponibilitate comercială, preț sau piețele vizate. [...]
Universitatea din Cambridge a construit un model AI „la scară planetară” fără Nvidia , mizând pe GPU-uri AMD și pe o infrastructură cloud independentă, într-un demers care poate reduce costurile și barierele de intrare pentru monitorizarea mediului din date satelitare, potrivit The Next Web . Modelul se numește TESSERA și preia logica modelelor „foundation” (modele de bază, antrenate pe volume mari de date și reutilizabile pentru multe sarcini). În loc să învețe din text, TESSERA învață din ani de imagini ale sateliților Sentinel ai Agenției Spațiale Europene, atât radar, cât și optic. Rezultatul: fiecare pătrat de 10 metri din suprafața de uscat a planetei este comprimat într-o „amprentă” numerică de 128 de valori (embedding), care poate fi folosită ulterior ca strat comun pentru aplicații diverse. De ce contează: mai puține date etichetate și modele mai ieftin de construit În mod obișnuit, cartografierea culturilor agricole, a pădurilor sau a inundațiilor din date satelitare cere modele dedicate și mii de exemple etichetate manual pentru fiecare caz de utilizare. Cu „amprentele” TESSERA deja calculate, cercetătorii pot construi instrumente cu mult mai puține date, uneori rulând pe un CPU obișnuit, susține echipa. Concret, ar fi nevoie de aproximativ 30 de ori mai puține date etichetate decât dacă s-ar porni de la imaginile brute. Cambridge spune că publică acest strat de bază gratuit, pentru a putea fi reutilizat de guverne, cercetători sau startup-uri, sub licență Creative Commons, împreună cu „rețeta” completă de antrenare. Cum a fost antrenat și rulat la scară globală, pe AMD Echipa Energy and Environment din Cambridge a antrenat TESSERA pe 16 GPU-uri AMD Instinct MI300X, folosind circa 6.200 de ore-GPU și software-ul open-source ROCm al AMD. Partea dificilă, însă, nu este antrenarea, ci rularea modelului peste fiecare „pixel” de 10 metri la nivel global — aproximativ 1,5 trilioane pe an, conform articolului. Pentru procesarea la scară, cercetătorii au folosit Vultr , o companie independentă de cloud care a sponsorizat capacitatea de calcul, prin șase servere bare-metal (servere dedicate, fără strat de virtualizare), fiecare cu câte opt GPU-uri AMD Instinct MI325X. Împreună, ar produce aproximativ trei terabytes de date comprimate pe zi, iar un an de acoperire globală ar necesita luni de procesare continuă. Ce aplicații vizează și ce urmează Profesorul Anil Madhavapeddy, care conduce proiectul, afirmă că obiectivul este „democratizarea accesului la monitorizarea mediului la scară planetară”. Printre utilizările menționate: agricultură: urmărirea sănătății culturilor și estimarea recoltelor la rezoluție de 10 metri; conservare: monitorizarea schimbărilor de habitat, de la păduri tropicale la ecosisteme locale; energie: cartografierea zonelor potrivite pentru proiecte solare și eoliene, pentru planificarea tranziției energetice. Subtextul economic și operațional al proiectului este că un laborator universitar a demonstrat o alternativă la dependența de Nvidia pentru AI „serios”, combinând hardware AMD, software deschis și o infrastructură cloud non-hiperscaler, iar rezultatul este oferit gratuit pentru reutilizare. [...]
Donald Trump spune că va discuta despre inteligență artificială cu Xi Jinping la Washington pe 24 septembrie , o întâlnire care poate influența direcția cooperării și a competiției tehnologice dintre cele două economii, potrivit Agerpres . Președintele american a declarat joi că liderul chinez va vizita SUA pe 24 septembrie și că tema inteligenței artificiale va fi pe agenda discuțiilor. Trump a precizat că cei doi au abordat subiectul și la întâlnirea din acest an din China, când se afla la Beijing și l-a invitat pe Xi la Casa Albă . „Președintele Xi vine în vizită pe 24 septembrie, și am vorbit despre inteligență artificială când am fost la Beijing, iar acum vom vorbi din nou”, a spus Trump. Contextul diplomatic al vizitei Vizita are loc după întâlnirea celor doi lideri în China, în acest an. Separat, miercuri, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , și omologul său chinez, Wang Yi, au discutat despre nevoia de a identifica zone de cooperare, cu obiectivul de a pregăti „o vizită foarte pozitivă”, conform informațiilor transmise de Agerpres, care citează Reuters. De ce contează pentru zona de tehnologie Din informațiile disponibile în material, singurul element concret este intenția declarată de a relua discuțiile despre inteligență artificială la nivel de șefi de stat. Nu sunt menționate teme specifice (reguli, exporturi, investiții sau proiecte comune), astfel că miza și eventualele rezultate rămân, deocamdată, neclare. [...]
