Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Automatizarea sarcinilor repetitive împinge companiile din România să-și refacă rapid rolurile și competențele, pe fondul integrării tot mai accelerate a inteligenței artificiale în procesele de lucru, potrivit Adevărul. Schimbarea nu este descrisă ca o dispariție bruscă a meseriilor, ci ca o „reconfigurare” a atribuțiilor, cu efect direct asupra joburilor de început de carieră și a pozițiilor de back-office.
În practică, primele activități expuse sunt cele standardizate și ușor de digitalizat: introducerea de date, verificări contabile de bază, răspunsuri tipizate în call-center sau filtrarea inițială a CV-urilor. Analize citate în material, atribuite World Economic Forum și Organisation for Economic Co-operation and Development, indică faptul că rolurile care presupun analiză, decizie sau interacțiune umană complexă rămân mai greu de înlocuit.
Rapoartele internaționale menționate arată că joburile entry-level și pozițiile de back-office sunt primele afectate, tocmai din cauza volumului mare de sarcini repetitive. În paralel, în sectorul de outsourcing și servicii IT – un pilon al avantajului competitiv al României – apare o presiune pentru eficientizare: mai puține poziții strict operaționale și o cerere mai mare pentru roluri tehnice și analitice.
Pe măsură ce unele sarcini sunt automatizate, apar zone de creștere în jurul tehnologiilor digitale avansate, unde companiile au nevoie de oameni care să gestioneze, să antreneze sau să supravegheze sisteme de inteligență artificială. Materialul indică drept direcții importante:
Consecința pentru angajați este o mutare a accentului de la competențe strict operaționale la abilități de interpretare, analiză și adaptare: alfabetizare digitală avansată, gândire critică și capacitatea de a lucra cu instrumente AI. În această logică, învățarea continuă trece de la opțiune la condiție de menținere pe piața muncii, conform organizațiilor citate.
La nivel european, AI Act introduce un cadru de reglementare pentru utilizarea inteligenței artificiale, cu accent pe transparență, siguranță și limitarea riscurilor în domenii sensibile. Pentru piața muncii, regulile nu opresc automatizarea, dar o împing spre un model mai controlat: utilizarea AI în recrutare, evaluare sau decizii automatizate trebuie să respecte criterii de non-discriminare și trasabilitate, ceea ce obligă companiile să-și reproiecteze procesele interne.
În România, impactul este amplificat de ponderea serviciilor IT și de outsourcing în economia digitală, unde eficiența și costurile sunt decisive, iar adoptarea AI tinde să fie mai rapidă. Efectul, așa cum este descris în material, este dublu: scade nevoia de muncă pur operațională și crește cererea pentru specialiști care pot lucra cu tehnologii avansate, ceea ce adâncește diferențele dintre angajații cu competențe digitale solide și cei care nu reușesc să se reconvertească profesional.
Recomandate
Costul tot mai mic de a construi software de infrastructură cu ajutorul AI riscă să „comoditizeze” sistemele de operare , mutând competiția și marjele către cloud și infrastructura de inteligență artificială, potrivit unei analize publicate de Mobilissimo . Ideea centrală: timp de decenii, controlul asupra sistemului de operare ( Windows , iOS, Android ) a însemnat control asupra pieței, nu pentru că aceste platforme ar fi fost imposibil de copiat, ci pentru că era extrem de scump și greu să construiești ceva comparabil. Acum, susține autorul, ecuația începe să se schimbe nu prin dispariția platformelor consacrate, ci prin scăderea accelerată a costului de dezvoltare, pe fondul apariției „agenților” AI care pot prelua o parte tot mai mare din munca de programare. De ce contează economic: valoarea se mută din „OS” în stratul următor Analiza argumentează că, atunci când costul de producție al unui strat software scade suficient, valoarea migrează către alt strat: serverele au devenit „marfă” și valoarea s-a mutat în cloud, browserele au devenit gratuite și valoarea s-a mutat în servicii, iar diferențierea la telefoane s-a dus în ecosistem. În aceeași logică, sistemele de operare ar intra într-o „eră ieftină”, în care avantajele istorice se erodează și marjele se comprimă. Consecința anticipată nu este apariția rapidă a unor rivali direcți pentru Windows sau Android, ci proliferarea unor sisteme de operare construite pentru domenii foarte specifice (de la roboți și industrie la infrastructură critică, automobile, echipamente medicale sau dispozitive noi), tocmai pentru că o parte tot mai mare din efortul de dezvoltare ar urma să fie preluată de agenți software. Semnalul operațional: agenții AI nu mai sunt doar „autocomplete” Mobilissimo