Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Leroy Merlin Franța testează instruirea vânzătorilor cu un chatbot AI, într-un demers cu impact direct asupra modului în care retailerul își standardizează pregătirea echipelor și urmărește îmbunătățirea rezultatelor comerciale, potrivit RetailDetail.
Instrumentul, numit Pocket Coach, este un chatbot bazat pe inteligență artificială folosit pentru a antrena consultanții de vânzări prin conversații realiste cu „clienți” simulați. Soluția a rulat timp de patru luni într-un program-pilot în opt magazine.
Retailerul susține că, în perioada pilotului, utilizarea Pocket Coach a dus la echipe mai încrezătoare, rezultate de vânzări mai bune și clienți mai mulțumiți. Articolul nu oferă însă cifre sau indicatori care să cuantifice aceste efecte.
Potrivit publicației, Isma Hadjersi, director de vânzări la Leroy Merlin Franța, a explicat la conferința Connect Lille că miza nu este „tehnologia în sine”, ci oamenii și ritmul accelerat în care competențele devin depășite.
În argumentația sa, schimbările rapide de produse, moduri de utilizare, așteptări ale clienților și tehnologie obligă personalul din magazine să își actualizeze constant cunoștințele, ceea ce face ca instruirea continuă să devină o necesitate operațională, nu un proiect punctual.
Materialul descrie doar etapa de pilot (opt magazine, patru luni) și nu precizează dacă Leroy Merlin intenționează să extindă programul la nivel național sau în alte piețe, nici în ce calendar.
Recomandate
DeepSeek ar proiecta propriul cip de inteligență artificială pentru inferență, ca să reducă dependența de hardware occidental și să limiteze riscul de a rămâne fără procesoare performante din cauza restricțiilor SUA, potrivit The Next Web , care citează un material Reuters bazat pe surse apropiate discuțiilor. Miza este una operațională: dacă informația se confirmă, laboratorul din Hangzhou ar trece de la optimizarea software-ului pentru cipuri existente (Huawei Ascend și alte procesoare chinezești) la definirea propriului „siliciu” – adică specificațiile cipului pe care să ruleze modelele sale. O astfel de mutare ar reduce expunerea la eventuale blocaje de aprovizionare cu cipuri Nvidia, în condițiile în care Washingtonul restricționează vânzarea celor mai avansate procesoare către China și a luat în calcul includerea DeepSeek pe „Entity List” (lista de entități supuse unor restricții comerciale). De ce contează: inferența devine centrul cererii de calcul Cipul ar fi destinat „inferenței”, etapa în care un model deja antrenat răspunde la întrebările utilizatorilor, nu antrenării (mult mai consumatoare de putere de calcul). Publicația notează că aproximativ 70% din cererea de calcul pentru inteligență artificială este așteptată să vină din inferență, ceea ce face ca un cip specializat pentru această etapă să aibă o utilitate directă în exploatare. DeepSeek a lansat în aprilie modelele V4-Pro și V4-Flash , o familie de ordinul unui trilion de parametri, despre care compania spune că este în urma „frontierei” occidentale cu circa trei până la șase luni. Producția ar urma să fie la SMIC, sub constrângeri tehnologice Conform relatării Reuters, cipul ar urma să fie fabricat de SMIC (Semiconductor Manufacturing International Corporation) , cel mai mare producător chinez de semiconductori, și nu de TSMC din Taiwan. Aici apare însă o limitare majoră: SMIC este afectată de controale la export impuse de SUA și Olanda, care i-au tăiat accesul la cele mai avansate echipamente de fabricație. În consecință, compania este „larg raportată” ca fiind blocată la un proces de 7 nanometri, cu mai multe generații în urma vârfului de tehnologie. În plus, pe „cele mai credibile estimări” invocate în material, randamentele (proporția de cipuri funcționale dintr-o serie de producție) pentru cipurile de inteligență artificială la SMIC ar rămâne scăzute, ceea ce ar limita volumul realist de componente utilizabile. Obstacole și precedent: proiectarea durează, iar DeepSeek a simțit deja limitele hardware Chiar dacă logica strategică este „suficient de evidentă”, proiectarea unui accelerator competitiv pentru inteligență artificială