Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Meta a retras de pe Instagram o funcție AI care permitea folosirea fotografiilor publice ale altor utilizatori fără notificare, după reacții negative legate de confidențialitate, potrivit G4Media. Decizia are impact operațional direct: instrumentul nu mai este disponibil, iar compania recunoaște că nu și-a atins obiectivele inițiale.
Funcția permitea generarea de imagini cu ajutorul inteligenței artificiale, folosind ca „referință” fotografii publice de pe Instagram. Practic, utilizatorii puteau include imaginile altor conturi prin simpla menționare cu „@”, fără ca persoanele vizate să fie informate că fotografiile lor au fost folosite.
Meta a confirmat retragerea și a transmis că a ținut cont de feedback-ul comunității. Compania susține că instrumentul fusese gândit ca o opțiune creativă și ca o modalitate prin care utilizatorii să poată decide dacă fotografiile lor publice pot fi folosite drept inspirație pentru conținut generat cu AI, însă lipsa unui mecanism de notificare și a unui consimțământ (acord explicit) a declanșat criticile.
„Intenția noastră a fost să oferim un instrument creativ util și să le oferim oamenilor control asupra modului în care conținutul lor public putea fi utilizat. Am ascultat feedback-ul și am înțeles că această funcție nu și-a atins obiectivul”, a transmis compania.
Dincolo de problema notificării, specialiști în protecția datelor au avertizat că funcția ar fi putut facilita crearea de imagini false folosind fotografii reale ale utilizatorilor, inclusiv conținut manipulat sau compromițător. În contextul mai larg al instrumentelor de generare de imagini, controversele privind utilizarea neautorizată a fotografiilor și apariția conținutului fals (inclusiv imagini explicite create fără acord) rămân un risc major, chiar și atunci când companiile introduc filtre și măsuri de protecție.
Potrivit materialului, retragerea a fost influențată atât de reacțiile utilizatorilor, cât și de presiuni din partea unor organizații din industria divertismentului, inclusiv Creative Artists Agency (CAA).
Meta nu a precizat dacă va relansa funcția într-o formă modificată și nici ce măsuri suplimentare ar putea introduce pentru a garanta protecția datelor și a imaginilor personale. Contextul imediat este că retragerea vine la scurt timp după prezentarea Muse Image, un nou generator de imagini dezvoltat de Meta Superintelligence Labs, ceea ce sugerează că integrarea AI în produse continuă, dar cu ajustări forțate de reacția publică și de riscurile de confidențialitate.
Recomandate
Google introduce etichete pentru reclamele create sau editate cu IA, o schimbare care mută presiunea de transparență către advertiseri. Potrivit The Verge , utilizatorii vor putea vedea dacă o reclamă de pe Google Search, Google Discover și YouTube a fost realizată sau modificată cu ajutorul inteligenței artificiale, printr-o nouă secțiune din „ My Ad Center ”. Eticheta „created or edited with AI” („creată sau editată cu IA”) apare în fila „how this ad was made” („cum a fost făcută această reclamă”). Utilizatorii ajung la panou apăsând pe cele trei puncte sau pe butonul de informații din dreptul anunțului, acolo unde pot și bloca sau raporta reclame. Ce se schimbă pentru companii și agenții Google spune că va aplica automat eticheta pentru reclamele realizate cu propriile instrumente de publicitate bazate pe IA generativă (modele care pot genera conținut nou, precum text sau imagini). În schimb, pentru reclamele create cu instrumente IA din afara ecosistemului Google, eticheta va trebui adăugată manual. În unele regiuni, etichetele „pot apărea direct pe reclamă”, fie automat, fie atunci când advertiserul declară manual că anunțul a fost făcut cu IA, mai notează publicația. Context: o direcție de piață, nu un caz izolat Măsura vine într-un context în care și alte platforme au introdus mecanisme similare. Meta are o etichetă „AI info” în panoul „About this ad” („despre această reclamă”) pentru reclamele de pe platformele sale. Google mai introdusese anterior, în 2024, o dezvăluire pentru „conținut sintetic sau alterat digital” în reclamele politice. Iar „mai devreme anul acesta”, compania a extins accesul la etichetele de conținut SynthID și C2PA, folosite pentru identificarea conținutului de tip deepfake (material falsificat realist cu ajutorul IA). [...]
