Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

John Ternus, viitorul CEO al Apple, a început deja să reconfigureze operațiunile interne ale companiei printr-o „platformă nouă de AI”, cu obiectivul de a accelera dezvoltarea produselor și de a îmbunătăți calitatea dispozitivelor, potrivit 9to5Mac, care citează un raport Bloomberg.
Schimbarea descrisă vizează în primul rând zona de inginerie hardware: conform lui Mark Gurman (Bloomberg), Ternus ar fi reorganizat, la începutul lunii, structura organizației de inginerie hardware „în jurul” unei noi platforme de inteligență artificială. Miza, așa cum este prezentată în raport, este una operațională: reducerea timpilor de dezvoltare și creșterea calității, prin folosirea AI în procese interne, nu doar în produse.
Din informațiile publicate nu rezultă detalii tehnice despre ce este această „platformă nouă de AI” sau cum funcționează, iar 9to5Mac notează explicit lipsa de informații despre implementare. Totuși, raportul indică intenția de a extinde rapid utilizarea AI „în întreaga companie” pentru îmbunătățirea operațiunilor, iar debutul din divizia hardware ar fi doar primul pas.
Materialul amintește că Gurman a relatat anterior că Apple se bazează semnificativ pe Anthropic pentru diverse componente ale dezvoltării de produse, însă, în rest, au existat puține informații publice despre modul în care Apple implementează AI în interiorul organizației. În acest cadru, reorganizarea condusă de Ternus sugerează o accelerare a folosirii AI ca instrument de productivitate și control al calității în lanțul de dezvoltare.
Dacă direcția se confirmă, integrarea AI în operațiuni poate deveni un factor direct de eficiență: cicluri de dezvoltare mai scurte și o calitate mai bună pot influența costurile, ritmul lansărilor și, implicit, competitivitatea. Deocamdată, impactul exact nu poate fi cuantificat din datele disponibile, deoarece nu sunt publicate detalii despre capabilități, calendar sau arii precise de implementare.
Recomandate

Anthropic își proiectează o expansiune masivă a cheltuielilor cu „puterea de calcul”, deși a raportat pe hârtie o pierdere netă de 80,7 miliarde de dolari (aprox. 371 miliarde lei) în prima jumătate din 2026 , arată un draft de prospect pentru IPO citat de CNMO . Miza pentru piață nu este atât pierderea contabilă, cât dimensiunea angajamentelor viitoare pentru infrastructură, care pot ajunge la 750 de miliarde de dolari (aprox. 3.450 miliarde lei) în următorii ani, potrivit documentului. Pierderea netă din S1 2026 este mult peste cea din perioada similară a anului trecut, când compania a raportat un minus de 13 miliarde de dolari (aprox. 60 miliarde lei). Totuși, prospectul separă explicit componenta care a „umflat” rezultatul: 72 de miliarde de dolari (aprox. 331 miliarde lei) din pierderea netă provin din cheltuieli contabile legate de variația valorii unor instrumente de finanțare, inclusiv obligațiuni convertibile. Acestea sunt prezentate ca provizioane/înregistrări contabile fără ieșire directă de numerar, deci nu echivalează automat cu o deteriorare similară a fluxului de cash din operațiuni. Pe partea operațională, compania susține o îmbunătățire a structurii financiare: în 2025, pierderea operațională a depășit 8 miliarde de dolari (aprox. 