este un efort de mai mulți ani, iar diferența de performanță și randament față de nodurile avansate ale TSMC este exact tipul de avantaj pe care controalele la export încearcă să îl mențină. Materialul amintește și un precedent: încă de la începutul lui 2025, publicații de industrie, inclusiv Digitimes, au relatat că DeepSeek recruta specialiști în proiectare de cipuri, iar analiștii au susținut că un procesor „domestic” ar fi, practic, obligat să se bazeze pe SMIC. Totodată, experiența recentă a laboratorului indică riscuri operaționale: modelul R2 ar fi fost întârziat în repetate rânduri după ce rulări de antrenare au eșuat pe hardware Huawei, ceea ce ar fi forțat DeepSeek să revină la GPU-uri Nvidia pentru antrenare, păstrând cipurile chinezești pentru inferență – exact separarea de roluri pe care ar servi-o și un cip propriu pentru inferență. Ce urmează: între intenție și produs există pași care pot eșua DeepSeek nu a confirmat informațiile și nu a răspuns solicitării Reuters de comentarii; articolul subliniază că detaliile se bazează pe surse anonime. În acest context, concluzia prudentă este că laboratorul pare să încerce să închidă „ultima verigă” dintr-un lanț complet chinezesc pentru inteligență artificială – de la model până la cip – însă rămâne de văzut dacă proiectul trece de faza de design la un cip funcțional și, ulterior, la un produs livrat în volum. [...]
Google Translate pentru Android trece la un nou design care simplifică folosirea cu o singură mână , iar schimbarea vine în paralel cu o integrare mai agresivă a Gemini care poate altera sensul traducerilor, potrivit WinFuture . Miza practică pentru utilizatori și companii este dublă: interfață mai eficientă pe telefoane mari, dar și un risc mai mare ca traducerile „mai libere” generate de inteligența artificială să nu fie potrivite în contexte tehnice sau sensibile. Ce se schimbă în interfață și de ce contează operațional Actualizarea vizuală urmărește alinierea la schema de design actuală a Google și pune accent pe navigare mai rapidă: o bară de navigare jos , în formă de „pastilă”, cu patru zone principale ale aplicației; selecția limbilor urcă în partea de sus, eliberând spațiu pentru zona de traducere; câmpul de introducere a textului nu mai ocupă tot ecranul, ci devine o „card” (cartelă) compactă , ceea ce ar trebui să facă aplicația mai ușor de folosit cu o singură mână pe ecrane mari; pagina de rezultate va folosi carduri rotunjite pentru a separa vizual textul sursă de traducere. Funcții reorganizate: meniuri noi și acces mai direct la instrumente Pe baza unei analize a unei versiuni preliminare, Android Authority (citată de WinFuture) susține că Google grupează funcții care până acum erau împrăștiate în interfață. Printre schimbările menționate: un meniu nou în stânga sus care înlocuiește simbolul „stea”; un meniu în câmpul de introducere pentru alegerea modelului de traducere ; recunoaștere de scris de mână integrată lângă introducerea vocală; o pagină centrală de istoric pentru traduceri și transcrieri; legături contextuale deasupra zonei de introducere (de exemplu, reluarea rapidă a unei limbi exersate recent). Efectul Gemini: traduceri mai „creative”, dar cu riscuri de acuratețe Dincolo de design, WinFuture notează că integrarea recentă a Gemini poate schimba modul în care sunt generate traducerile: în unele cazuri, aplicația ar produce texte mai libere, nu traduceri literale, ceea ce poate modifica sensul de bază al propozițiilor. Publicația indică faptul că acest comportament are avantaje, dar și dezavantaje, mai ales pentru: texte de specialitate , unde precizia e critică; mesaje scurte din utilizarea de zi cu zi, unde o reformulare poate fi interpretată greșit. În acest context, unii utilizatori cer un comutator manual pentru dezactivarea acestei abordări bazate pe inteligență artificială, însă nu este clar dacă Google îl va introduce. Când ar putea ajunge schimbările la utilizatori Nu există, deocamdată, un termen oficial de lansare pentru noul design. Potrivit informațiilor din versiunea preliminară, dezvoltatorii lucrează în continuare la corectarea erorilor înainte de un test mai larg. [...]
