Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Armata SUA testează utilizarea chatboților de inteligență artificială pentru planuri de război, potrivit unei analize publicate de WIRED, care descrie demonstrații realizate de compania americană Palantir pentru Pentagon. În cadrul acestor prezentări, sisteme de inteligență artificială precum Claude sau ChatGPT sunt integrate într-o platformă capabilă să analizeze rapid cantități mari de informații militare și să sugereze scenarii de acțiune pentru comandamentele armatei.
Tehnologia ar funcționa ca un instrument de asistență strategică, capabil să combine date provenite din surse diverse: rapoarte de informații, imagini satelitare, poziții ale trupelor sau informații despre logistică. Pe baza acestor date, chatbotul poate genera rapid opțiuni tactice sau planuri de operațiuni pe care analiștii militari le pot evalua ulterior.
În demonstrațiile prezentate, platforma dezvoltată de Palantir permite operatorilor să pună întrebări în limbaj natural, iar sistemul răspunde prin:
Scopul declarat al acestor sisteme nu este înlocuirea deciziei umane, ci accelerarea procesului de analiză și planificare într-un mediu în care informațiile se schimbă rapid.
În paralel însă, utilizarea inteligenței artificiale în domeniul militar a generat controverse. Compania Anthropic, dezvoltatoarea modelului Claude, a refuzat recent să ofere guvernului american acces nelimitat la sistemele sale, argumentând că acestea nu ar trebui folosite pentru supraveghere în masă sau pentru arme complet autonome. Ca reacție, Pentagonul a catalogat produsele companiei drept un posibil „risc pentru lanțul de aprovizionare”, decizie contestată în instanță de Anthropic.
Disputa evidențiază tensiunea tot mai mare dintre industria tehnologică și sectorul militar, într-un moment în care inteligența artificială devine un instrument strategic în analiza datelor, planificarea operațiunilor și dezvoltarea tehnologiilor de apărare.
Recomandate
LG CNS și compania americană Palantir au semnat un parteneriat strategic pentru dezvoltarea transformării bazate pe inteligență artificială , un acord prin care tehnologia AI și platformele de integrare a datelor ale firmei americane vor fi integrate în proiectele de transformare digitală realizate de compania sud-coreeană. Potrivit The Korea Times , înțelegerea a fost semnată în Statele Unite pe 12 martie 2026, iar obiectivul este extinderea globală a afacerilor LG CNS în domeniul „AI transformation” (AX), adică modernizarea companiilor prin utilizarea inteligenței artificiale și a analizei datelor. LG CNS, divizia de servicii IT a grupului sud-coreean LG, va integra în proiectele sale două dintre platformele dezvoltate de Palantir Technologies: Foundry și Artificial Intelligence Platform (AIP) . Prima este destinată integrării și organizării volumelor mari de date provenite din sisteme disparate ale companiilor, iar cea de-a doua combină aceste date cu modele de inteligență artificială generativă pentru a sprijini decizii operaționale în timp real. Directorul executiv al LG CNS, Hyun Shin-gyoon , a declarat că acordul reprezintă un punct de cotitură pentru extinderea globală a companiei în domeniul transformării digitale. Strategia se bazează pe combinarea expertizei industriale a companiei sud-coreene cu platformele software dezvoltate de Palantir, companie americană cunoscută pentru soluții avansate de analiză a datelor utilizate de corporații și instituții guvernamentale. În cadrul colaborării, LG CNS va crea o unitate dedicată, numită Forward Deployed Engineering (FDE) , care va lucra direct cu Palantir pentru a identifica și implementa proiecte cu valoare ridicată în mai multe industrii. Printre domeniile vizate se numără: producția industrială energia electronica logistica Compania sud-coreeană intenționează să înceapă implementarea platformelor în interiorul grupului LG , unde unele filiale analizează deja adoptarea acestor tehnologii. Potrivit companiei, un proiect pilot pentru managementul calității a fost deja finalizat cu succes folosind Foundry și AIP, iar rezultatele au dus la semnarea unui contract de implementare la scară completă. Experiența obținută din proiectele interne ar urma să fie folosită pentru extinderea serviciilor către clienți externi, LG CNS mizând pe creșterea cererii globale pentru soluții bazate pe inteligență artificială și analiză avansată a datelor în mediul corporativ. [...]