37 miliarde lei), iar în 2026 Anthropic afirmă că a trecut pe profit „ajustat” în trimestrul al doilea și a menținut profitabilitatea ajustată și în trimestrul al treilea, pentru al doilea trimestru consecutiv. În același set de informații, compania indică o marjă operațională ajustată de peste 11% și o marjă brută ajustată de 85% (indicatori „ajustați” înseamnă că exclud anumite elemente contabile/one-off, conform practicii uzuale, fără ca sursa să detalieze aici metodologia completă). Cheltuieli accelerate pentru infrastructură: 9 miliarde dolari în șase luni În paralel cu pierderea contabilă, prospectul descrie o creștere abruptă a cheltuielilor pentru capacitate de calcul și infrastructură. În prima jumătate din 2026, Anthropic ar fi cheltuit aproape 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) pentru astfel de resurse, față de 2,3 miliarde de dolari (aprox. 11 miliarde lei) în S1 2025. Documentul mai notează că investiția din primele șase luni din 2026 depășește deja cheltuiala totală din 2025, de 7,3 miliarde de dolari (aprox. 34 miliarde lei). Angajamente pe termen lung: peste 600 miliarde dolari deja asumate Cifra de 750 miliarde de dolari este descrisă ca incluzând tranzacții încă în negociere. Separat, pentru cheltuieli deja asumate, prospectul indică angajamente de peste 600 miliarde de dolari (aprox. 2.760 miliarde lei) pentru acorduri legate de puterea de calcul în următorii zece ani, dintre care aproximativ 450 miliarde de dolari (aprox. 2.070 miliarde lei) ar reprezenta acorduri de cloud pentru anii 7–10, în mare parte neanulabile. Distribuția menționată în document include: aproximativ 111 miliarde dolari (aprox. 511 miliarde lei) pentru Google Cloud ; aproximativ 110 miliarde dolari (aprox. 506 miliarde lei) pentru Amazon AWS; aproximativ 31 miliarde dolari (aprox. 143 miliarde lei) pentru Microsoft; până la 86 miliarde dolari (aprox. 396 miliarde lei) pentru închirierea de cipuri Nvidia. Prospectul mai arată că Anthropic discută extinderea colaborării cu furnizorul britanic de cloud Nscale, vizând închirierea de resurse în campusul de centre de date Monarch din West Virginia, cu o capacitate suplimentară de circa 460 MW. În scenariul în care acordul se încheie, valoarea totală a angajamentelor contractuale cu Nscale ar urca la aproximativ 90 miliarde de dolari (aprox. 414 miliarde lei), conform aceleiași surse. [...]

Inteligența artificială ar putea împinge PIB-ul SUA la 44.000 de miliarde de dolari până în 2030 , potrivit unui model economic intern al Anthropic , relatează news.ro . Estimarea ar însemna o creștere de la „puțin peste 30.000 de miliarde de dolari” în prezent, pe fondul accelerării capacităților AI. Declarațiile au fost făcute de Jack Clark , cofondator al Anthropic, sâmbătă, la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, organizate la Bangkok. Clark a spus că îmbunătățirea rapidă a AI va accelera schimbările „în toate domeniile de activitate”. „Știu că pare foarte puțin plauzibil, dar aceasta este una dintre implicațiile faptului că tehnologia continuă să se îmbunătățească.” Ce ar presupune, economic, un astfel de scenariu Potrivit lui Clark, o expansiune de această magnitudine ar implica apariția unor industrii și invenții noi, care să susțină o creștere puternică a producției economice americane. El a argumentat, totodată, că AI contribuie deja la accelerarea semnificativă a descoperirilor științifice. Miza pentru companii și autorități: reguli mai stricte În același timp, cofondatorul Anthropic a avertizat că amploarea transformărilor generate de AI impune o cooperare internațională mai strânsă pentru stabilirea unor reguli de reglementare „neobişnuit de stricte şi serioase”, adaptate impactului tehnologiei. Estimarea privind PIB-ul este prezentată ca rezultat al unui model intern al companiei și este tratată chiar de autorul ei ca fiind, cel puțin la prima vedere, dificil de crezut; materialul nu oferă detalii despre metodologia modelului sau despre ipotezele folosite. [...]