Noile funcții AI din Apple Home vor fi condiționate de abonamentul iCloud+ de top , ceea ce mută o parte din „Apple Intelligence” în zona de monetizare recurentă, nu de actualizare gratuită de software, potrivit Notebookcheck . Concret, „ Apple Intelligence for Home ” este disponibil doar pentru clienții care au cel mai scump plan iCloud+, de 2 TB, la 9,99 dolari pe lună (aprox. 46 lei). Funcțiile vizate sunt anunțate pentru Apple Home în iOS 27, iPadOS 27 și macOS 27 și se leagă de camerele compatibile cu Apple HomeKit Secure Video . Ce primești în Apple Home: recunoaștere și căutare „inteligentă” în clipuri Pachetul „Apple Intelligence for Home” adaugă în aplicația Apple Home funcții de recunoaștere a obiectelor (AI) pentru camerele de securitate, inclusiv: recunoașterea fețelor și a acțiunilor, cu notificări mai specifice (de tipul „Alex a plecat de acasă”, în loc de alerte generice de mișcare); descrieri generate automat pentru clipurile video, care pot fi apoi căutate în limbaj natural; marcarea evenimentelor relevante pe o axă temporală înregistrată, similar capitolelor din YouTube. Cât costă accesul: pragul este planul de 2 TB Notebookcheck notează că Apple a confirmat cerința de abonament în notele de lansare pentru a treia versiune beta a macOS 27: pentru funcțiile AI din Apple Home este necesar planul iCloud+ de 2 TB, la 9,99 dolari/lună (aprox. 46 lei). În paralel, HomeKit Secure Video (fără aceste funcții AI) este disponibil și pe planuri mai ieftine, cu diferențe legate și de numărul de camere: 50 GB la 0,99 dolari/lună (aprox. 5 lei) – include HomeKit Secure Video fără AI; 200 GB la 2,99 dolari/lună (aprox. 14 lei) – necesar pentru utilizarea a până la cinci camere; 2 TB la 9,99 dolari/lună (aprox. 46 lei) – permite un număr nelimitat de camere și este cerut pentru „Apple Intelligence for Home”. Publicația compară strategia cu abordarea Google, în sensul folosirii funcțiilor AI ca argument pentru abonamente mai scumpe. Informațiile sunt atribuite de Notebookcheck către Apple, via MacRumors. [...]
Lipsa unor reguli globale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale crește riscul de securitate și poate produce un „echivalent al Hiroshimei”, avertizează șefa diplomației britanice, Yvette Cooper , într-o serie de intervenții citate de HotNews . Mesajul ei pune presiune pe marile puteri să accepte un cadru internațional de limitare și control al tehnologiei, cu implicații directe pentru agenda de politică externă și pentru companiile care dezvoltă sau folosesc AI. Cooper cere ca statele – inclusiv SUA și China – să convină asupra unor reguli internaționale privind inteligența artificială, susținând că subiectul va domina politica externă în următorii doi ani, potrivit unui interviu acordat The Guardian . „Nu ne putem permite să așteptăm un echivalent al Hiroshimei” Într-un text publicat de think tank-ul Chatham House , Cooper face o paralelă cu modul în care comunitatea internațională a ajuns la acorduri privind armele nucleare abia după Hiroshima și avertizează că, în cazul AI, reacția nu ar trebui să vină doar după un șoc major. „Nu ne putem permite să așteptăm un echivalent al Hiroshimei în domeniul AI înainte de a acționa.” În declarațiile pentru The Guardian, ea descrie un context în care „actori răuvoitori” ar putea folosi tehnologia împotriva statelor și societăților, de la amenințări hibride la criminalitate susținută de stat, extremism și terorism. AI, pe lista riscurilor care apasă politica externă Cooper plasează AI într-un tablou mai larg de presiuni asupra securității globale, alături de criza climatică, migrația nereglementată și interferențele străine care afectează democrațiile liberale occidentale. În același