Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Microsoft reduce discret integrarea Copilot în Windows 11, potrivit Windows Central, renunțând la mai multe funcții anunțate încă din 2024 și schimbând strategia privind inteligența artificială din sistemul de operare. Decizia vizează în special eliminarea sau amânarea unor integrări directe în zone cheie precum Setări, notificări și File Explorer, acolo unde Copilot ar fi trebuit să devină un asistent omniprezent.
Inițial, Microsoft promitea o integrare profundă a Copilot în Windows 11, inclusiv sugestii inteligente în notificări sau acțiuni directe în File Explorer fără deschiderea altor aplicații. La aproape doi ani de la anunț, aceste funcții nu au mai fost lansate, nici măcar în versiuni de test. În schimb, compania a ales să păstreze unele funcționalități de inteligență artificială, dar fără eticheta Copilot și cu o prezență mai discretă.
Ce se schimbă concret în Windows 11:
Microsoft recunoaște că unele funcții prezentate public pot fi modificate sau chiar eliminate în funcție de feedback-ul utilizatorilor. Surse citate de publicație indică faptul că gigantul american încearcă în 2026 să reducă ceea ce este perceput drept „supraîncărcare cu AI” în Windows 11, după critici legate de aglomerarea inutilă a sistemului.
Noua direcție nu înseamnă renunțarea la inteligența artificială, ci o utilizare mai atentă și opțională a acesteia. Funcțiile AI vor rămâne acolo unde sunt utile, dar vor putea fi dezactivate mai ușor, iar brandingul Copilot va fi rezervat în special serviciilor din ecosistemul Microsoft 365.
În esență, Microsoft încearcă să corecteze percepția negativă creată de integrarea agresivă a AI, mizând pe o experiență mai echilibrată și mai puțin intruzivă pentru utilizatori.
Recomandate
Un model de inteligență artificială poate estima vârsta biologică și riscul de deces la pacienți oncologici dintr-o fotografie facială , însă utilitatea sa clinică reală și limitele de aplicare rămân încă neclare, potrivit Notebookcheck . Tehnologia, prezentată într-un studiu din „ The Lancet Digital Health ”, ridică atât perspectiva unor evaluări medicale cu bariere de intrare foarte mici, cât și întrebări despre validare, interpretabilitate și potențiale utilizări abuzive. Ce face modelul și pe ce date a fost antrenat Cercetătorii au dezvoltat un model numit FAHR-Face (Foundation Artificial Intelligence for Health Recognition), antrenat pe peste 40 de milioane de imagini faciale și adaptat ulterior pentru două sarcini distincte: estimarea „vârstei biologice” din trăsături faciale (care poate diferi de vârsta cronologică și ar putea indica starea generală de sănătate și reziliența fizică); estimarea riscului de supraviețuire la pacienți cu cancer pe baza unei fotografii, cu zone considerate relevante în special sub ochi și de-a lungul punții nasului. Rezultatele raportate pe pacienți cu cancer Evaluarea a inclus aproximativ 43.000 de pacienți oncologici, iar un test separat a fost realizat pe 3.820 de pacienți. În acest test: 122 de pacienți au fost încadrați de model în grupa cu risc maxim; dintre aceștia, 52% au murit în 90 de zile; 975 de pacienți au fost încadrați în grupa cu risc minim; dintre aceștia, 2% au murit în același interval. Autorii notează că asocierea dintre informația extrasă din fotografie și riscul de deces a rămas valabilă chiar și după luarea în calcul a factorilor clinici de prognostic. De ce contează: costuri mici, dar validare incompletă și risc de abuz Miza operațională a unei astfel de abordări este bariera scăzută de utilizare: o fotografie facială poate fi făcută în câteva secunde, cu costuri tehnice și financiare reduse, ceea ce ar putea accelera adoptarea în instrumente de triere sau monitorizare. În același timp, materialul subliniază limite importante: nu este stabilită o relație cauzală; modelul identifică tipare statistice, fără să explice automat procesele biologice din spatele lor; nu este clar dacă rezultatele se aplică și altor afecțiuni medicale; rămâne de văzut câtă valoare predictivă suplimentară aduce fotografia față de metodele clinice consacrate; există îngrijorări privind posibile utilizări precum urmărirea și supravegherea video. Test public: cum poate fi încercat modelul Cei care vor să își estimeze vârsta biologică se pot înscrie pe site-ul proiectului, unde pot încărca între 3 și 10 fotografii ale feței, o singură dată sau zilnic. Sistemul oferă un scor pentru fiecare imagine și un scor agregat. Conform descrierii, fotografiile nu sunt partajate și sunt șterse după o anumită perioadă, iar alte informații sunt anonimizate și puse la dispoziția altor cercetători. [...]