Meta ia în calcul să închirieze capacitate de calcul pentru AI, o mișcare care ar putea schimba rapid competiția pe piața de infrastructură — Mark Zuckerberg a confirmat public că grupul explorează un business de tip „AI cloud”, în care să vândă acces la putere de calcul, potrivit The Next Web . Confirmarea, atribuită de publicație unei relatări Bloomberg, pune numele CEO-ului pe un plan raportat anterior, descris ca „Meta Compute”, care ar urmări să închirieze „capacitatea AI” rămasă disponibilă. Rațiunea economică invocată este monetizarea cheltuielilor foarte mari ale Meta cu infrastructura AI în acest an — „well over $100bn”, conform articolului — prin transformarea unui centru major de cost într-o potențială sursă de venit. De ce contează: presiune directă pe neocloud-uri și o intrare nouă într-o piață dominată de hyperscaleri Dacă Meta ar intra efectiv pe această piață, ar ajunge să concureze cu furnizori consacrați precum AWS, Microsoft Azure și Google Cloud. În același timp, ar amenința așa-numitele „neocloud-uri” (furnizori specializați în închirierea de GPU-uri și infrastructură pentru AI), precum CoreWeave , Nebius și IREN, care — potrivit articolului — au scăzut cu două cifre după apariția inițială a informației. Un element care complică tabloul este relația comercială existentă: Meta este deja unul dintre cei mai mari clienți ai acestor jucători. The Next Web notează că Meta s-a angajat la „some $35bn” doar către CoreWeave, cumpărând capacitate pe care acum ar vrea să o revândă. Ce ar putea vinde Meta și unde ar avea avantaj Planul descris ar putea combina două componente: acces la modelele AI ale Meta, într-un format similar cu modul în care AWS oferă modele prin Bedrock; „compute” brut (putere de calcul), în stilul neocloud-urilor. Publicația menționează și posibilitatea ca Meta să fi luat în calcul găzduirea propriilor modele pe acest serviciu, inclusiv „Muse Spark” (cu „closed-weight”, adică fără a oferi public parametrii/modelul complet). Avantajul Meta ar veni din scară și din controlul asupra tehnologiei: compania și-a pus în producție propriile cipuri MTIA și a extins un acord cu Broadcom până în 2029, ceea ce îi consolidează controlul asupra „stack”-ului de calcul (lanțul complet de hardware și infrastructură). Riscul operațional: cloud-ul e un business de servicii, nu doar de hardware Chiar dacă Meta are infrastructură, vânzarea de cloud către clienți externi presupune o disciplină diferită: contracte, suport, garanții de disponibilitate și fiabilitate. Articolul subliniază că acest tip de activitate are, în general, marje mai mici decât motorul de profit al Meta — publicitatea — iar compania nu a mai operat până acum servicii cloud pentru terți, spre deosebire de Amazon, Microsoft și Google. În plus, neocloud-urile pe care Meta le-ar concura au deja ani de experiență în această „meserie”, ceea ce înseamnă că Meta ar porni mai aproape de zero la nivel comercial și operațional, chiar dacă are un avantaj tehnic. Ce urmează Deocamdată, declarația că „are sens” este departe de un produs lansat. Totuși, logica economică rămâne puternică: dacă Meta investește masiv în infrastructură AI, are un stimulent evident să reducă perioadele în care cipurile și centrele de date stau nefolosite, transformând capacitatea excedentară în venituri. [...]