timp, ea avertizează că lumea intră într-un „moment periculos”, inclusiv pe fondul a ceea ce consideră a fi retragerea definitivă a SUA din rolul de arbitru global. Implicații pentru relația Marea Britanie–UE și agenda comercială În eseul de la Chatham House , Cooper susține că puterile europene trebuie să se obișnuiască cu ideea că SUA nu vor mai garanta pacea și democrația internațională, chiar și după încheierea mandatului prezidențial al lui Donald Trump. În acest context, ea indică drept soluție negocieri mai durabile între Marea Britanie și UE, în locul renegocierilor repetate pe bucăți ale acordurilor comerciale. Potrivit informațiilor prezentate, guvernul de la Londra lucra la o nouă rundă de renegocieri cu UE (inclusiv pe agricultură, comerț cu energie electrică și vize pentru tineri), care ar fi urmat să fie anunțate la un summit la finalul lunii, însă evenimentul a fost amânat. Palestina, un dosar care riscă să fie „uitat” Într-un interviu separat, Cooper leagă îngrijorările privind AI și de procesul de pace din Palestina și avertizează că, pe fondul altor crize (inclusiv războiul din Iran, în formularea din sursă), atenția internațională se poate muta, iar eforturile de pace pot fi neglijate. „Există planul în 20 de puncte… dar marea mea îngrijorare este că acesta se îndreaptă spre eșec.” [...]
Midjourney cere instanței să oblige studiourile care o dau în judecată să-și dezvăluie propriile practici de AI , într-o mișcare care poate schimba regulile jocului în litigiile de drepturi de autor, potrivit The Next Web . Compania, care dezvoltă un generator de imagini cu inteligență artificială, a solicitat unui judecător federal din SUA să intervină și să forțeze Disney, Universal și Warner Bros. Discovery să arate cum folosesc AI în interiorul organizațiilor, inclusiv ce date și modele utilizează. Informația a fost relatată inițial de Variety . Miza: „descoperirea” (discovery) poate deveni armă în apărarea „fair use” În centrul demersului este etapa de „discovery” – procedura prin care părțile dintr-un proces sunt obligate să facă schimb de documente și informații relevante. Midjourney a depus săptămâna aceasta o cerere (motion) către judecătorul John Kronstadt, prin care cere extinderea obligațiilor de divulgare ale studiourilor. Concret, Midjourney vrea acces la materiale precum: planuri de afaceri legate de AI; rapoarte de cercetare; seturi de date de antrenare (training datasets); „greutăți” ale modelelor (model weights – parametrii interni ai unui model AI); prezentări către consiliile de administrație despre AI. Anterior, în iunie, un judecător magistrat limitase divulgarea la instrumente „orientate către consumatori” („consumer-facing”). Midjourney cere acum anularea acestei limitări. Cum s-a ajuns aici: acuzații de copiere a personajelor și despăgubiri cerute Disney și Universal au dat în judecată Midjourney în iunie 2025, acuzând compania că a antrenat AI pe personajele lor fără permisiune și că permite încălcări pe scară largă, invocând exemple precum Darth Vader, Bart Simpson și Elsa. În septembrie, Warner Bros. Discovery s-a alăturat procesului, invocând personaje precum Superman, Batman și Bugs Bunny și cerând 150.000 de dolari (aprox. 