Anthropic își proiectează o expansiune masivă a cheltuielilor cu „puterea de calcul”, deși a raportat pe hârtie o pierdere netă de 80,7 miliarde de dolari (aprox. 371 miliarde lei) în prima jumătate din 2026 , arată un draft de prospect pentru IPO citat de CNMO . Miza pentru piață nu este atât pierderea contabilă, cât dimensiunea angajamentelor viitoare pentru infrastructură, care pot ajunge la 750 de miliarde de dolari (aprox. 3.450 miliarde lei) în următorii ani, potrivit documentului. Pierderea netă din S1 2026 este mult peste cea din perioada similară a anului trecut, când compania a raportat un minus de 13 miliarde de dolari (aprox. 60 miliarde lei). Totuși, prospectul separă explicit componenta care a „umflat” rezultatul: 72 de miliarde de dolari (aprox. 331 miliarde lei) din pierderea netă provin din cheltuieli contabile legate de variația valorii unor instrumente de finanțare, inclusiv obligațiuni convertibile. Acestea sunt prezentate ca provizioane/înregistrări contabile fără ieșire directă de numerar, deci nu echivalează automat cu o deteriorare similară a fluxului de cash din operațiuni. Pe partea operațională, compania susține o îmbunătățire a structurii financiare: în 2025, pierderea operațională a depășit 8 miliarde de dolari (aprox. 37 miliarde lei), iar în 2026 Anthropic afirmă că a trecut pe profit „ajustat” în trimestrul al doilea și a menținut profitabilitatea ajustată și în trimestrul al treilea, pentru al doilea trimestru consecutiv. În același set de informații, compania indică o marjă operațională ajustată de peste 11% și o marjă brută ajustată de 85% (indicatori „ajustați” înseamnă că exclud anumite elemente contabile/one-off, conform practicii uzuale, fără ca sursa să detalieze aici metodologia completă). Cheltuieli accelerate pentru infrastructură: 9 miliarde dolari în șase luni În paralel cu pierderea contabilă, prospectul descrie o creștere abruptă a cheltuielilor pentru capacitate de calcul și infrastructură. În prima jumătate din 2026, Anthropic ar fi cheltuit aproape 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) pentru astfel de resurse, față de 2,3 miliarde de dolari (aprox. 11 miliarde lei) în S1 2025. Documentul mai notează că investiția din primele șase luni din 2026 depășește deja cheltuiala totală din 2025, de 7,3 miliarde de dolari (aprox. 34 miliarde lei). Angajamente pe termen lung: peste 600 miliarde dolari deja asumate Cifra de 750 miliarde de dolari este descrisă ca incluzând tranzacții încă în negociere. Separat, pentru cheltuieli deja asumate, prospectul indică angajamente de peste 600 miliarde de dolari (aprox. 2.760 miliarde lei) pentru acorduri legate de puterea de calcul în următorii zece ani, dintre care aproximativ 450 miliarde de dolari (aprox. 2.070 miliarde lei) ar reprezenta acorduri de cloud pentru anii 7–10, în mare parte neanulabile. Distribuția menționată în document include: aproximativ 111 miliarde dolari (aprox. 511 miliarde lei) pentru Google Cloud ; aproximativ 110 miliarde dolari (aprox. 506 miliarde lei) pentru Amazon AWS; aproximativ 31 miliarde dolari (aprox. 143 miliarde lei) pentru Microsoft; până la 86 miliarde dolari (aprox. 396 miliarde lei) pentru închirierea de cipuri Nvidia. Prospectul mai arată că Anthropic discută extinderea colaborării cu furnizorul britanic de cloud Nscale, vizând închirierea de resurse în campusul de centre de date Monarch din West Virginia, cu o capacitate suplimentară de circa 460 MW. În scenariul în care acordul se încheie, valoarea totală a angajamentelor contractuale cu Nscale ar urca la aproximativ 90 miliarde de dolari (aprox. 414 miliarde lei), conform aceleiași surse. [...]