notează că instrumente precum Claude Code, Codex, Cursor, GitHub Copilot sau Devin sunt încă privite de mulți ca un „autocomplete” mai bun, însă rolul lor se schimbă: primesc un obiectiv, își împart sarcinile, generează cod, îl testează, îl rescriu și îl repară, în timp ce inginerul devine mai degrabă persoana care stabilește direcția și validează rezultatul. Diferența, susține autorul, este „uriașă” din punct de vedere economic. Ca exemplu al vitezei cu care poate fi produs software de infrastructură, analiza indică experimentul descris în articolul „When the model writes the kernel” : un model AI (Fable 5) ar fi construit într-o sesiune de lucru de „câteva zeci de minute” nucleul unui kernel compatibil conceptual cu Windows NT, scris în Rust , iar proiectul ar fi evoluat ulterior până la încărcarea unor drivere Windows și rularea unor executabile reale. Miza nu este, subliniază autorul, ca acel kernel să concureze cu Windows, ci semnalul privind scăderea costului de a replica lucruri considerate până recent aproape imposibile. „Agentic OS”: sistemul de operare ca interfață către infrastructura AI Un alt indiciu invocat este schimbarea de discurs la producătorii de hardware. La MWC Shanghai, Honor ar fi folosit termenul „Agentic OS”, descriind o direcție în care AI-ul înțelege intenția utilizatorului, comunică permanent cu modele din cloud și transformă telefonul într-un nod conectat la o infrastructură AI mai mare decât dispozitivul; primele elemente ar urma să apară odată cu MagicOS 11 , conform articolului care descrie direcția (link în sursă: https://www.huaweicentral.com/agentic-os-features-will-show-up-to-users-with-magicos-11-honor/ ). În această viziune, sistemul de operare devine „translatorul” dintre utilizator și infrastructura AI, iar diferențierea se mută către ceea ce platforma „nu conține” local: cloud-ul, modelele, memoria utilizatorului și contextul acumulat, plus capacitatea unui agent de a coordona servicii fără ca utilizatorul să deschidă aplicații. Ce urmează: competiția se mută în cloud-ul „unde rulează inteligența” Concluzia analizei este că sistemele de operare nu dispar, ci se „democratizează”, iar centrul de greutate se mută către infrastructura AI. În acest cadru, investițiile marilor jucători în cloud și acceleratoare AI sunt prezentate ca parte a aceleiași repoziționări: „nu următorul sistem de operare va decide cine conduce industria, ci cloud-ul în care acel sistem de operare își caută inteligența”, potrivit Mobilissimo. [...]
Un studiu care folosește inteligența artificială sugerează că apa ar putea exista, la nivel molecular, ca un amestec din două „lichide” cu densități diferite , o ipoteză care, dacă va fi confirmată, ar putea schimba modul în care sunt modelate procesele din biologie și industrie care au loc în soluții apoase, potrivit Mediafax . Cercetarea, citată de publicație din Live Science, oferă un argument pentru „ ipoteza celor două stări ” ale apei: ideea că, la scară moleculară, apa ar fi formată din două structuri lichide, una mai densă și una mai puțin densă, care își schimbă constant locurile. Ce a făcut diferit echipa: „învățare profundă nesupravegheată” În locul unei abordări clasice, cercetătorii au folosit „învățarea profundă nesupravegheată” – adică un sistem de inteligență artificială antrenat să găsească tipare în date fără să i se spună explicit ce anume să caute. Conform articolului, IA a generat „zeci de milioane de informații” care, în mod obișnuit, ar fi rezultat din cercetări desfășurate pe parcursul a zeci de ani. Echipa ar fi observat și că traseul de conversie dintre cele două structuri se modifică în funcție de condiții. De ce contează: anomaliile apei și aplicațiile în biologie și farmacie Descoperirile au fost publicate în iunie în revista Nature Physics și, potrivit materialului, ar putea ajuta la explicarea unor comportamente neobișnuite ale apei, inclusiv: faptul că apa devine mai densă până la aproximativ 4°C, după care începe să se extindă (motiv pentru care gheața plutește); rezistența mai mare la schimbări de temperatură față de lichide similare; o vâscozitate care scade sub anumite presiuni. Miza practică este ridicată, deoarece multe procese biologice și farmaceutice au loc în apă. O înțelegere mai bună a structurii moleculare ar putea lămuri, de exemplu, cum interacționează în soluție sărurile dizolvate, proteinele și moleculele de medicamente. Ce urmează: confirmarea printr-un model mai riguros Cercetătorii lucrează acum la un model de învățare automată mai riguros pentru a confirma rezultatele. Ținta este ca noul sistem să ofere explicații mai solide pentru proprietăți precum densitatea, vâscozitatea și temperatura, menționează articolul. [...]