Bill Gates pregătește o extindere a campaniei pentru siguranța inteligenței artificiale, mizând pe influența directă asupra directorilor executivi , potrivit The Next Web , care citează un material Axios bazat pe surse anonime. Miza este una de reglementare: Gates ar urmări reguli mai ferme într-un moment în care, susțin sursele, consideră că autoritățile reacționează prea lent la accelerarea capabilităților modelelor și la incidentele de securitate. Conform relatării, Gates „se sprijină personal” pe lideri de business și ia în calcul o mobilizare majoră a resurselor sale pentru această agendă, fără ca forma exactă a campaniei să fie încă definită. Axios notează și o replică atribuită lui Gates, spusă unei persoane consultate pe tema siguranței IA: „Pot ajunge la directori executivi pe tema asta mai bine decât poți tu.” De ce își schimbă Gates abordarea Sursele citate de Axios spun că Gates a devenit tot mai îngrijorat de trei evoluții: creșterea capabilităților modelelor, incidente de securitate „alarmante” și ceea ce el percepe drept reglementare slabă. În timp ce își pregătea argumentele pentru reguli mai stricte, ar fi discutat pe larg cu directori din domeniul IA, cercetători și susținători ai siguranței, inclusiv cu CEO-ul Anthropic, Dario Amodei . Acest proces l-ar fi făcut să considere limitarea riscurilor IA drept una dintre cele mai importante teme ale vieții sale, potrivit acelorași surse. Ce propuneri a avansat deja Materialul trece în revistă poziționări recente ale lui Gates, care indică direcția posibilă a demersului: în 2023, a scris că „riscurile IA sunt reale, dar gestionabile”; în august, a cerut instituții noi pentru coordonarea politicilor de IA, „locuri de muncă rezervate oamenilor” și o taxă pe „jetoane IA” și roboți; luna trecută, a avertizat că IA ar putea provoca „un miliard de decese” și a dus argumentele în podcastul lui Ezra Klein. Presiune pe reglementare, tensiune cu Washingtonul Axios mai susține că apelurile lui Gates pentru reglementare puternică l-ar putea aduce în conflict cu administrația Trump, descrisă ca favorizând o abordare mai relaxată. Potrivit relatării, administrația ar fi organizat un grup de oficiali de rang înalt care să „supravegheze industria” printr-un pact voluntar de siguranță. Separat, unele persoane cu care Gates ar fi discutat au descris această ofensivă drept un „comeback tour”, interpretat ca o încercare de refacere a moștenirii sale publice afectate de asocierea din trecut cu Jeffrey Epstein. Gates a spus, potrivit Axios, că înțelege că unii îi pot respinge avertismentele din acest motiv. [...]

OpenAI alocă 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) pentru a finanța verificarea și dezvoltarea rezultatelor matematice generate de AI , într-o mișcare menită să reducă tensiunile din comunitatea academică după acuzații de plagiat legate de o problemă veche de aproape un secol, potrivit Antena 3 . Donația merge către fundația Simons , axată pe matematică, și vine după ce Asociația pentru Matematică Umană (AHM) a criticat compania de inteligență artificială pentru modul în care a comunicat „rezolvarea” unei probleme majore din matematică, în contextul în care au apărut suspiciuni că rezultatele s-ar fi bazat pe munca altor cercetători. De ce contează: bani pentru „audit” științific al rezultatelor produse de AI OpenAI spune că finanțarea are ca scop să „ajute matematicienii să examineze, să înțeleagă și să dezvolte rezultatele produse de inteligența artificială”, inclusiv rezultate publicate recent. Practic, compania încearcă să mute discuția din zona de dispută privind prioritatea științifică într-un cadru de evaluare și validare făcut de comunitatea de specialitate. În postarea de pe rețeaua X, OpenAI a transmis că vrea să sprijine transformarea progreselor din AI „într-o înțelegere umană mai profundă și în noi descoperiri”. Contextul acuzațiilor: Navier–Stokes și disputa privind prioritatea În septembrie, OpenAI a anunțat că un model AI nelansat încă ar fi rezolvat o problemă majoră legată de ecuațiile Navier–Stokes , asociate cu descrierea mișcării fluidelor pe baza celei de-a doua legi a lui Newton. Potrivit materialului, problema îi pune în dificultate pe matematicieni de aproape un secol. Conform TechCrunch, doi matematicieni au spus că erau aproape de un rezultat similar și au pus sub semnul întrebării dacă activitatea OpenAI s-a bazat pe munca lor. OpenAI a negat că ar fi văzut lucrările acestora. Unul dintre matematicieni, Levent Alpöge, lucrează la Anthropic și colabora în nume propriu. AHM a criticat public demersul OpenAI, afirmând că: „Matematicienii nu au cerut ca această muncă să fie făcută” și acuzând compania de „totală lipsă de respect față de normele cercetării științifice”. Cum vor fi folosiți banii și ce mai include pachetul de finanțare OpenAI precizează că cei 5 milioane de dolari vor finanța: „ateliere, conferințe și programe speciale”; acces la modelele OpenAI și la resurse de calcul pentru cercetătorii sprijiniți de fundația Simons. Inițiativa are, în total, finanțare și resurse de 15 milioane de dolari, oferite împreună de fundația Simons, Anthropic și OpenAI, potrivit articolului. [...]