OpenAI și Google au vândut acces la modele AI avansate către subsidiare din Singapore ale unor giganți chinezi aflați pe lista neagră a Pentagonului , într-un caz care scoate în evidență o breșă de reglementare: SUA controlează strict exportul de cipuri, dar nu interzice explicit accesul la modele de inteligență artificială prin entități din afara Chinei, potrivit Ziarul Financiar . Informația, atribuită de ZF publicației Financial Times, indică faptul că accesul la modelele OpenAI și Google a ajuns la subsidiare din Singapore ale Alibaba, Baidu și Tencent, companii incluse pe lista Pentagonului cu entități suspectate de legături cu armata Chinei. Tranzacțiile ar fi fost legale în baza cadrului actual, deoarece legislația americană nu blochează în mod explicit furnizarea de servicii AI către companii chineze prin filiale din afara Chinei, chiar dacă firmele-mamă figurează pe lista „1260H”. De ce contează: controalele pe cipuri nu acoperă „exportul” de AI ca serviciu Cazul alimentează criticile experților în securitate națională, care susțin că administrația Trump nu a extins controalele la export asupra modelelor AI la fel de strict precum a făcut-o în cazul cipurilor avansate folosite la antrenarea acestora. Practic, restricțiile pe hardware pot fi ocolite prin acces la modele găzduite în cloud (servicii online), dacă nu există o interdicție explicită pentru „model” ca produs/serviciu. Reacțiile companiilor și riscul de „ distillation ” OpenAI a transmis că luna trecută a suspendat accesul utilizatorilor afiliați Alibaba la API-ul său, după ce a identificat suspiciuni de „distillation” – proces prin care rezultatele generate de un model AI sunt folosite pentru antrenarea sau îmbunătățirea unui model concurent. Compania a mai precizat că modelele sale nu pot fi accesate din China continentală, dar permite unor companii cu acționariat sau sediu în China să utilizeze serviciile sale în țări unde poate aplica măsuri de securitate și monitorizare. „Am prefera ca o parte cât mai mare a lumii să utilizeze inteligenţă artificială modelată de valori democratice, decât AI controlată de guverne autocratice”, a transmis OpenAI. Google a confirmat că serviciile sale AI sunt disponibile în Hong Kong și Singapore, în conformitate cu politici interne care interzic inclusiv folosirea modelelor pentru „distillation”. Totuși, compania a admis că simpla restricționare geografică nu este suficientă pentru a preveni astfel de practici. Diferențe de politică între laboratoare: cazul Anthropic Spre deosebire de OpenAI și Google, Anthropic interzice accesul la modelele sale avansate pentru firmele chineze și pentru entitățile controlate de acestea, indiferent de țara din care operează. În același context, compania a acuzat anterior laboratoare chineze precum DeepSeek, Moonshot și MiniMax că ar fi folosit tehnici de „distillation”. De asemenea, luna trecută Anthropic a susținut că Alibaba ar fi utilizat peste 25.000 de conturi frauduloase pentru a accesa modelul Claude de aproape 29 de milioane de ori, încălcând termenii de utilizare. Ce urmează Din datele prezentate, miza se mută de la controlul exportului de cipuri la controlul accesului la modele AI ca serviciu, inclusiv prin filiale din jurisdicții terțe. ZF notează că, în forma actuală, cadrul american lasă loc unor tranzacții legale care pot intra în conflict cu obiectivele de securitate națională invocate de Washington. [...]
OpenAI își extinde platforma ChatGPT Ads în Japonia și Coreea de Sud , ceea ce le permite advertiserilor să își targeteze campaniile către utilizatori din aceste două piețe, potrivit Search Engine Roundtable . Extinderea crește aria de acoperire pentru companiile care vând sau operează în regiune și sugerează o accelerare a eforturilor OpenAI de a construi un produs de publicitate utilizabil la scară internațională. Ce se schimbă pentru advertiseri: targetare pe două piețe noi ChatGPT Ads este „live” în Japonia și Coreea de Sud, conform informațiilor transmise de OpenAI într-un e-mail către utilizatori. Concret, campaniile pot viza acum utilizatori din aceste țări, ceea ce extinde reach-ul (audiența potențială) pentru brandurile interesate de cele două piețe. Publicația notează că OpenAI a comunicat această extindere ca parte a unei serii mai largi de actualizări ale platformei. Noua filă „Overview”: monitorizare și analiză mai granulară În același mesaj, OpenAI a anunțat și o nouă filă de tip „Overview” (prezentare generală) în interfața ChatGPT Ads. Potrivit descrierii din e-mail, aceasta este gândită să ajute la: monitorizarea „stării” contului (account health); revizuirea unor sarcini recomandate pentru îmbunătățirea performanței campaniilor; analiza indicatorilor-cheie de performanță printr-un grafic de trend „mai mare” și mai flexibil. Context: funcții deja comunicate anterior Search Engine Roundtable mai precizează că e-mailul a reluat și elemente despre care s-a scris anterior: targetare de audiență, reclame generate cu ajutorul inteligenței artificiale și etichete noi pentru anunțuri. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre modul de funcționare sau calendarul acestor componente, dincolo de menționarea lor în comunicarea OpenAI. [...]
