Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Jensen Huang avertizează că China are „enorm” de multă putere de calcul nefolosită, inclusiv centre de date „complet goale, dar alimentate”, ceea ce ar putea accelera antrenarea unor modele avansate de inteligență artificială cu impact direct asupra securității cibernetice, potrivit TechRadar. CEO-ul Nvidia a făcut declarațiile într-un episod al podcastului Dwarkesh Patel.
Miza, în lectura lui Huang, este una operațională și de risc: capacitatea de calcul (compute) disponibilă — adică infrastructura hardware necesară pentru antrenarea modelelor de IA — ar permite Chinei să dezvolte rapid un model comparabil cu Claude Mythos, inițiativă recent anunțată de Anthropic, cu potențiale consecințe „îngrijorătoare” pentru securitatea cibernetică globală.
Huang spune că tipul de infrastructură pe care a fost antrenat Mythos este „abundent disponibil” în China și atrage atenția că „cipuri există în China”. În același context, el susține că există centre de date care „stau complet goale, complet alimentate”, folosind comparația:
„Au orașe fantomă, au și centre de date fantomă.”
Tot el afirmă că, dacă ar decide, China ar putea „grupa mai multe cipuri” pentru a crește rapid capacitatea efectiv utilizată și adaugă că abilitatea Chinei de a produce cipuri este „una dintre cele mai mari din lume”.
Declarațiile vin pe fondul atenției crescute pentru modele de IA orientate spre securitate. TechRadar notează că Mythos este o componentă-cheie a Project Glasswing, o inițiativă de securitate cibernetică condusă de Anthropic împreună cu lideri din tehnologie, care urmărește identificarea și remedierea vulnerabilităților din software critic.
În paralel, publicația amintește că OpenAI a prezentat GPT-5.4-Cyber, descris drept un „rival” al Mythos, destinat profesioniștilor din securitate pentru a detecta atacuri mai avansate.
Deși spune explicit că „vrem ca Statele Unite să câștige”, Huang argumentează că o abordare exclusiv adversarială poate fi contraproductivă și pledează pentru dialog între cercetători, inclusiv pentru a stabili limite de utilizare:
„Este esențial ca cercetătorii noștri în IA și cercetătorii lor în IA să vorbească.”
„Cred că a avea un dialog și un dialog de cercetare este probabil cel mai sigur lucru de făcut.”
În același timp, el nu neagă statutul de adversar, spunând că „victimizarea” și transformarea Chinei într-un inamic „probabil nu este cel mai bun răspuns”, dar adaugă: „Ei sunt un adversar.”
Materialul nu oferă cifre concrete despre dimensiunea capacității de calcul din China sau despre cât din aceasta este efectiv neutilizată; evaluarea este prezentată ca aprecierea lui Jensen Huang, în cadrul podcastului.
Recomandate
O geacă purtată de Jensen Huang a fost adjudecată cu 960.000 de dolari (aprox. 4,4 milioane lei), un semnal despre cât de departe a ajuns „economia de colecție” din jurul boomului AI , potrivit Gizmodo . Este vorba despre o geacă de piele Tom Ford, vândută prin Sotheby’s , despre care publicația spune că a fost purtată de CEO-ul Nvidia la un eveniment Foxconn din 2023. Ce s-a vândut și cine a confirmat tranzacția Articolul indică faptul că piesa a apărut într-o listare online Sotheby’s și că detalii vizuale (fermoare diagonale) ar corespunde cu geaca purtată de Huang într-un clip de la evenimentul din 2023. Nu sunt oferite detalii despre cumpărător. Brahm Wachter, care conduce o divizie Sotheby’s numită „modern collectibles” (colecționabile moderne), a declarat pentru CNBC că „răspunsul la această vânzare a depășit chiar și cele mai mari așteptări”. În textul Gizmodo, declarația este folosită ca indiciu că prețul a surprins inclusiv casa de licitații. De ce contează economic: „merch” de AI tratat ca activ de statut Miza, dincolo de excentricitatea tranzacției, este normalizarea ideii că obiecte asociate cu lideri ai industriei AI pot fi tranzacționate ca bunuri de prestigiu, comparabile cu alte simboluri de statut. Gizmodo notează că cineva a plătit o sumă „care îți schimbă viața” pentru o piesă vestimentară devenită marcă personală a lui Huang, sugerând o apropiere de logica piețelor de colecție și de „memorabilia” din jurul unor fenomene culturale. Publicația plasează episodul în contextul rolului lui Jensen Huang în „povestea AI a anilor 2020”, argumentând că geaca a ajuns să fie percepută drept un artefact al perioadei. Ce nu se știe și ce urmează Nu există informații în material despre identitatea cumpărătorului, motivația exactă a achiziției sau despre o eventuală revânzare. În lipsa acestor date, rămâne doar concluzia practică: piața de colecționabile începe să monetizeze direct simbolurile vizuale ale boomului AI, iar astfel de tranzacții pot încuraja apariția unei nișe de „memorabilia” legată de liderii și momentele-cheie ale industriei. [...]