690.000 lei) pentru fiecare operă încălcată. Apărarea Midjourney se bazează pe „fair use” (utilizare legitimă) – argumentul că antrenarea pe imagini publice este legală. „Unclean hands”: dacă reclamanții fac același lucru, cazul se complică Midjourney își sprijină cererea pe doctrina „unclean hands” („mâini murdare”), folosită în litigii civile pentru a susține că o parte nu poate cere remedii dacă are un comportament similar cu cel pe care îl condamnă. Avocatul Midjourney, Bobby Ghajar, a argumentat că, dacă studiourile folosesc la rândul lor conținut neautorizat pentru a antrena modele (de exemplu, pentru storyboard-uri), acest lucru ar putea deveni relevant atât pentru apărarea de „fair use”, cât și pentru „unclean hands”, inclusiv prin ideea de „practică uzuală în industrie”. Studiourile: „expediție de pescuit”, nu o cerere relevantă Studiourile resping solicitarea, numind-o o manevră. Avocatul lor principal, David Singer, a descris demersul drept o „fishing expedition” (căutare speculativă de informații) și a susținut că reclamanții nu urmăresc să oprească tehnologia AI sau să închidă afacerea Midjourney, ci să oprească folosirea personajelor lor. Totuși, materialul notează că studiourile nu sunt străine de AI: Disney ar fi planificat un acord de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru a-și integra personajele în Sora (produs OpenAI), acord care a eșuat după ce Sora a fost închis. De ce contează pentru industrie Dincolo de disputa Midjourney–Hollywood, o decizie care ar obliga studiourile să-și expună propriile date și practici de antrenare ar putea redesena linia dintre protecția drepturilor de autor și dezvoltarea modelelor generative. Într-un moment în care, potrivit articolului, editori dau în judecată companii de AI, iar unii deținători de drepturi aleg în schimb acorduri de licențiere, rezultatul acestei bătălii procedurale poate influența strategii și riscuri juridice în întreg sectorul. [...]
Cristian Mungiu avertizează că algoritmii pot standardiza cinemaul mai mult decât AI-ul în sine, într-o discuție despre rolul inteligenței artificiale în film, potrivit HotNews . Regizorul, câștigător al Palme d’Or, a spus la un dialog cu jurnalista Alexandra Tănăsescu, organizat la Mercedes-Benz Studio Bucharest, că inteligența artificială trebuie privită ca un instrument: rezultatele pot fi „spectaculoase” dacă este folosită de cineva „creativ și inteligent”, dar pot deveni „mediocre” dacă utilizarea se reduce la rețete de succes „bazate pe algoritm”. „Marele pericol”: dependența de rețete comerciale Mungiu a susținut că nu se teme că AI-ul va produce filme mai slabe decât cele existente, însă vede un risc mai important: ca deciziile creative să fie tot mai mult ghidate de algoritmi care optimizează pentru vânzare, adică pentru „media a ceea ce este mai eficient să vinzi”. „Nu cred că AI-ul va produce niște filme mai proaste decât se produc acum. Întrebarea cea mare este dacă ne ținem întotdeauna de algoritmi, care înseamnă, de fapt, media a ceea ce este mai eficient să vinzi.” În viziunea sa, o astfel de logică ar reduce diversitatea creației și ar descuraja proiectele adresate unui public mai restrâns, unde „factorul uman” rămâne esențial pentru a produce conținut care „să îi vorbească în suflet” fiecăruia. „Nu îmi doresc să fiu standardizat” Regizorul a încheiat ideea spunând că nu își dorește o lume în care oamenii și creațiile lor sunt uniformizate de algoritmi. „Eu nu îmi doresc să fiu standardizat. Îmi doresc, cu defectele mele, să rămân individual.” Context: „ Fjord ”, lansare așteptată între octombrie 2026 și ianuarie 2027 În același eveniment, Mungiu a vorbit și despre „Fjord” (menționat în articol și ca „Fiord”), primul său lungmetraj în limba engleză, cu Sebastian Stan și Renate Reinsve în rolurile principale. Filmul urmărește o familie româno-norvegiană ajunsă în centrul unei anchete privind protecția copilului și abordează teme precum polarizarea societății, dialogul și diferențele de valori. Filmul a avut o avanpremieră în România în iunie, iar lansarea în cinematografe este așteptată, potrivit regizorului, în perioada octombrie 2026 – ianuarie 2027, după încheierea circuitului internațional de festivaluri. [...]