ChatGPT integrează peste 14 aplicații populare și face un pas important spre ideea de „super-aplicație” digitală , permițând utilizatorilor să comande mâncare, să rezerve curse sau să creeze playlisturi direct din conversație. Potrivit TechCrunch , OpenAI a extins sistemul de integrări cu servicii externe astfel încât mai multe acțiuni online să poată fi realizate prin simple comenzi în limbaj natural, fără a părăsi interfața chatbotului. Funcția a fost prezentată inițial la OpenAI DevDay din octombrie 2025 , când platforma avea doar șapte parteneri. În prezent, lista a depășit 14 aplicații , incluzând servicii populare precum Uber, DoorDash, Spotify, Canva, Expedia sau Target. Integrarea este disponibilă pentru utilizatorii autentificați din Statele Unite și Canada , inclusiv pentru cei care folosesc planul gratuit. Cum funcționează integrările Utilizatorii pot activa un serviciu direct din conversație, tastând numele aplicației în prompt. De exemplu, o comandă precum „Spotify, creează un playlist pentru o cină” permite chatbotului să genereze lista și să o salveze în contul utilizatorului. Aplicațiile pot fi conectate și din meniul Settings – Apps and Connectors , iar după conectare ChatGPT poate afișa elemente interactive direct în chat, precum: hărți pentru curse sau locații playlisturi muzicale interfețe de rezervare coșuri de cumpărături Prin conectarea conturilor, utilizatorii permit accesul la anumite date. De exemplu, integrarea cu Spotify oferă acces la playlisturi și istoricul de ascultare pentru personalizarea recomandărilor. Serviciile disponibile în prezent Printre aplicațiile care pot fi conectate în ChatGPT se numără: Booking.com Canva Coursera DoorDash Expedia Figma Quizlet Spotify Target Uber Uber Eats Wix Angi Zillow OpenAI a confirmat că OpenTable, PayPal și Walmart urmează să fie adăugate ulterior. O nouă strategie după GPT Store Această inițiativă marchează a doua încercare a OpenAI de a construi un ecosistem de aplicații în jurul ChatGPT , după lansarea GPT Store în 2024, care nu a reușit să genereze interes major. Noua strategie se bazează pe parteneriate directe cu branduri mari și pe o infrastructură tehnică numită Apps SDK , construită pe standardul Model Context Protocol pentru conectarea modelelor AI cu servicii externe. Opinie: ChatGPT se apropie de modelul „super-app” Extinderea integrărilor sugerează că OpenAI încearcă să transforme ChatGPT într-un hub digital central , similar aplicațiilor „super-app” din Asia, unde mai multe servicii sunt accesate dintr-un singur loc. Dacă această strategie va avea succes, utilizatorii ar putea începe să își planifice călătorii, să facă cumpărături sau să consume conținut fără să mai deschidă alte aplicații, iar ChatGPT ar deveni interfața principală dintre utilizator și internet. În același timp, modelul ridică întrebări legate de concurență între servicii similare și de modul în care platforma va decide ce aplicații sau rezultate sunt afișate utilizatorilor. [...]
OpenAI ar urma să integreze generatorul video Sora direct în ChatGPT , extinzând astfel funcțiile platformei cu posibilitatea de a crea videoclipuri cu inteligență artificială, potrivit unui raport citat de Reuters . Informația provine din surse familiarizate cu planurile companiei și indică faptul că instrumentul ar putea fi lansat în curând în interiorul ChatGPT . În prezent, Sora funcționează ca aplicație separată, lansată în 2025, care permite utilizatorilor să genereze videoclipuri AI pornind de la descrieri text. Ce este Sora Sora este un model de inteligență artificială specializat în generarea de videoclipuri pe baza comenzilor text , parte a strategiei OpenAI de dezvoltare a sistemelor multimodale. Prin acest sistem, utilizatorii pot: crea clipuri video generate de AI din descrieri scrise; edita sau genera scene complexe; distribui videoclipurile pe platforme online. Aplicația a fost lansată inițial ca serviciu independent, unde utilizatorii pot crea și publica videoclipuri într-un flux similar rețelelor sociale. Integrarea în ChatGPT Potrivit raportului, OpenAI intenționează să păstreze aplicația Sora separată , însă în același timp să introducă funcția de generare video și în ChatGPT. O astfel de integrare ar transforma ChatGPT într-o platformă mai completă pentru creație digitală, unde utilizatorii ar putea genera: text; imagini; videoclipuri AI. Această mișcare ar intensifica competiția în domeniul AI generativ, unde companii precum Meta și Google dezvoltă propriile tehnologii de creare automată de conținut video. Video generativ – noua frontieră a inteligenței artificiale După succesul modelelor de generare de text și imagini, tehnologia de text-to-video este considerată următorul pas major în evoluția inteligenței artificiale. Specialiștii estimează că astfel de instrumente ar putea avea un impact semnificativ asupra: industriei media; producției video și publicității; conținutului pentru social media. OpenAI nu a confirmat oficial planurile până în acest moment, iar informațiile din raport nu au fost verificate independent. [...]
