Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Spania alocă 719 milioane de euro (aprox. 3,6 miliarde lei) pentru o gigafabrică de inteligență artificială, o investiție prin care guvernul vrea să reducă dependența de tehnologiile străine și să ancoreze dezvoltarea AI în regulile europene, potrivit news.ro, care citează Reuters.
Proiectul presupune ca statul spaniol să devină acționar în compania creată pentru a depune candidatura Spaniei în inițiativa europeană InvestAI, lansată de Comisia Europeană. În acest cadru, proiectul ar putea primi și finanțare suplimentară din fonduri europene.
Autoritățile spaniole vor depune o candidatură care include mai multe locații, între care Catalonia și zona Madridului. Guvernul susține că infrastructura va furniza Spaniei și Uniunii Europene capacități avansate de calcul necesare dezvoltării inteligenței artificiale și va sprijini competitivitatea companiilor europene.
Ministrul Transformării Digitale, Oscar Lopez, a declarat că investiția în sisteme de calcul de înaltă performanță ar urma să le ofere cercetătorilor spanioli acces la infrastructuri „extrem de costisitoare” și insuficiente la nivel european, potrivit informațiilor transmise.
Inițiativa se înscrie în strategia UE de consolidare a „suveranității tehnologice”, cu obiectivul de a reduce dependența de centrele de date și puterea de calcul controlate de companii din Statele Unite și China. În acest context, gigafabricile AI sunt văzute ca infrastructură-cheie pentru dezvoltarea modelelor avansate de inteligență artificială și pentru competitivitatea economică a Europei în următorul deceniu.
Recomandate
Administrația Trump încearcă să oprească în instanță un proces pe Legea Aerului Curat împotriva xAI , susținând că acțiunea NAACP ar pune în pericol alimentarea cu energie a unui centru de date care rulează Grok, folosit de armată, potrivit Ars Technica . Procesul a fost deschis în aprilie de National Association for the Advancement of Colored People (NAACP) împotriva xAI și a subsidiarei MZX Tech, acuzate că au încălcat Legea Aerului Curat prin operarea a 27 de turbine pe gaz fără autorizație de emisii în Southaven, Mississippi, conform plângerii depuse la dosar. NAACP susține că numărul turbinelor neautorizate a ajuns la 57 până la mijlocul lunii mai și că existau planuri de instalare a încă două, potrivit unei depuneri din 12 iunie. În documentele depuse în instanță, NAACP afirmă că „Colossus Gas Plant” alimentează cu energie centrul de date „Colossus 2”, care, la rândul lui, rulează chatbotul Grok. Turbinele au generat atât îngrijorări legate de sănătate, cât și plângeri privind zgomotul, pe fondul funcționării instalației. Intervenția guvernului: argumentul „securității naționale” și al inovării în IA Avocați ai Departamentului de Justiție al SUA au cerut unui judecător federal respingerea cazului, într-o depunere făcută „ieri”, notează publicația. În argumentație, guvernul invocă faptul că Departamentul pentru Calitatea Mediului din Mississippi ar fi stabilit că turbinele nu au nevoie de autorizații. În același timp, depunerea guvernului susține că procesul „amenință inovația în inteligență artificială, plus energia necesară pentru a o alimenta” și că încercarea NAACP de a „tăia” alimentarea care susține Grok ar afecta securitatea națională, deoarece Grok ar furniza „sprijin critic” pentru operațiuni militare. Guvernul mai afirmă că modelul „Grok Gov” ar fi ajutat lovituri țintite în Iran, în cadrul „Operation Epic Fury”, potrivit unei declarații semnate de Cameron Stanley, chief digital and artificial intelligence officer pentru Department of War. Conform acestei declarații, Grok ar fi fost folosit împreună cu Maven Smart System pentru a sprijini desfășurarea a peste 2.000 de muniții către 2.000 de ținte distincte în 96 de ore. Reacția reclamanților: „un abuz de putere” pentru a apăra xAI Southern Environmental Law Center (SELC), organizația care reprezintă NAACP, acuză administrația că încearcă să obțină un avantaj pentru xAI în afara cadrului legal. Într-un comunicat, SELC susține că guvernul argumentează „că xAI ar trebui să fie lăsată să încalce legea doar pentru că administrația Trump spune asta”. Miza imediată este una de reglementare: dacă instanța acceptă argumentul guvernului, cazul pe Legea Aerului Curat ar putea fi blocat, iar disputa privind necesitatea autorizațiilor pentru turbinele pe gaz ar rămâne, practic, închisă pe această cale. [...]