Inteligența artificială ar putea împinge PIB-ul SUA la 44.000 de miliarde de dolari până în 2030 , potrivit unui model economic intern al Anthropic , relatează news.ro . Estimarea ar însemna o creștere de la „puțin peste 30.000 de miliarde de dolari” în prezent, pe fondul accelerării capacităților AI. Declarațiile au fost făcute de Jack Clark , cofondator al Anthropic, sâmbătă, la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, organizate la Bangkok. Clark a spus că îmbunătățirea rapidă a AI va accelera schimbările „în toate domeniile de activitate”. „Știu că pare foarte puțin plauzibil, dar aceasta este una dintre implicațiile faptului că tehnologia continuă să se îmbunătățească.” Ce ar presupune, economic, un astfel de scenariu Potrivit lui Clark, o expansiune de această magnitudine ar implica apariția unor industrii și invenții noi, care să susțină o creștere puternică a producției economice americane. El a argumentat, totodată, că AI contribuie deja la accelerarea semnificativă a descoperirilor științifice. Miza pentru companii și autorități: reguli mai stricte În același timp, cofondatorul Anthropic a avertizat că amploarea transformărilor generate de AI impune o cooperare internațională mai strânsă pentru stabilirea unor reguli de reglementare „neobişnuit de stricte şi serioase”, adaptate impactului tehnologiei. Estimarea privind PIB-ul este prezentată ca rezultat al unui model intern al companiei și este tratată chiar de autorul ei ca fiind, cel puțin la prima vedere, dificil de crezut; materialul nu oferă detalii despre metodologia modelului sau despre ipotezele folosite. [...]
Google începe testarea limitată a Genie 4 , un „world model” care poate rula simulări interactive în timp real cu audio nativ , o direcție cu potențial operațional direct pentru companii care dezvoltă agenți AI, roboți sau instrumente creative. Informațiile sunt prezentate pe Google Blog . Genie 4 este descris ca un model global („world model”) pentru simulare interactivă în timp real, cu un nivel ridicat de realism și cu generare de sunet „nativ” (adică produs direct de model, pe loc, nu adăugat ulterior). Google spune că modelul integrează și dezvoltă capabilități din familia Gemini: „Gemini Omni” ar ancora simulările în aspect și comportament din lumea reală, iar alte modele Gemini ar furniza raționamentul necesar pentru coerență și continuitate. Ce poate face Genie 4 în simulare, potrivit Google Publicația indică faptul că utilizatorii pot porni un eveniment și pot „dirija” scenele în timp real prin limbaj natural, inclusiv: mișcarea camerei, schimbarea vremii, introducerea de personaje noi. În plus, fiecare „lume” ar genera audio dinamic, inclusiv sunete ambientale, muzică și dialog interactiv. De ce contează pentru utilizare practică și industrie Google poziționează simularea lumii ca un pas important către AGI (inteligență artificială generală), menționând explicit două direcții de utilizare: medii de antrenare mai sigure pentru roboți și agenți, respectiv extinderea instrumentelor creative în industrii precum film, jurnalism, jocuri și producție. Acces: testare limitată și planuri de extindere Google spune că a început distribuirea Genie 4 către un grup restrâns de testeri „de încredere”. Următorul pas ar fi disponibilitatea „în curând” pentru abonații Google AI Ultra , în Project Genie, precum și pentru parteneri cu acces timpuriu prin Gemini API și AI Studio. Pentru demonstrații, compania trimite către blogul Google DeepMind: https://deepmind.google/blog/genie-4-a-new-generation-of-world-simulation/ . [...]
