Inteligența artificială automatizează sarcinile repetitive și mută cererea spre roluri analitice în România - joburile entry-level și back-office sunt cele mai expuse, pe fondul presiunii din outsourcing și IT

Automatizarea sarcinilor repetitive împinge companiile din România să-și refacă rapid rolurile și competențele , pe fondul integrării tot mai accelerate a inteligenței artificiale în procesele de lucru, potrivit Adevărul . Schimbarea nu este descrisă ca o dispariție bruscă a meseriilor, ci ca o „reconfigurare” a atribuțiilor, cu efect direct asupra joburilor de început de carieră și a pozițiilor de back-office. În practică, primele activități expuse sunt cele standardizate și ușor de digitalizat: introducerea de date, verificări contabile de bază, răspunsuri tipizate în call-center sau filtrarea inițială a CV-urilor. Analize citate în material, atribuite World Economic Forum și Organisation for Economic Co-operation and Development, indică faptul că rolurile care presupun analiză, decizie sau interacțiune umană complexă rămân mai greu de înlocuit. Unde se vede presiunea cel mai repede: entry-level, back-office și outsourcing Rapoartele internaționale menționate arată că joburile entry-level și pozițiile de back-office sunt primele afectate, tocmai din cauza volumului mare de sarcini repetitive. În paralel, în sectorul de outsourcing și servicii IT – un pilon al avantajului competitiv al României – apare o presiune pentru eficientizare: mai puține poziții strict operaționale și o cerere mai mare pentru roluri tehnice și analitice. Ce roluri cresc și ce competențe devin „de bază” Pe măsură ce unele sarcini sunt automatizate, apar zone de creștere în jurul tehnologiilor digitale avansate, unde companiile au nevoie de oameni care să gestioneze, să antreneze sau să supravegheze sisteme de inteligență artificială. Materialul indică drept direcții importante: analiză de date; securitate cibernetică; dezvoltare de sisteme AI; roluri noi în marketing digital, pentru personalizare și optimizare la scară mare; „AI prompt engineering” (optimizarea modului în care sunt formulate instrucțiunile pentru sisteme generative). Consecința pentru angajați este o mutare a accentului de la competențe strict operaționale la abilități de interpretare, analiză și adaptare: alfabetizare digitală avansată, gândire critică și capacitatea de a lucra cu instrumente AI. În această logică, învățarea continuă trece de la opțiune la condiție de menținere pe piața muncii, conform organizațiilor citate. Reglementarea UE: AI Act schimbă modul de implementare în companii La nivel european, AI Act introduce un cadru de reglementare pentru utilizarea inteligenței artificiale, cu accent pe transparență, siguranță și limitarea riscurilor în domenii sensibile. Pentru piața muncii, regulile nu opresc automatizarea, dar o împing spre un model mai controlat: utilizarea AI în recrutare, evaluare sau decizii automatizate trebuie să respecte criterii de non-discriminare și trasabilitate, ceea ce obligă companiile să-și reproiecteze procesele interne. De ce contează pentru România În România, impactul este amplificat de ponderea serviciilor IT și de outsourcing în economia digitală, unde eficiența și costurile sunt decisive, iar adoptarea AI tinde să fie mai rapidă. Efectul, așa cum este descris în material, este dublu: scade nevoia de muncă pur operațională și crește cererea pentru specialiști care pot lucra cu tehnologii avansate, ceea ce adâncește diferențele dintre angajații cu competențe digitale solide și cei care nu reușesc să se reconvertească profesional. [...]