Guvernul SUA a permis reluarea accesului la modelul Mythos 5 doar pentru „parteneri de încredere”, după ce impusese la începutul lunii o blocare de export pe fondul temerilor de securitate națională, potrivit CNN . Decizia introduce, în practică, un regim de acces controlat la un model de inteligență artificială considerat sensibil din perspectivă de securitate cibernetică, cu efect direct asupra companiilor care îl folosesc în apărare și protecția infrastructurilor. Secretarul Comerțului, Howard Lutnick , a scris într-o scrisoare către Anthropic că, după discuții și măsuri pentru reducerea riscurilor asociate „modelelor acoperite”, a concluzionat că există „garanții adecvate” pentru ca „anumiți parteneri de încredere” să poată accesa modelul Claude Mythos 5. Anthropic a confirmat că a primit notificarea guvernului și că Mythos 5, descris de companie drept „cel mai puternic model de securitate cibernetică” al său, poate fi „redeployat” către un grup restrâns de apărători cibernetici și furnizori de infrastructură. Compania spune că lucrează să reactiveze accesul pentru setul aprobat de furnizori „cât mai repede posibil”. Ce rămâne blocat și ce urmează Scrisoarea nu acordă permisiunea pentru relansarea „Fable”, o versiune mai puțin puternică a Mythos. Potrivit unei surse familiarizate cu discuțiile, citate de CNN, negocierile dintre Anthropic și guvern ar urma să continue în weekend, cu obiectivul de a restabili și accesul la Fable. La începutul lunii, Anthropic a dezactivat accesul clienților atât la Mythos, cât și la Fable pentru a se conforma ordinului guvernului american de a suspenda utilizarea de către cetățeni străini — inclusiv de către propriii angajați ai companiei. De ce contează pentru piață: precedent de „licențiere” operațională a modelelor AI Cazul Anthropic evidențiază lipsa unui cadru de reglementare consecvent pentru inteligența artificială, în condițiile în care tehnologia avansează rapid, iar SUA încearcă să rămână înaintea competitorilor globali, inclusiv China. În același timp, intervenția arată că autoritățile pot impune rapid restricții de acces atunci când un model este perceput ca amplificator de risc: experți au avertizat că Mythos ar putea facilita atacuri prin capacitatea de a identifica și exploata vulnerabilități „excepțional de repede”. Publicația notează și că administrația Trump a cerut recent și OpenAI să limiteze lansarea următorului său model, semn al unei schimbări față de abordarea anterioară, mai „hands-off”, în zona AI. Context: relația tensionată dintre guvern și Anthropic Relația dintre guvernul federal și Anthropic a avut și alte episoade tensionate. CNN amintește că, mai devreme în acest an, administrația a etichetat compania drept „risc pentru lanțul de aprovizionare”, ceea ce a echivalat cu o „listare neagră”, pe fondul unui dezacord privind utilizările militare ale produselor Anthropic. Compania a dat în judecată guvernul pentru această desemnare și a obținut cel puțin o victorie preliminară în procesul aflat în derulare. [...]