Apple își întărește capacitățile de IA pentru China prin recrutarea echipei inițiale din spatele versiunii open-source a modelului Qwen , într-o mișcare care ar putea accelera adaptarea Siri la piața chineză și la constrângerile locale privind modelele și serviciile de inteligență artificială, potrivit Wccftech . Informația este atribuită analistului de IA Robert Scoble (fost Microsoft), iar publicația precizează că nu există o confirmare independentă. Totuși, în contextul în care Apple își adâncește parteneriatul cu Alibaba, recrutarea ar avea logică operațională: compania ar câștiga expertiză directă pe un model care urmează să fie pus la dispoziția utilizatorilor din China în cadrul „Apple Intelligence”. De ce contează: Siri în China depinde de parteneriate și execuție locală Apple a început să ofere utilizatorilor din China acces la familia de modele Qwen de la Alibaba prin interfața Apple Intelligence, într-un mod pe care Wccftech îl compară cu integrarea actuală a ChatGPT în ecosistemul Apple. Un purtător de cuvânt Alibaba a descris integrarea ca permițând accesul la capabilități precum „înțelegerea și generarea de text și imagini”, fără a comuta între instrumente. În acest cadru, aducerea „echipei originale” care a lucrat la versiunea open-source a Qwen ar putea reduce timpul de integrare și ajustare a funcțiilor Siri pentru limba, datele și cerințele pieței locale, unde Apple nu poate replica integral abordarea din SUA sau UE. Context: Apple își reconstruiește Siri și o împinge mai adânc în interfața iPhone Materialul notează că noua versiune Siri este integrată în Dynamic Island, are acces la „context personalizat” și poate folosi informații de pe ecran. Sunt oferite exemple de utilizare: întrebări despre un concert urmate de adăugarea datei în Reminders prin comandă vocală, identificarea conținutului unei imagini și furnizarea de context personalizat (de tipul unei persoane care locuiește lângă un parc), inclusiv indicații către o adresă. Ce urmează: Qwen3.8 și presiunea de a livra rapid În paralel, Alibaba pregătește lansarea modelului Qwen3.8 „destul de curând”, potrivit sursei. Wccftech sugerează că noua versiune ar ridica miza în competiția dintre modelele „open-source/open-weight” (modele cu greutăți publice, reutilizabile), ceea ce ar putea pune presiune pe Apple să țină pasul cu ritmul de actualizare al partenerului său din China. Separat, articolul amintește că Financial Times a relatat despre demersuri de lobby ale Apple pentru aprobarea achiziției de DRAM de la CXMT (aflată pe o listă a Pentagonului), iar Bloomberg, prin Mark Gurman, a scris că Apple ar lucra cu administrația Trump pentru a limita reacțiile negative din Washington dacă ajunge să cumpere memorie de la CXMT și YMTC pentru produse vândute în China. Aceste elemente conturează o strategie mai amplă: Apple încearcă să-și securizeze atât „motorul” hardware, cât și „creierul” software pentru operațiunile din China, într-un mediu geopolitic și de reglementare mai dificil. [...]