Decizia SUA de a restricționa accesul la cele mai avansate modele Anthropic a reaprins tema „suveranității” AI în Europa , chiar înainte de VivaTech (Paris) și de reuniunea G7 de la Evian-les-Bains, arată o analiză din The Next Web . Miza pentru companiile europene este una operațională și de risc: instrumente critice pentru dezvoltare și productivitate pot deveni indisponibile peste noapte, printr-o decizie luată la Washington. În cazul Anthropic, ordinul american de a bloca accesul „străinilor” la cele mai performante sisteme s-a lovit de o problemă practică: pe un cloud partajat, restricția nu a putut fi aplicată selectiv, iar compania a oprit modelele pentru toată lumea, la nivel global, inclusiv pentru utilizatori europeni fără legătură cu măsura. Pentru Europa, demonstrația a fost că dependența de AI american nu este doar un risc teoretic, ci unul care se poate materializa imediat. „Campionul” european și limitele unei strategii bazate pe un singur nume În acest context, Mistral este tot mai des invocată drept răspuns european, atât de guvernul francez, cât și în dezbaterea mai largă din UE. Compania din Paris a atras finanțare prin datorie pentru a cumpăra cipuri Nvidia, s-a angajat în proiecte de centre de date și s-a poziționat ca alternativă europeană. Analiza ridică însă întrebarea esențială, incomodă în culisele VivaTech: dacă o singură companie poate susține greutatea unei strategii continentale de „suveranitate” tehnologică. Dependența de cloud-ul american rămâne problema structurală Dincolo de discursuri, o parte importantă din munca europeană la vârful AI rulează în continuare pe infrastructură de cloud din SUA. Iar formulele de tip „GPU-as-a-service” (închirierea de capacitate de calcul pe cipuri grafice, folosite masiv în AI) pot întări dependența pe care, teoretic, ar trebui să o reducă: a închiria putere de calcul de la un furnizor american nu este același lucru cu a o deține, iar diferența devine evidentă când se schimbă politicile de acces. UE are în plan cinci amplasamente pentru „gigafabrici” AI și a acordat contracte pentru cloud „suveran”, dar ritmul de construcție se măsoară în ani, în timp ce riscul politic se măsoară în cicluri de știri. Între independență și negociere: „un loc mai bun la masa americană” La Evian, discuția a căpătat o notă mai pragmatică: reprezentanți din mai multe țări G7 au ridicat, în discuții cu secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, ideea unui aranjament de tip „parteneri de încredere”, care să permită accesul aliaților la modelele americane tot mai restricționate. Mesajul public al Europei rămâne independența; solicitarea „în privat”, în această săptămână, a fost mai degrabă pentru condiții mai bune de acces la AI-ul american. Concluzia implicită a analizei: Europa oscilează între a construi suveranitatea (prin infrastructură proprie) și a o negocia (prin acorduri), încercând să le facă pe ambele în paralel. [...]