Administrația Trump relaxează restricțiile și permite redeployarea modelului Anthropic Mythos 5 către peste 100 de organizații americane , după o interdicție introdusă cu două săptămâni înainte, care determinase compania să-și retragă din piață modelele orientate pe securitate cibernetică. Informațiile apar în TechCrunch . Decizia permite ca Mythos 5 să fie disponibil pentru „peste 100” de agenții guvernamentale și companii din SUA, inclusiv cu acces pentru angajații non-americani ai acelor organizații, potrivit relatărilor Semafor și Reuters, citate de publicație. Pe listă ar fi incluși și angajații non-americani ai Anthropic, care fuseseră vizați de interdicția inițială. Ce se schimbă operațional: acces limitat, dar extins față de interdicția inițială Secretarul Comerțului, Howard Lutnick , i-a transmis vineri o scrisoare conducerii Anthropic în care afirmă că au fost stabilite garanții suficiente pentru ca „anumiți parteneri de încredere” să poată accesa modelul „Claude Mythos 5”, conform documentului văzut de Semafor și citat de TechCrunch. Din perspectiva utilizării în organizații, elementul-cheie este că accesul nu mai este blocat pe criteriul cetățeniei pentru personalul din entitățile aprobate, ceea ce reduce fricțiunea de implementare în companii și agenții cu echipe internaționale. Context: retragerea Mythos 5 și Fable 5 după ocolirea „gardurilor de protecție” Interdicția a venit după ce Anthropic își retrăsese modelele Mythos 5 și Fable 5, descrise ca fiind puternic orientate către securitate cibernetică. TechCrunch notează că modelele au fost scoase după ce „gardurile de protecție” ar fi fost ocolite cu ușurință de cercetători în securitate. Directiva administrației nu ar aborda explicit relansarea Fable 5, potrivit publicației. Fable 5 este prezentat ca o variantă a Mythos 5 care fusese lansată mai larg cu câteva zile înainte de interdicție, pe motiv că ar fi avut protecții suplimentare. Ce spune Anthropic și ce urmează Anthropic a confirmat public progresul într-o postare pe X, în care afirmă că, din 12 iunie, a lucrat cu guvernul SUA pentru a restabili accesul la Mythos 5 și Fable 5 și că Mythos 5 poate fi „redeployat” către un set de organizații americane care „operează și apără infrastructură critică”. Compania spune că restabilește rapid accesul pentru aceste organizații și că lucrează în continuare cu guvernul pentru extinderea accesului la Mythos 5 și pentru ca Fable 5 să fie din nou disponibil pentru utilizare generală. TechCrunch mai notează că Anthropic nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. [...]
OpenAI își întărește echipa de hardware prin recrutarea unui executiv-cheie de la Apple , într-un moment în care compania își concentrează eforturile pe un smartphone cu inteligență artificială care ar urma să concureze direct cu iPhone-ul, potrivit Wccftech . Paul Meade , vicepreședinte de inginerie hardware în cadrul Vision Products Group de la Apple și responsabil de Vision Pro, dar și de inițiativa de ochelari inteligenți a companiei, pleacă la OpenAI, conform unei informații publicate de Bloomberg, citată de publicație. Meade ar urma să încheie săptămâna viitoare o carieră de 15 ani la Apple și să se alăture unității de hardware a OpenAI, care lucrează la dispozitive de consum bazate pe AI. De ce contează: OpenAI pare să parieze pe un „telefon AI”, nu pe gadgeturi de nișă Materialul indică o schimbare de accent în planurile OpenAI pentru hardware de consum. Deși au fost vehiculate proiecte precum căști audio cu AI (cu nume de cod „Sweetpea”, posibil sub brandul „Dime”) și un dispozitiv de tip „pix” (nume de cod „Gumdrop”), analistul Ming-Chi Kuo a spus încă din aprilie că OpenAI ar fi „înghețat” temporar gama mai largă de dispozitive, concentrându-se în schimb pe un smartphone cu AI. În această logică, aducerea unui lider cu experiență în inginerie hardware dintr-o divizie de produs majoră a Apple poate fi citită ca o întărire operațională a ambiției OpenAI de a livra un produs de volum, nu doar prototipuri sau dispozitive complementare. Ce se știe despre smartphone-ul OpenAI: asamblare Luxshare și cip MediaTek personalizat Potrivit lui Kuo, citat de Wccftech, Luxshare