Japonia își construiește o infrastructură națională de „fabrici AI” pentru aplicații industriale , mizând pe o capacitate de centru de date de 140 MW și pe acces mai larg la modele de bază (foundation models) pentru companii și dezvoltatori locali, potrivit NVIDIA News . Inițiativa este susținută de Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia (METI) și este prezentată drept „prima infrastructură națională de inteligență artificială” dedicată „ physical AI ” (aplicații care conectează AI cu lumea fizică, precum robotică și automatizare). NVIDIA va lucra cu Noetra Corp. pentru a lansa o „AI factory” bazată pe platforma NVIDIA DSX, cu 13.750 procesoare Vera (CPU) și 27.500 procesoare grafice Rubin (GPU). Ce se construiește și la ce va fi folosit Noua „fabrică AI”, înființată de Noetra, va fi proiectată cu rack-uri NVIDIA Vera Rubin NVL72 , folosind platforma NVIDIA DSX și rețelistică NVIDIA Spectrum-X Ethernet. Scopul operațional declarat este dezvoltarea de modele multimodale deschise (care pot combina mai multe tipuri de date, de exemplu text, imagini și semnale din senzori) pentru: agenți AI (software care poate executa sarcini în mod autonom), „digital twins” (replici digitale ale unor procese/echipamente reale), robotică, alte aplicații de „physical AI”. FRONTia, proiectul guvernamental care primește baza de calcul Infrastructura va furniza „fundația de calcul” pentru proiectul FRONTia al METI („Development of Multimodal Foundation Models with a View to AI Robotics and Physical AI”). Conform sursei, proiectul urmărește să combine expertiza industrială a Japoniei, date industriale din lumea reală și parteneri tehnologici globali pentru a dezvolta modele multimodale „foarte fiabile” pentru aplicații fizice. Un element cu impact direct pentru ecosistemul local: Noetra va face disponibile pe scară largă „greutățile” (weights) pre-antrenate ale modelelor sale multimodale către dezvoltatori de modele și companii din Japonia, împreună cu software NVIDIA (inclusiv Nemotron, Cosmos, Isaac GR00T și biblioteci NeMo). De ce contează economic: legătura cu piața de robotică AI Anunțul este aliniat cu strategia Japoniei în robotică: „AI Robotics Strategy”, publicată în martie, își propune ca Japonia să capteze peste 30% din piața globală de robotică AI până în 2040, o oportunitate estimată la 133 miliarde dolari (aprox. 610 miliarde lei), potrivit sursei. În acest context, infrastructura de calcul și accesul la modele de bază sunt prezentate ca pârghii pentru accelerarea aplicațiilor în industrie (producție, logistică, sănătate, telecomunicații). Pe măsură ce „fabrica AI” se extinde, aceasta ar urma să susțină antrenarea unor modele la scară de trilioane de parametri, oferind organizațiilor din Japonia acces la un mediu avansat pentru dezvoltarea următoarei generații de aplicații în producție inteligentă și robotică. [...]
Xi Jinping a cerut ca inteligența artificială să nu fie „monopolizată” de nicio țară și a împins China în rolul de arhitect al regulilor globale , într-un discurs la World AI Conference din Shanghai, potrivit The Next Web . Mesajul, centrat pe guvernanță și cooperare internațională, a fost citit și ca o critică la adresa politicilor SUA de control al exporturilor, cu miză directă asupra accesului la cipuri și asupra standardelor care vor fi adoptate de economiile emergente. A fost prima dată când un președinte chinez s-a adresat în persoană summitului, într-un moment ales atent: cu o zi înainte, 29 de guverne au semnat în același oraș un nou organism de cooperare condus de China, iar ministrul de externe Wang Yi a semnat acordul. Miza: cine scrie regulile și cine rămâne în urmă Xi a descris AI drept o tehnologie cu „oportunități mari și provocări de guvernanță”, conform unui rezumat oficial al agenției Xinhua, și a cerut o abordare „centrată pe oameni”. În același timp, a avertizat că excluderea țărilor mai sărace ar putea transforma decalajul tehnologic în „noi nedreptăți istorice”. În discurs, Xi a legat explicit tema guvernanței de tensiunile