O inițiativă care ar putea schimba modul în care companiile își bugetează AI-ul este lansarea unor contracte futures legate de „puterea de calcul”, un demers care ar transforma capacitatea de procesare necesară inteligenței artificiale într-un activ tranzacționabil, potrivit news.ro . Miza economică este apariția unei piețe care ar permite acoperirea riscului de preț pentru costurile de închiriere a procesoarelor grafice (GPU), costuri care pot fluctua semnificativ. Silicon Data , o companie americană care monitorizează costurile utilizării GPU-urilor în centre de date și servicii cloud, a anunțat un parteneriat cu CME Group , cel mai mare operator de piețe de derivate din lume, pentru lansarea primelor contracte futures bazate pe puterea de calcul pentru inteligență artificială. Contractele sunt încă în așteptarea aprobării autorităților de reglementare. Interesul investitorilor este însă deja vizibil: la scurt timp după anunț, mai multe firme de administrare a activelor au depus documentație pentru lansarea unor fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri) care să urmărească evoluția acestor contracte. De ce ar conta pentru companii: instrumente de „asigurare” a costurilor de calcul Logica proiectului pleacă de la dependența tot mai mare a dezvoltatorilor de AI de capacitatea de calcul, comparabilă – ca importanță operațională – cu dependența companiilor aeriene de combustibil. În practică, majoritatea companiilor nu dețin propriile GPU-uri de ultimă generație (precum cele produse de Nvidia), ci închiriază capacitate de calcul de la furnizori de cloud. Pe măsură ce cererea pentru AI crește, costurile de închiriere pot varia puternic, ceea ce complică estimarea cheltuielilor viitoare. Susținătorii inițiativei spun că: companiile care consumă putere de calcul s-ar putea proteja împotriva scumpirilor; furnizorii de infrastructură s-ar putea proteja împotriva scăderilor de preț; ar apărea și investitori speculativi, care nu au nevoie de capacitate de calcul, dar urmăresc câștiguri din variațiile de preț. Problema standardizării: ce „marfă” se tranzacționează, de fapt Spre deosebire de un baril de petrol, puterea de calcul nu este un produs standardizat. Există numeroase variante ale aceluiași tip de procesor Nvidia, cu performanțe și costuri diferite în funcție de configurație, memorie, rețea și locația centrului de date. Specialiștii citați în material indică drept condiție-cheie capacitatea de a crea un standard de referință credibil și ușor de înțeles pentru investitori. Silicon Data a creat deja indici care urmăresc costul orar al închirierii diferitelor tipuri de GPU, iar acești indici ar urma să fie referința pentru noile contracte futures, într-un mecanism comparat cu rolul petrolului WTI în multe produse financiare din energie. În același context, fondatoarea Silicon Data, Carmen Li, afirmă că piața ar putea ajunge într-o zi chiar mai mare decât piața contractelor futures pe petrol, însă materialul nu oferă estimări cantitative sau un calendar. Semnale de piață: AI-ul, tratat ca resursă strategică Interesul pentru astfel de instrumente este pus pe seama transformării accelerate a inteligenței artificiale într-un sector economic strategic, pe fondul exploziei cererii pentru GPU-uri și centre de date. Ca exemplu al relevanței datelor de preț, SpaceX a inclus datele Silicon Data despre costurile de închiriere a GPU-urilor în documentele prezentate investitorilor cu ocazia listării sale la bursă, potrivit materialului. Ce urmează depinde de aprobarea de reglementare pentru contractele futures și de felul în care piața va reuși să standardizeze „unitatea” de putere de calcul care stă la baza tranzacționării. [...]
China trece la un registru național pentru roboții umanoizi , după ce piața locală a ajuns la un nivel de adopție care cere reguli și trasabilitate, potrivit BGR . Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China a lansat un efort de urmărire a roboților printr-un sistem de coduri unice de identificare, pe fondul existenței a peste 100 de producători și a circa 28.000 de unități aflate în operare. Inițiativa vine într-un moment în care roboții umanoizi produși în China au început să atragă atenția prin demonstrații publice și parteneriate industriale, inclusiv un caz de robot care a depășit recordul mondial la semimaraton (detalii în BGR ) și colaborări ale Nvidia cu producători chinezi pentru roboți de tip „AI fizic” (inteligență artificială integrată în corpuri robotice), conform BGR . Un cod unic pentru întreg ciclul de viață, de la fabrică la reciclare Sistemul, delegat comitetului Humanoid Robotics and Embodied Intelligence Standardization (HEIS), va atribui fiecărui robot umanoid funcțional din China un număr de identificare unic. Scopul este urmărirea întregului „ciclu de viață” al robotului: de la ieșirea de pe linia de asamblare până la reciclarea pentru piese. În practică, autoritățile și producătorii ar putea urmări utilizarea și deplasările roboților și ar putea monitoriza riscurile, ceea ce ar crea o bază pentru reglementarea unui sector aflat în expansiune rapidă. Cum arată identificatorul și cine trebuie să-l folosească Platforma se numește oficial „Humanoid Full Lifecycle Management Service Platform” și atribuie coduri tuturor roboților aflați deja în operare. Codul are 29 de cifre, împărțite în patru secțiuni: primele 2 cifre: cod de țară (util pentru transporturi și vânzări transfrontaliere); următoarele 4 cifre: identifică producătorul inițial; următoarele 6 cifre: indică modelul exact; ultimele 17 cifre: număr de serie unic pentru fiecare unitate. Ghidajul asociat acestor coduri ar urma să fie aplicat pe întreg lanțul sectorului: producători, vânzători, furnizori de servicii, centre de reciclare și utilizatori finali. De ce contează: reglementare înainte ca piața să „explodeze” Deși piața roboților umanoizi din China accelerează, inclusiv prin vânzări către SUA (context în BGR ), sectorul este încă într-o fază timpurie. Ideea centrală a autorităților, potrivit sursei, este să introducă reguli înainte ca ritmul de dezvoltare să depășească capacitatea de supraveghere și cerințele de siguranță. În cazul unui incident (de exemplu, un robot care funcționează defectuos și provoacă pagube), codul de identificare ar permite stabilirea responsabilităților și tragerea la răspundere a părților implicate. BGR notează că un astfel de cadru ar putea deveni model și pentru alte industrii de robotică, dar și pentru tehnologii emergente precum inteligența artificială generativă. [...]