Boom-ul centrelor de date pentru AI împinge dezvoltatorii spre rezervații amerindiene , atrași de teren, apă, acces la energie și avantaje fiscale, arată o analiză publicată de The Next Web . Miza economică este dublată de riscuri operaționale și de mediu, iar disputa se poartă chiar în interiorul comunităților tribale: pentru unele, proiectele pot însemna venituri și locuri de muncă; pentru altele, costuri ascunse și presiune pe resurse. Grupul condus de indigeni Honor the Earth spune că urmărește peste 100 de proiecte propuse pe sau lângă teritorii tribale și rurale, semn că „goana după teren” pentru infrastructura AI se extinde dincolo de zonele industriale clasice. De ce sunt rezervațiile atractive pentru dezvoltatori Potrivit publicației, triburile cu teritorii întinse pot oferi condiții rare pentru proiecte de tip „hiperscală” (centre de date foarte mari): spațiu, drepturi asupra apei, acces la energie și, în unele cazuri, avantaje fiscale care reduc costul total al investiției. Aceste elemente, însă, fac proiectele cu atât mai sensibile pentru comunități care au un istoric de promisiuni economice legate de exploatarea resurselor. Oportunitate economică vs. „colonialism al datelor” Pe partea pro-investiții, Departamentul Energiei al SUA a prezentat centrele de date ca oportunitate pentru triburi, prin vânzări de energie, operare pe termen lung și chiar participații în proiecte. Unele națiuni ar urmări și propriile proiecte de date și de instruire (antrenare) a modelelor. În opoziție, activiștii invocă riscuri precum epuizarea apei, presiune pe rețelele electrice și poluare. Directoarea executivă a Honor the Earth, Krystal Two Bulls , descrie expansiunea drept o „iterație modernă” a colonialismului de tip „settler”, în care costurile sunt împinse către comunități vulnerabile. Cum se negociază: opacitate, filiale și acorduri de confidențialitate O parte din neîncredere ține de modul în care ar fi inițiate discuțiile. Activiștii susțin că dezvoltatorii ar aborda comunitățile prin filiale sau firme energetice deținute de nativi, uneori pornind conversația de la proiecte solare și pivotând ulterior către centre de date. Un alt punct sensibil: solicitarea semnării unor acorduri de confidențialitate înainte ca liderii să aibă toate informațiile, ceea ce ar îngreuna consimțământul informat. În acest context, unele comunități au refuzat proiectele; articolul menționează că Seminole Nation ar fi votat în unanimitate un moratoriu permanent asupra centrelor de date. Costurile reale: apă, electricitate și facturi mai mari Centrul disputei rămâne consumul de apă și energie. Centrele de date sunt „însetate” și mari consumatoare de electricitate, iar presiunea se poate vedea inclusiv în facturi: The Next Web notează că, în apropierea marilor construcții, costurile au crescut în moduri care pot ajunge să fie suportate de rezidenții din zonă. Context: opoziția față de centrele de date se extinde la nivel național Cazul rezervațiilor este prezentat ca o formă mai „tăioasă” a unei reacții care se răspândește în SUA. Într-un singur trimestru, grupuri civice ar fi blocat 75 de proiecte de centre de date, evaluate la 130 miliarde dolari, iar localități care au pus pauză proiectelor s-ar fi confruntat cu presiuni corporative. În paralel, reglementatorii ar fi accelerat conectarea la rețea pentru centrele de date, ceea ce, în lectura articolului, contribuie la extinderea rapidă a căutării de terenuri. Ce urmează: suveranitatea triburilor devine pârghie, dar și magnet Elementul distinct pentru „Indian Country” este suveranitatea: triburile pot negocia, taxa sau refuza în condiții pe care consiliile locale obișnuite nu le au. Aceasta le oferă pârghie, dar explică și de ce ofertele continuă să vină. Pentru unele națiuni, un acord bine structurat ar putea finanța școli și locuri de muncă pe termen lung. Pentru altele, proiectele ar putea repeta un tipar vechi — aceleași compromisuri, într-o „haină” nouă, de centru de date. [...]