geopolitice din jurul AI, criticând extinderea conceptului de securitate națională în domeniu și ideea de a pune securitatea unei țări deasupra altora — remarci interpretate pe scară largă ca o trimitere la controalele americane la export. Contextul economic-tehnologic: cipuri, modele și contra-măsuri Publicația notează că Washingtonul a petrecut ultimii doi ani restricționând accesul Chinei la cele mai avansate cipuri, iar Beijingul a răspuns analizând propriile limitări privind cine din afara țării poate folosi modelele sale de vârf. În acest cadru, Xi a încercat să opună „cooperarea” ideii de „izolare”, susținând programe de consolidare a capacităților pentru parteneri din Africa, America Latină, Asia și grupul BRICS, inclusiv printr-o ofertă anterioară de „AI gratuit” pentru Sudul Global. „Cooperare” cu adresă: noua organizație cu sediul la Shanghai Noul organism — prezentat ca independent și aliniat principiilor Cartei ONU — își propune să promoveze AI „benefică, sigură și echitabilă” și va avea sediul la Shanghai. Printre semnatarii fondatori menționați se numără Rusia, Kazahstan, Pakistan, Indonezia și Laos. Mandatul declarat este mai degrabă de „capacity-building” (dezvoltare de capacități) decât de reglementare: infrastructură, instruire și modele partajate pentru țări care au rămas în mare parte pe marginea boomului AI. Siguranță și control: limbaj familiar, competiție diferită Xi a cerut „legi și reglementări, monitorizare tehnologică, avertizare timpurie și sisteme de răspuns de urgență” pentru ca AI să rămână „întotdeauna sub control uman” — formulări care, notează sursa, ar putea apărea și la un summit occidental. Diferența, însă, este „cine ajunge să scrie regulamentul”. În culise, The Next Web consemnează absența în mare parte a marilor companii tehnologice americane, în timp ce Huawei a folosit evenimentul pentru a prezenta Atlas 950 SuperPoD, un cluster de calcul proiectat să funcționeze fără cele mai performante cipuri Nvidia. Ce urmează Întrebarea rămasă deschisă este dacă World AI Cooperation Organization va deveni un rival real pentru forumurile occidentale de guvernanță sau va rămâne mai degrabă un simbol cu participare largă. Potrivit sursei, următoarea ediție a conferinței ar urma să arate dacă inițiativa capătă substanță instituțională sau rămâne în principal un instrument de influență în competiția globală pentru standarde. [...]
Xi Jinping cere un cadru global pentru guvernanța IA, pe fondul restricțiilor SUA care limitează accesul Chinei la tehnologii avansate , potrivit NPR . Mesajul vine în contextul în care restricțiile conduse de SUA au blocat accesul Chinei la unele dintre cele mai avansate tehnologii, accelerând eforturile Beijingului de a-și construi capabilități proprii și intensificând competiția tehnologică dintre cele mai mari două economii ale lumii. Declarațiile au fost făcute vineri, la conferința anuală World Artificial Intelligence Conference , organizată la Shanghai. Xi a susținut că dezvoltarea și guvernanța inteligenței artificiale ar trebui să fie un efort global și că domeniul nu ar trebui „dominat de nicio singură națiune”. „Dezvoltarea inteligenței artificiale nu ar trebui să fie un spectacol solo al vreunei țări, ci o simfonie a cooperării globale.” Dimensiunea de reglementare: securitatea națională, în centrul disputei În același discurs, Xi a reluat obiecțiile Chinei față de ceea ce a numit „extinderea excesivă” a conceptului de securitate națională în domeniul inteligenței artificiale, argumentând că unele state își plasează propria securitate deasupra celei a altora. La eveniment au participat și liderii din Kazahstan, Cambodgia și Thailanda, precum și secretarul general al ONU, António Guterres. Instrumente de influență: training și cooperare cu blocuri regionale Pe o perioadă de cinci ani, China va oferi 5.000 de oportunități de instruire în inteligență artificială pentru țările în curs de dezvoltare, a spus Xi. Totodată, Beijingul intenționează să extindă cooperarea în IA cu mai multe organizații