OpenAI își extinde integrarea în ecosistemul Oracle, cu obiectivul de a aduce aplicațiile și datele Oracle direct în ChatGPT , într-o mișcare care țintește utilizarea AI în operațiuni de bază (finanțe, achiziții, planificare) și simplificarea administrării și a controlului accesului în companii, potrivit OpenAI . Parteneriatul se bazează pe relația comercială existentă dintre cele două companii, care acoperă OpenAI API, ChatGPT Work și Codex. OpenAI notează că Oracle a raportat 130.000 de utilizatori activi ChatGPT și peste 95.000 de utilizatori activi Codex. În același context, echipa de recrutare a Oracle folosește ChatGPT Work pentru cercetare de piață: o activitate care dura anterior între două și patru zile ar ajunge acum să fie pregătită în 15–20 de minute. Integrarea aplicațiilor Oracle în ChatGPT: „agent-ready enterprise” Direcția declarată este un „agent-ready enterprise”, adică un mediu în care angajații și agenții AI (software care poate executa sarcini) lucrează în aplicațiile de business într-un spațiu conectat. Obiectivul este ca software-ul Oracle să fie mai ușor de descoperit, folosit și administrat, cu: administrare simplificată, autentificare unificată, acces guvernat de permisiunile și aprobările fiecărei organizații. Miza operațională, în logica anunțului, este scalarea utilizării AI în activități esențiale și creșterea valorii obținute din aplicațiile deja folosite în companie. Oracle AI Workspace : fluxuri de lucru aprobate, într-un singur loc Oracle dezvoltă Oracle AI Workspace pentru a aduce integrarea în ChatGPT, conectând aplicațiile și datele Oracle. Scopul este ca utilizatorii să poată descrie ce au de făcut, să găsească informația relevantă și să finalizeze fluxuri de lucru de business aprobate, dintr-un singur loc. Ca exemplu, OpenAI descrie un scenariu în care un nou membru al echipei financiare ar putea folosi ChatGPT pentru a investiga costuri, a înțelege decizii de achiziție și a identifica ce mai lipsește înainte de închiderea de lună, cu informații agregate din aplicații de finanțe, achiziții și planificare, în limitele permisiunilor interne. Produse Oracle noi și actualizări construite cu modele OpenAI În paralel cu Oracle AI Workspace, Oracle anunță actualizări și oferte noi construite cu modele și instrumente OpenAI: Oracle AI Security Mesh , gândit pentru identificarea și remedierea vulnerabilităților din aplicații și infrastructură folosind modele de securitate cibernetică ale OpenAI; Oracle ar gestiona infrastructura de testare. Oracle AI SMB Bundle , care combină ChatGPT Business și Codex cu aplicații Oracle și credite recurente pentru Oracle Cloud Infrastructure, pentru a ajuta firmele mici să construiască produse și să-și gestioneze operațiunile. Oracle App Composer , destinat construirii de aplicații cu Codex și alte instrumente AI, conectate la date și fluxuri de lucru Oracle aprobate, cu distribuire internă; implementarea ar fi gestionată pe Oracle Cloud Infrastructure, cu controale de acces incluse. Achiziție prin Oracle Marketplace , pentru clienții din SUA OpenAI precizează că clienții Oracle din SUA pot cumpăra acces la OpenAI API, Codex și ChatGPT Work prin Oracle Marketplace, folosind procesele existente de achiziție și credite eligibile Oracle Universal Credits. [...]