OpenAI acuză că un fost angajat a scos din companie peste 100 de fișiere confidențiale și le-a folosit la Apple , într-un episod care poate ridica miza litigiilor pe „secrete comerciale” (informații interne cu valoare economică, protejate legal) dintre giganții tech, potrivit The Verge . Într-un document depus miercuri, OpenAI susține că fostul angajat (nenumit) ar fi trimis informațiile către un cont personal înainte să plece la Apple, iar ulterior ar fi prezentat materialele conducerii Apple, inclusiv vicepreședintelui responsabil de operațiunile companiei în Asia. Dosarul apare în contextul unei dispute legale între Apple și OpenAI privind secrete comerciale, însă de această dată OpenAI este cea care formulează acuzațiile. Publicația notează că informația despre depunere a fost relatată anterior de Reuters. Ce ar conține fișierele și de ce contează operațional OpenAI afirmă că fișierele includ elemente sensibile despre planurile sale de produs, precum imagini cu cel puțin un dispozitiv nelansat, informații despre furnizori, date de inginerie, fișiere de proiect, standarde pentru finisaje și rapoarte despre „acoperirea și etanșarea componentelor hardware”. Din perspectivă operațională, astfel de detalii pot influența decizii de proiectare și lanț de aprovizionare (alegerea furnizorilor, materiale, specificații), iar OpenAI susține că există riscul ca informația să circule intern la Apple și să fie folosită de ingineri pentru a modela produse viitoare. Legătura făcută de OpenAI cu noile dispozitive Apple OpenAI leagă explicit noul ecran inteligent HomeView al Apple și alte dispozitive prezentate săptămâna aceasta de o prezentare pe care fostul angajat ar fi susținut-o cu luni în urmă. Compania susține că, având acele informații, Apple „face un nou efort” în zona produselor cu inteligență artificială integrată, invocând un articol și un anunț al companiei despre lansările recente. În același timp, The Verge amintește că planurile de produs ale Apple se derulează, de regulă, pe termene lungi, iar un astfel de ecran inteligent a fost vehiculat în zvonuri de ani de zile — un context care complică demonstrarea unei legături directe între presupusa scurgere și produsele anunțate acum. Reacții și ce urmează OpenAI afirmă că este „foarte îngrijorată” că informațiile confidențiale ar circula în interiorul Apple. Apple nu a răspuns imediat solicitării de comentariu a publicației. Următorul pas relevant va fi modul în care instanța va trata acuzațiile și ce probe vor fi acceptate privind transferul și utilizarea documentelor, într-un moment în care competiția pentru produse hardware „cu AI” aduce în prim-plan nu doar inovația, ci și protecția informațiilor interne. [...]