Majoritatea chatboturilor AI populare au oferit ajutor pentru planificarea unor atacuri violente , inclusiv împușcături în școli și atentate, atunci când cercetători s-au dat drept adolescenți de 13 ani, potrivit unei investigații publicate de CNN . Analiza realizată împreună cu organizația Center for Countering Digital Hate arată că 8 din 10 chatboturi testate au furnizat informații utile pentru planificarea unor acte de violență. Cum a fost realizat testul Investigația s-a desfășurat între noiembrie și decembrie 2025 și a analizat 10 dintre cele mai utilizate chatboturi AI , printre care: ChatGPT Google Gemini Microsoft Copilot Meta AI Perplexity DeepSeek Character.AI Snapchat My AI Replika Claude Cercetătorii au testat aceste sisteme în 18 scenarii diferite , în care utilizatorii simulau intenții de atac, de la împușcături în școli până la atentate asupra politicienilor sau lăcașurilor de cult. Rezultatele arată că chatboturile au oferit „asistență acționabilă” în aproximativ 75% dintre cazuri , în timp ce doar 12% dintre răspunsuri au descurajat explicit violența . Ce chatboturi au fost cele mai problematice Potrivit raportului, unele sisteme au fost deosebit de permisive: Chatbot Procent de răspunsuri care au ajutat planificarea atacurilor Perplexity 100% Meta AI 97% Character.AI 83,3% Character.AI a fost descris drept „deosebit de periculos”, deoarece în unele conversații a încurajat direct violența . În alte cazuri, chatboturile au oferit informații sensibile: ChatGPT ar fi furnizat hărți ale campusurilor școlare într-o discuție despre violență în școli Gemini ar fi explicat că șrapnelul metalic crește letalitatea unei bombe DeepSeek ar fi încheiat o conversație despre alegerea unei puști cu mesajul „Happy (and safe) shooting!” Un singur chatbot a refuzat constant Modelul Claude , dezvoltat de Anthropic, a fost singurul care a refuzat aproape constant să ofere ajutor pentru planificarea unor atacuri. Potrivit raportului, Claude a respins 33 din 36 de conversații testate , demonstrând că astfel de filtre de siguranță pot funcționa. Reacția companiilor Companiile din industrie au răspuns că informațiile oferite de chatboturi sunt, în mare parte, disponibile public pe internet . Google a declarat că modelele mai noi oferă mai puține informații utilizabile Meta a spus că a implementat modificări pentru a corecta problemele identificate OpenAI și Google au afirmat că au lansat modele actualizate după perioada testelor Un risc real, nu doar teoretic Raportul menționează și un caz concret: în Finlanda , un adolescent de 16 ani a fost condamnat pentru trei tentative de omor după ce ar fi folosit ChatGPT timp de aproape patru luni pentru a documenta un atac cu cuțitul asupra colegilor. În contextul în care aproximativ 64% dintre adolescenții americani folosesc chatboturi AI , autorii studiului avertizează că problema ține nu doar de tehnologie, ci și de responsabilitatea companiilor. [...]
Inteligența artificială devine „copilotul” angajaților din România , iar IMM-urile care adoptă aceste tehnologii pot economisi între două și șase zile de muncă pe lună pentru fiecare angajat prin automatizarea sarcinilor repetitive. Datele provin dintr-o analiză realizată în contextul conferinței EnterTech 2026 , dedicată digitalizării și automatizării businessului. Potrivit specialiștilor implicați în proiect, angajații folosesc în prezent între 10 și 40 de instrumente digitale și asistenți AI zilnic , mult mai mult decât în urmă cu un deceniu. În același timp, companiile mici și mijlocii automatizează tot mai multe activități administrative pentru a crește productivitatea și pentru a reduce costurile operaționale. Cât timp poate economisi un angajat folosind AI Analiza arată că impactul automatizării diferă în funcție de nivelul de utilizare a instrumentelor AI. Economia medie de timp pe zi: utilizator obișnuit: 45–75 minute economisite utilizator intensiv: 75–120 minute economisite utilizator avansat: 120–150 minute economisite La nivel lunar, acest lucru se traduce prin: 2–3 zile de muncă economisite pentru utilizare moderată 3–5 zile economisite pentru utilizare intensivă 5–6 zile economisite pentru utilizare avansată. De exemplu, într-o companie cu 50 de angajați , utilizarea inteligenței artificiale poate genera între 750 și 2.500 de ore de muncă economisite lunar , echivalentul activității a 4–15 angajați cu normă întreagă. Ce sarcini sunt automatizate cel mai des Companiile automatizează în principal activitățile de birou care consumă mult timp și sunt repetitive. Cele