OpenAI taie la jumătate prețul API pentru GPT-6.1 Terra , poziționând modelul ca opțiune de automatizare „la volum” pentru sarcini de birou care combină înțelegere vizuală, utilizare de aplicații și redactare, potrivit OpenAI . GPT-6.1 Terra este prezentat ca un model „rapid și eficient”, cu raționament vizual detaliat și „computer use” (capacitatea de a opera aplicații și fluxuri pe calculator), plus scriere mai naturală. Miza practică, în descrierea companiei, este reducerea costului total pentru automatizarea muncii repetitive: de la citirea facturilor primite și introducerea datelor în software de contabilitate, până la completarea de formulare sau editare video. Ce se schimbă pentru costuri: prețuri API și consum în produse OpenAI afirmă că prețurile standard din API pentru GPT-6.1 Terra sunt cu 50% mai mici decât cele ale GPT-5.6 Terra și GPT-6.1 Sol, ceea ce ar face modelul mai potrivit pentru procese cu volum mare. În paralel, în ChatGPT Work și Codex, compania spune că „același plafon de utilizare” acoperă mai multe sarcini decât în GPT‑5.6 Terra și „substanțial mai multe” decât în GPT‑6.1 Sol sau GPT‑6 Astra. Prețurile standard în API, comunicate de OpenAI, sunt: 1 dolar (aprox. 4,6 lei) per milion de tokeni de intrare; 0,05 dolari (aprox. 0,23 lei) per milion de tokeni de intrare din cache (tokeni reutilizați dintr-o intrare anterioară, pentru cost mai mic); 5 dolari (aprox. 23 lei) per milion de tokeni de ieșire. Performanță operațională: viteză și eficiență pe sarcini „de agent” Pe benchmark-ul Agents’ Last Exam (sarcini profesionale, inclusiv transformarea unor planșe arhitecturale într-un model 3D și analiză cadru cu cadru pentru log cu marcaje de timp), OpenAI susține că: la efort mediu de raționament, GPT-6.1 Terra obține un scor cu 15 puncte procentuale peste GPT-5.6 Terra, la circa o treime din cost; rulează „la nivel” cu GPT-6 Astra la o zecime din prețul per token; la efort maxim, este de peste trei ori mai eficient la tokeni decât Claude Opus 5.5 și costă un sfert per token, ceea ce ar duce la un cost per sarcină de aproximativ 9 ori mai mic; finalizează sarcini de peste trei ori mai repede decât GPT-6 Astra și GPT-6.1 Sol. OpenAI mai indică rezultate mai bune față de GPT-5.6 Terra pe MMMU-Pro (raționament vizual) și pe OSWorld 2.1 (utilizarea aplicațiilor desktop pentru sarcini în mai mulți pași), cu accent pe raportul performanță/cost. Calitate: mai puține erori factuale și salt pe sarcini de programare Compania spune că a investit în reducerea „halucinațiilor” (răspunsuri inventate sau eronate). Pe un benchmark intern de prompturi care induc erori, rata de eroare: a scăzut de la 53,6% (GPT-5.6 Terra) la 16,7% (GPT-6.1 Terra) la efort redus de raționament; a coborât la 4,3% la efort maxim, cu o reducere de 18 puncte procentuale, „aproape” de nivelurile GPT-6 Astra și GPT-6.1 Sol. Pe Terminal-Bench 4.0 (sarcini de inginerie software din linia de comandă), la efort maxim, GPT‑6.1 Terra rezolvă 50,3% dintre sarcini, față de 21,5% pentru GPT‑5.6 Terra (scor publicat). Pentru cele mai complexe sarcini de programare, OpenAI precizează că GPT-6.1 Sol și GPT-6 Astra rămân opțiuni mai bune. Siguranță și disponibilitate OpenAI afirmă că GPT‑6.1 Terra atinge pragul „Critical” în securitate cibernetică în cadrul Preparedness Framework și păstrează protecțiile dezvoltate pentru GPT‑6 Astra. Compania mai susține că modelul este mai predispus să rămână „în scop” (să nu devieze de la cererea utilizatorului), să își recunoască limitările și să reziste la prompt-injection (instrucțiuni malițioase care încearcă să deturneze sarcina). Mai multe detalii sunt disponibile în „system card”-ul dedicat: https://deploymentsafety.openai.com/gpt-6-1-terra (link menționat în sursă). Începând „de astăzi”, GPT-6.1 Terra este disponibil pentru utilizatorii Plus, Pro, Enterprise și Edu în ChatGPT Work și Codex, iar pentru dezvoltatori prin API, sub identificatorul gpt-6.1-terra . [...]