Economia digitală din Asia de Sud-Est este estimată să urce la 368 mld. dolari în 2026 , pe fondul adoptării accelerate a inteligenței artificiale generative, potrivit Google Blog , care prezintă concluziile ediției a 11-a a raportului e-Conomy SEA realizat împreună cu Temasek și Bain & Company. Raportul indică faptul că 243 de milioane de persoane din Asia de Sud-Est folosesc activ AI generativă, adică 58% din populația activă, iar ritmul de extindere este de patru ori mai rapid decât cel al internetului mobil. În acest context, economia digitală a regiunii ar urma să crească cu 17% de la an la an (YoY) și să atingă 368 mld. dolari (aprox. 1.656 mld. lei) în valoare brută a bunurilor tranzacționate (GMV) în 2026, cu o traiectorie care ar depăși 1.000 mld. dolari (aprox. 4.500 mld. lei) până în 2035. Unde se vede creșterea: comerț online, turism, media, livrări și finanțe digitale Potrivit analizei, AI susține avansul în toate sectoarele economiei digitale, cu câteva repere numerice: E-commerce : 226 mld. dolari GMV (aprox. 1.017 mld. lei), +18% YoY; raportul menționează că experiențele personalizate pot duce la conversii cu 10% mai mari și creșteri ale volumului de comenzi de până la 75%. Turism online : 59 mld. dolari GMV (aprox. 266 mld. lei), +10% YoY; AI generativă a depășit rețelele sociale ca al doilea instrument cel mai folosit pentru organizarea itinerariilor complexe. Media online : 44 mld. dolari venituri (aprox. 198 mld. lei), +22% YoY; „commerce media” este indicată ca o piață de 4 mld. dolari (aprox. 18 mld. lei), cu îmbunătățiri ale calității interacțiunii de 10–20%. Mobilitate și livrare de mâncare : 40 mld. dolari GMV (aprox. 180 mld. lei), +15% YoY. Servicii financiare digitale : 1.650 mld. dolari GTV (aprox. 7.425 mld. lei), +16% YoY, cu utilizări precum detectarea fraudelor în timp real și recomandări financiare personalizate. Încrederea consumatorilor, condiția pentru „comerț agentic” Un punct central al raportului este trecerea către „comerț agentic” (situația în care agenți AI pot compara prețuri și finaliza tranzacții în numele utilizatorilor). În regiune, 72% dintre utilizatori folosesc deja funcții de automatizare precum urmărirea prețurilor, iar 75% spun că ar fi dispuși să lase agenți AI să compare prețuri și să încheie tranzacții autonom. Raportul notează și o creștere a încrederii: 62% dintre respondenți declară că au mai multă încredere în instrumentele AI decât în urmă cu un an. Pentru a adopta capabilități agentice, utilizatorii cer în principal: protecții solide de confidențialitate (44%), informații transparente despre ce poate și ce nu poate face AI (36%), posibilitatea de a anula tranzacțiile realizate de agenți (30%). Ce trebuie să se schimbe pentru o creștere de 60 de ori a utilizării AI până în 2030 Raportul proiectează o creștere de 60 de ori a utilizării AI în următorii cinci ani și susține că ecosistemul digital regional trebuie să se adapteze în patru direcții: Adopție agentică și economie sustenabilă : companiile să treacă de la întrebări punctuale la sarcini multi-etapă, cu reguli de siguranță și confidențialitate; costurile rulării modelelor AI să scadă pentru a permite adopția pe scară largă. Infrastructură fizică : necesar de aproximativ triplare a capacității centrelor de date în următorii cinci ani, pe fondul cererii de calcul, cu o pondere dominantă a sarcinilor AI. Eficiență a modelelor și a energiei : sunt menționate cadre naționale precum regulile obligatorii PUE din Singapore (prin Digital Infrastructure Bill) și acces extins la energie curată, inclusiv modelul CRESS din Malaysia. Guvernanță regională : acordul ASEAN Digital Economy Framework Agreement (DEFA) , așteptat în noiembrie 2026, este prezentat ca un cadru pentru un pact regional de comerț digital. Raportul complet e-Conomy SEA este disponibil pe site-ul dedicat: e-Conomy SEA report . [...]