Genesis AI vrea să reducă barierele de implementare a roboților în companii prin Eno, un robot „generalist” gândit să execute sarcini variate în fabrici, laboratoare și spitale, cu intervenție umană minimă, potrivit Interesting Engineering . Miza operațională este trecerea de la roboți industriali programați rigid la un „agent fizic” capabil să înțeleagă obiective și să se adapteze la medii schimbătoare, ceea ce ar putea scurta timpul și costurile de integrare în procesele de lucru. Eno combină hardware-ul propriu al Genesis AI cu GENE, un „model fundamental” pentru robotică (un tip de model de inteligență artificială antrenat să generalizeze pe mai multe sarcini), care funcționează ca sistem de control. Compania susține că robotul poate gestiona sarcini complexe, își poate păstra „memoria” operațională și poate executa activități în mai mulți pași pe perioade mai lungi, în loc să urmeze doar comenzi fixe. De ce contează pentru companii: de la sarcini izolate la fluxuri de lucru Genesis AI afirmă că Eno este proiectat să „raționeze” în condiții care se schimbă și să finalizeze obiective cu supraveghere redusă. În acest cadru, robotul ar putea ajunge să gestioneze fluxuri de lucru întregi, nu doar acțiuni punctuale. Ca exemple, compania indică: menținerea liniilor de producție aprovizionate; coordonarea sarcinilor între facilități; pregătirea spațiilor de lucru pentru schimbul următor. Design mai puțin „uman”, dar compatibil cu infrastructura existentă Spre deosebire de humanoizii clasici, Eno folosește o bază pe roți și o structură tip „turn” ajustabilă, care își poate modifica înălțimea și raza de acțiune în timp real și se poate plia într-o formă mai compactă când nu este utilizat. Elementul cel mai apropiat de anatomia umană sunt mâinile robotice. Genesis AI spune că acestea ar reproduce forma și funcția mâinilor umane, pentru ca robotul să poată folosi unelte existente și să opereze în spații proiectate pentru oameni. Transparență în operare, ca mecanism de lucru lângă oameni Un diferențiator menționat este un ecran opțional integrat, care ar afișa în timp real „procesul de raționare”, starea operațională și acțiunile intenționate ale robotului. Compania prezintă această funcție ca instrument de transparență pentru operatorii umani care lucrează în proximitatea robotului. Calendar și finanțare: producție și implementări țintite în 2026 Genesis AI spune că intenționează să înceapă producția și implementări țintite la clienți înainte de finalul lui 2026. Primele utilizări ar urma să fie în: producție (manufacturing), logistică, medii de laborator, urmând ca ulterior să se extindă spre ospitalitate și sănătate. Aplicațiile pentru consumatori sunt prezentate ca etapă ulterioară. Compania precizează că a atras recent 105 milioane de dolari (aprox. 483 milioane lei) într-o rundă de finanțare de tip seed și că dezvoltă și alte platforme robotice în cadrul unei foi de parcurs pentru robotică generalistă. [...]