China produce o nouă generație de miliardari din inteligență artificială, dar sub un control de stat tot mai apăsător , într-un model care combină expansiunea globală rapidă cu prudență publică și risc politic ridicat, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Economist. Datele Hurun arată că în China există „cel puțin 30 de miliardari sub 41 de ani”, cu nouă mai mulți decât anul trecut. Cel mai vizibil nume este Liang Wenfeng , fondatorul DeepSeek: după o rundă de finanțare care a evaluat compania la 71 de miliarde de dolari (aprox. 326,6 miliarde lei), averea lui ar fi urcat la circa 38 de miliarde de dolari (aprox. 174,8 miliarde lei), peste estimările pentru Sam Altman (OpenAI) și Dario Amodei (Anthropic), conform The Economist. Pe locul doi este Wang Ning, fondatorul Pop Mart, compania din spatele jucăriilor de colecție Labubu. De unde vin noile averi și de ce contează economic Spre deosebire de generațiile anterioare, asociate cu imobiliarele sau industria grea, noii antreprenori își construiesc averile în sectoare orientate spre consum și tehnologie. În eșantionul menționat: șapte au devenit miliardari din jocuri video; patru din afaceri cu ceai și cafea; trei din inteligență artificială. Schimbarea contează pentru că indică o reorientare a capitalului privat către domenii cu scalare rapidă și potențial global, într-un moment în care cererea internă este descrisă ca fiind slabă, ceea ce împinge companiile să caute creștere în afara Chinei. Expansiune externă mult mai rapidă, pe fond de cerere internă slabă The Economist notează că noile companii ies pe piețele externe mult mai repede decât predecesoarele: dacă înainte era nevoie, în medie, de aproape un deceniu pentru expansiune, unele afaceri ajung peste hotare la doar doi ani de la înființare. Exemplele din articol: lanțul de ceainării Chagee și-a deschis primul local internațional la doi ani după lansare și operează în nouă țări; producătorul de electrocasnice Dreame obține aproximativ 80% din vânzări din piețele externe; Pop Mart a avut anul trecut vânzări de peste 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) în afara Chinei, circa 40% din veniturile totale. Control intern mai strict și risc geopolitic: „regulile jocului” se pot schimba Pe măsură ce averile cresc, crește și expunerea la decizii politice. Articolul amintește campania lui Xi Jinping pentru „prosperitate comună”, care a adus un control mai strict asupra marilor afaceri private, cu exemplul Jack Ma (Alibaba), după criticarea autorităților de reglementare financiară. În plus, antreprenorii cu ambiții globale depind tot mai mult de decizii politice din SUA. Un caz menționat este startup-ul de inteligență artificială Manus: fondatorul Xiao Hong „ar fi putut deveni miliardar chiar în acest an”, însă autoritățile chineze au blocat vânzarea companiei către Meta. Rupert Hoogewerf, fondatorul Hurun, este citat spunând că tinerii antreprenori trăiesc cu ideea că deciziile politice, fie din China, fie din SUA, pot schimba regulile în orice moment, motiv pentru care evită expunerea publică pentru a-și proteja afacerile. AI: competiție globală, dar cu reguli dure acasă În ciuda sancțiunilor americane, dezvoltatorii chinezi ar fi accelerat evoluția modelelor de inteligență artificială prin optimizare algoritmică și utilizarea mai eficientă a resurselor de calcul, iar Beijingul promovează activ modele precum DeepSeek pe piețele globale și se opune barierelor tehnologice. În același timp, sectorul privat operează sub un control statal în creștere: articolul susține că reglementarea AI din China a devenit „una dintre cele mai stricte din lume”, incluzând înregistrarea obligatorie a modelelor și controlul algoritmilor. În acest context, noua generație de miliardari apare ca una „mai globalizată”, dar și „mai discretă”, tocmai din cauza riscului de intervenție politică. [...]