Companiile de inteligență artificială pompează sute de milioane în alegerile parțiale din SUA pentru a obține un cadru unic de reglementare, care să blocheze legile statale , potrivit The Next Web . Miza economică și de reglementare este directă: industria încearcă să evite un „mozaic” de reguli la nivelul celor 50 de state, care ar putea încetini dezvoltarea și crește costurile de conformare. Cheltuielile sunt canalizate prin „super PAC-uri” (comitete de acțiune politică ce pot strânge și cheltui sume mari pentru a influența alegeri), iar amploarea finanțării ajunge la „sute de milioane” la nivel de sector, conform unei relatări CNBC, citată de publicație. Obiectivul declarat este susținerea candidaților care sprijină un „cadru național responsabil” și înfrângerea legislatorilor care cer reguli mai dure. Cine finanțează și prin ce vehicule politice Principalul vehicul descris este rețeaua de super PAC-uri „ Leading the Future ”, lansată în 2025. Conform informațiilor prezentate, cofondatorii Andreessen Horowitz, Marc Andreessen și Ben Horowitz, ar fi contribuit cu câte 25 milioane de dolari (aprox. 115 milioane lei) fiecare, alături de președintele OpenAI, Greg Brockman. Grupul a cheltuit deja „zeci de milioane” în curse electorale din state precum Texas, Georgia, Illinois și Montana. Separat, un grup mai nou, „Innovation Council Action”, pro-dereglementare, ar fi promis aproximativ 100 milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei). Donatorii menționați includ bani din zona cripto și AI, de la gemenii Winklevoss până la persoane din „orbita” xAI a lui Elon Musk, potrivit aceleiași surse. De ce acum: eșecul preempțiunii federale și avalanșa de legi statale Momentul este legat de o înfrângere recentă la Washington: Senatul SUA a eliminat dintr-un proiect de lege o prevedere de „preempțiune” (adică o regulă federală care ar fi împiedicat statele să adopte propriile legi) cu un vot de 99 la 1, înainte ca actul să fie promulgat. În paralel, statele accelerează: publicația notează că în 2025 au fost introduse „cu mult peste o mie” de proiecte de lege legate de AI. Diferența dintre un cadru federal blocat și activismul legislativ al statelor este exact spațiul pe care industria încearcă să-l închidă prin influență electorală. Industria nu are o singură linie: cazul Anthropic și disputa despre „bani întunecați” The Next Web subliniază că sectorul nu este monolitic. Anthropic ar fi oferit 20 milioane de dolari (aprox. 92 milioane lei), însă cu restricția ca banii să fie folosiți pentru educarea publicului privind politicile AI, nu pentru campanii politice, și compania a susținut că guvernele ar trebui să poată bloca AI periculos. În același timp, criticii citați de publicație vorbesc despre „dark money” („bani întunecați”, finanțări cu transparență limitată) și despre riscul ca firmele să cumpere reglementări favorabile înainte ca tehnologia să fie pe deplin înțeleasă. Susținătorii răspund că astfel de cheltuieli sunt legale și comparabile cu ce fac și alte industrii pentru a-și apăra interesele. În esență, banii nu cumpără doar publicitate electorală, ci și cadrul de discuție: reguli naționale, mai „ușoare”, stabilite cu industria la masă. Testul real va fi dacă alegătorii acceptă această abordare în 2026. [...]