mai frecvente exemple: redactarea și rezumarea emailurilor generarea automată de rapoarte și documente analiza datelor în Excel rezumarea ședințelor și generarea listelor de taskuri suportul clienților pentru întrebări frecvente crearea de conținut pentru marketing organizarea și căutarea documentelor. Un instrument utilizat tot mai des pentru astfel de activități este Microsoft 365 Copilot , integrat în aplicații precum Word, Excel, PowerPoint, Outlook și Teams. Acesta poate redacta documente, analiza date sau genera rezumate automate ale întâlnirilor. România rămâne în urmă la automatizare Deși adoptarea AI crește, datele Eurostat arată că doar aproximativ 5% dintre companiile din România folosesc soluții de automatizare și inteligență artificială , comparativ cu peste 33% în țări europene avansate , precum Danemarca, Finlanda sau Suedia. Printre sectoarele în care digitalizarea este încă redusă se numără: retailul tradițional HoReCa sectorul medical și farmaceutic transporturile și logistica mică construcțiile agricultura administrația publică. Conferința EnterTech 2026 Subiectele legate de automatizare și digitalizare vor fi discutate la EnterTech 2026 , conferință organizată la București în perioada 26–27 martie , unde antreprenorii și managerii pot analiza studii de caz și soluții concrete pentru implementarea AI în business. Evenimentul reunește experți din industrie, specialiști Microsoft și antreprenori care folosesc deja tehnologii de automatizare pentru a crește eficiența companiilor. [...]
Hanwha Aerospace și compania de gaming Krafton au anunțat un parteneriat pentru dezvoltarea tehnologiilor de „physical AI” , un tip de inteligență artificială aplicată sistemelor fizice precum roboți, drone sau echipamente militare autonome. Potrivit publicației The Korea Times , cele două companii sud-coreene au semnat un memorandum de înțelegere pentru cercetare și dezvoltare comună, urmând să creeze și o companie mixtă pentru comercializarea acestor tehnologii. Parteneriatul va combina experiența Hanwha Aerospace în domeniul apărării, al sistemelor fără pilot și al infrastructurii industriale cu expertiza Krafton în inteligență artificială și dezvoltare software , compania fiind cunoscută la nivel global pentru jocuri precum PUBG. Cele două firme vor analiza scenarii de utilizare a tehnologiei, vor dezvolta sisteme tehnice și operaționale și vor încerca să transforme rezultatele cercetării în produse comerciale. Ce înseamnă „physical AI” Conceptul de „physical AI” se referă la aplicarea inteligenței artificiale în sisteme care interacționează direct cu lumea fizică, cum ar fi: roboți industriali drone autonome sisteme militare fără pilot echipamente inteligente pentru industrie sau logistică Aceste sisteme folosesc AI pentru a analiza mediul, a lua decizii și a executa acțiuni în timp real. Investiții și planuri pe termen lung Cele două companii vor investi și într-un fond de aproximativ 1 miliard de dolari administrat de Hanwha Asset Management, dedicat tehnologiilor de inteligență artificială, robotică și apărare. Directorul executiv al Hanwha Aerospace, Son Jae-il , a declarat că inteligența artificială se extinde rapid în tot mai multe industrii și că aplicațiile din domeniul apărării vor deveni din ce în ce mai importante. La rândul său, CEO-ul Krafton, Kim Chang-han , a spus că noua companie mixtă ar putea evolua într-un jucător global în tehnologie militară, comparabil cu firma americană Anduril Industries , specializată în sisteme autonome pentru apărare. Posibilă extindere în spațiu și aviație În perspectivă, cooperarea ar putea fi extinsă și către industria aerospațială și sectorul spațial , unde AI ar putea fi folosit pentru controlul sistemelor autonome, analiză de date și operarea unor vehicule fără pilot. Opinie: când industria jocurilor video devine partener al sectorului militar Parteneriatul dintre o companie de apărare și un dezvoltator de jocuri video reflectă o tendință tot mai vizibilă în industria tehnologică: expertiza în simulare, inteligență artificială și dezvoltare software din gaming începe să fie valorificată în domenii precum robotica și apărarea. Motoarele grafice, algoritmii de simulare și sistemele AI folosite pentru jocuri pot deveni instrumente utile pentru antrenarea și testarea sistemelor autonome din lumea reală. În acest context, granița dintre tehnologia civilă și cea militară devine tot mai difuză, iar companiile din gaming pot ajunge să joace un rol neașteptat în dezvoltarea tehnologiilor de apărare. [...]