ar urma să fie asamblorul principal pentru smartphone-ul OpenAI. Tot el susține că OpenAI s-ar fi orientat către o versiune personalizată a viitorului cip MediaTek Dimensity 9600 (SoC – „system-on-chip”, adică procesorul principal care integrează mai multe componente esențiale ale telefonului). Publicația notează și câteva detalii tehnice asociate Dimensity 9600: ar urma să folosească procesul de fabricație TSMC N2P, iar varianta „Pro” este descrisă cu o configurație de nuclee CPU de tip 2+3+3, similară cu cea a unui viitor cip Qualcomm menționat în articol. Aceste informații rămân, însă, la nivel de raportări și așteptări din industrie, nu confirmări oficiale. Context: Vision Pro nu a prins tracțiune, iar proiectele de ochelari ar fi întârziate Wccftech plasează plecarea lui Meade și în contextul performanței slabe a Vision Pro în piața de masă și al calendarului extins pentru ochelarii inteligenți ai Apple: lansare „târziu în 2027”, cu ochelari AR (realitate augmentată) împinși către 2028 sau chiar 2029. În paralel, publicația amintește o serie de plecări recente din Apple către competitori: un executiv important din zona Siri (Stuart Bowers) către Google DeepMind și alte schimbări la nivel de conducere, inclusiv în zona de AI și design de interfață. În plus, este menționat și faptul că Apple ar fi crescut bonusurile anuale pentru membri ai echipei de design iPhone, la un interval de 200.000–400.000 de dolari (aprox. 920.000–1.840.000 lei), în funcție de evoluția acțiunilor companiei, ca măsură de retenție. În lipsa unor anunțuri oficiale despre un „telefon OpenAI”, informațiile rămân, deocamdată, în zona de recrutări și semnale din lanțul de aprovizionare—dar ele sugerează că următoarea bătălie pentru hardware de consum ar putea să se mute dinspre „gadgeturi AI” experimentale către smartphone-ul clasic, cu AI în centru. [...]
Jensen Huang susține că AI nu va tăia locuri de muncă, ci va crește productivitatea , într-un moment în care piața muncii dă semne că automatizarea lovește mai ales rolurile de început de carieră, potrivit TechRadar . Declarația vine de la CEO-ul Nvidia, în cadrul conferinței GTC 2026 , unde Huang a respins ideea că inteligența artificială ar reduce numărul de joburi, numind-o „o prostie completă”. Argumentul său este că firmele productive, care vor să crească, vor folosi AI ca instrument de productivitate, nu ca motiv să reducă personalul, inclusiv în inginerie. De ce contează pentru companii: AI ca investiție operațională, nu ca program de tăieri În viziunea lui Huang, utilizarea AI ar permite companiilor să facă mai mult cu aceleași resurse și să se extindă, în loc să „scale back” (să reducă) echipele. El a indicat și zona de „agentic AI” (sisteme care pot executa sarcini mai autonom), despre care a spus că ar putea necesita echipe mari pentru a fi gestionate, configurate și operate, sugerând un impact operațional care mută cererea de muncă spre roluri de administrare și control al acestor sisteme. Piața muncii: optimismul liderilor vs. datele recente despre rolurile junior Articolul notează că Huang nu este singurul care vede un efect pozitiv pe termen mai lung: Gartner ar sugera că, după o perturbare temporară cauzată de implementarea AI, tehnologia va duce la crearea de noi locuri de muncă. În același timp, TechRadar punctează că „realitatea rece” a pieței muncii de azi este că AI este invocată drept factor principal în spatele pierderilor de joburi, concedierilor și restructurărilor. Ca exemplu, în 2025 ar fi existat o creștere a numărului de posturi pentru ingineri seniori sau specializați, însă rolurile entry-level și junior ar fi fost „decimate”, iar Crunchbase a urmărit dispariția acestor poziții. Ce rămâne de urmărit Din informațiile prezentate, tensiunea principală este între promisiunea de productivitate (și potențială creștere) și efectele imediate din recrutare, unde presiunea pare să se concentreze pe pozițiile de început. Dacă scenariul „mai multe joburi după perturbare” se confirmă, semnalul ar urma să apară în ritmul de creare a rolurilor noi și în cererea pentru competențe de operare și guvernanță a sistemelor AI, nu doar în numărul total de angajați. [...]