și grupuri, între care: Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), Liga Statelor Arabe, Uniunea Africană, Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene, Organizația de Cooperare de la Shanghai, țările BRICS. Xi a mai promis acces pentru 30 de țări la un sistem meteorologic bazat pe IA, dezvoltat în China, destinat avertizării timpurii. Nouă structură internațională propusă de China Cu o zi înainte, 29 de țări – inclusiv Pakistan, Rusia și Kazahstan – au semnat un acord cu China pentru înființarea unei „World Artificial Intelligence Cooperation Organization”. Presa de stat chineză a descris inițiativa drept o organizație interguvernamentală cu sediul la Shanghai, menită să promoveze guvernanța globală în IA. Context de piață: ecosistem în expansiune și presiune pe lanțurile tehnologice Presa de stat a indicat că la conferința din acest an participă peste 1.100 de companii și 1.400 de invitați. În cadrul evenimentului, Huawei își prezintă sistemul de calcul pentru IA „Atlas 950 SuperPoD”. În paralel, unii analiști citați în material apreciază că China a devenit inovator în inteligența artificială, nu doar un urmăritor al SUA, iar planul cincinal până în 2030 prioritizează progresele în domenii de frontieră, inclusiv IA. Publicația notează și că modele chinezești de tip „open-source” (cu cod sursă deschis), precum DeepSeek, sunt percepute în unele piețe drept alternative atractive și adesea mai accesibile față de modelele americane, care sunt în mare parte „closed-source” (cu cod închis), mai ales în țările în curs de dezvoltare. [...]
Google mizează pe modele Gemini mai ieftine și mai rapide pentru „agenți” AI, în timp ce versiunea de vârf Pro întârzie , potrivit TechCrunch . Google DeepMind a lansat marți trei modele noi — Gemini 3.6 Flash, 3.5 Flash-Lite și 3.5 Flash Cyber — cu accent pe eficiență, latență și fiabilitate pentru clienții care rulează agenți AI la scară. Gemini 3.6 Flash este descris de Google drept „modelul de lucru” și promite îmbunătățiri la programare, activități de tip „knowledge work” și performanță multimodală, reducând în același timp consumul de „tokeni” (unități folosite la calculul costurilor și al volumului de text procesat) cu până la 17% față de 3.5 Flash — ceea ce ar trebui să îl facă mai ieftin în utilizare. Gemini 3.5 Flash-Lite este poziționat ca cel mai rentabil model din clasă, iar 3.5 Flash Cyber este o variantă specializată, ajustată pentru identificarea și remedierea vulnerabilităților de securitate cibernetică. Pentru acesta din urmă, Google spune că accesul va fi limitat inițial: modelul va fi disponibil exclusiv guvernelor și „partenerilor de încredere”, într-un program pilot cu acces restrâns. De ce contează: eficiență operațională acum, „Pro” mai târziu Lansarea e relevantă nu doar prin faptul că Google livrează modele mai ieftine și optimizate pentru producție, ci și prin absența unei actualizări pentru Gemini Pro, modelul de vârf al companiei pentru sarcini complexe de raționament și programare. Pro a fost actualizat ultima dată în februarie, iar între timp rivalii au accelerat ritmul: OpenAI a lansat GPT-5.5 și a început să extindă accesul la GPT-5.6, iar Anthropic a venit cu Claude Opus 4.8 și Claude Sonnet 5 și a extins accesul la modelul Fable 5, notează publicația. Google sugerase în mai că versiunea Pro „era deja folosită intern” și că urmează să fie lansată „luna viitoare”. Săptămâna trecută, Bloomberg a relatat că lansarea Gemini 3.5 Pro a fost întârziată din cauza dificultății de a atinge ținte interne de performanță. Ce urmează: testare cu parteneri și pregătiri pentru Gemini 4 Liderul de produs Google DeepMind, Logan Kilpatrick , a declarat marți că Google testează în prezent Gemini 3.5 Pro cu parteneri și speră să îl „lanseze în curând”. Tot el a spus că echipa a început „cea mai ambițioasă rundă de pre-antrenare de până acum” pentru Gemini 4 — un indiciu că Google încearcă să recupereze teren atât prin optimizări de cost și viteză, cât și printr-o nouă generație de modele. [...]