Qualcomm își extinde pariul pe dispozitive purtabile cu AI, mizând pe o „platformă post-smartphone” și încearcă să reducă timpul și costurile de intrare pe piață pentru producătorii de hardware printr-un pachet „la cheie”, potrivit TechCrunch . Compania spune că lucrează la peste 40 de concepte de dispozitive purtabile cu inteligență artificială – de la bijuterii și căști audio cu camere, la „pins” și ceasuri – pe fondul ideii că următoarea platformă majoră de calcul nu va mai fi telefonul. În acest context, Qualcomm a anunțat două produse: Snapdragon Reality Elite, o platformă pentru ochelari de realitate mixtă, și Scalable Turnkey AI-Ready Toolkit (START), o combinație de module hardware și „stivă” software (pachet de componente software) destinată accelerării lansării de dispozitive cu AI, începând cu ochelari inteligenți. Snapdragon Reality Elite: mai multă AI pe dispozitiv, pentru ochelari și căști XR Față de platforma XR anterioară, Qualcomm indică îmbunătățiri de până la 60% la GPU (procesare grafică), până la 30% la CPU (procesare generală) și până la 160% la NPU (accelerator pentru sarcini de AI). Ca reper concret, compania afirmă că platforma poate rula un model lingvistic de 3 miliarde de parametri la 45 de „tokeni” pe secundă, suficient pentru interacțiuni rapide cu un asistent AI direct pe dispozitiv (fără dependență totală de cloud). Platforma suportă rezoluție 4,4K per ochi la 90 fps, ușor peste 4,3K per ochi la XR2+ Gen 2, și ar trebui să îmbunătățească urmărirea capului și a mâinilor, respectiv funcțiile de „see-through” (vizualizarea lumii reale prin camere/optică, peste care se suprapun elemente digitale). Qualcomm spune că Snapdragon Reality Elite este gândit pentru două tipuri de produse: căști „video-see-through” (VST), care suprapun conținut digital peste o imagine video a lumii reale; ochelari „optical-see-through” (OST), mai ușori, care proiectează imaginea digitală direct în câmpul vizual. Printre primele dispozitive anunțate cu această platformă se numără XREAL Project Aura (prezentat la Google I/O) și un viitor produs de la Play for Dream. START: „white label” și designuri de referință pentru a grăbi intrarea pe piață START include un cip pentru AR, o platformă software, aplicații „companion” și un program „white label” (produse dezvoltate pe o bază standard, rebranduite de producători) menit să scadă barierele pentru companiile care vor să lanseze rapid hardware cu AI. În programul white label, Qualcomm oferă trei designuri de referință: configurație audio + cameră, similară cu ochelarii inteligenți Meta Ray-Ban; afișaj monocular; afișaj binocular. Producătorii de ochelari Inspecs și O’Neill (deținut de TitanFlex) sunt menționați ca primii parteneri, iar Qualcomm spune că START va fi extins în timp și către alte formate, nu doar ochelari inteligenți. De ce contează: Qualcomm încearcă să devină „stratul de bază” pentru noul val de hardware cu agenți AI Declarațiile CEO-ului Cristiano Amon, făcute pentru CNBC , conturează miza: pe măsură ce companiile vor să colecteze mai multe date din lumea reală pentru a alimenta „agenți” AI (software care poate acționa în numele utilizatorului), ar putea apărea un nou val de startup-uri hardware cu formate noi, cu efecte asupra jucătorilor consacrați din era smartphone-ului, precum Apple și Samsung. „Cred că va exista multă experimentare cu diferite formate. Acum avem peste 40 de designuri ale acestor dispozitive, iar tipurile de formate sunt foarte, foarte largi”, a spus Amon. „Principiul este ceva ce porți, ceva care este cu tine tot timpul, ceva care poate vedea lumea din jur, astfel încât să ai context și să poți accesa un agent și să vorbești cu agentul.” În esență, Qualcomm își poziționează cipurile și platformele ca infrastructură pentru „ce urmează după smartphone”, iar componenta START – prin standardizare și designuri de referință – este instrumentul prin care compania încearcă să accelereze apariția unui ecosistem de dispozitive purtabile cu AI. [...]
