Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google încearcă să folosească DMCA ca barieră anti-scraping, dar instanța i-a respins cazul pe motiv de „lipsă de calitate procesuală”, iar miza se mută acum pe cât de departe pot merge platformele în a „închide” accesul la date publice de pe web, potrivit Ars Technica.
Google a dat în judecată SerpApi în decembrie, invocând Digital Millennium Copyright Act (DMCA) – lege americană folosită frecvent pentru a combate ocolirea măsurilor tehnice de protecție a conținutului. Compania a susținut că SerpApi ar fi eludat tehnologiile anti-scraping ale Google, apoi ar fi vândut conținut extras din rezultatele de căutare printr-un „Google Search API” neautorizat. În argumentația Google, această ocolire ar fi pus în pericol relațiile cu deținători de drepturi, inclusiv cu cei care licențiază conținut ce apare în „knowledge panels” (casete informative afișate în unele rezultate).
Instanța a admis devreme cererea SerpApi de respingere a acțiunii (motion to dismiss), iar judecătorul a concluzionat că Google nu are calitate să dea în judecată în baza DMCA, deoarece nu deține conținutul din rezultatele de căutare și nu a arătat că acționează în numele unor deținători de drepturi.
Meredith Rose, consilier de politici publice la organizația Public Knowledge, specializată în DMCA, a spus că argumentația Google și Reddit pare o încercare de a „apuca orice instrument disponibil” în fața creșterii accelerate a scraping-ului pentru inteligență artificială din ultimii trei ani. Ea a descris folosirea DMCA în acest context drept „bizară” și în afara scopului inițial al legii, dar nu surprinzătoare, având în vedere eficiența istorică a DMCA ca instrument rapid de blocare și de forțare a discuțiilor despre licențiere.
Deși a pierdut această rundă, Google a primit 21 de zile pentru a-și modifica plângerea. Compania a recunoscut că rezultatele de căutare nu pot fi protejate prin drepturi de autor, dar a încercat să își ancoreze cazul în ideea că „knowledge panels” pot include conținut protejat, licențiat de la deținători de drepturi.
Un purtător de cuvânt al Google, José Castañeda, a declarat că firma intenționează să depună o plângere modificată și că este „mulțumită” că instanța a respins „aproape toate” argumentele SerpApi care contestau calitatea procesuală a Google.
Rose avertizează însă că această linie de apărare poate împinge Google într-un colț: dacă susține că acele casete sunt „pline” de material protejat, compania riscă să deschidă discuții despre conținut neacoperit de licențe și, implicit, despre posibile litigii viitoare legate de încălcarea drepturilor sau despre „utilizarea echitabilă” (fair use).
Reddit a mers pe o strategie similară, după ce a intentat în octombrie un proces apropiat ca logică, acuzând SerpApi și Perplexity că ar fi extras conținut Reddit care apare în rezultatele Google. Potrivit relatării, nu este clar cum va decide instanța în cazul Reddit, însă Rose consideră că hotărârea din dosarul Google nu este un semn bun pentru Reddit, deoarece acesta nu poate pretinde că este proprietarul sau licențiatul exclusiv al conținutului din rezultatele de căutare.
SerpApi spune că lupta este costisitoare, dar o vede ca pe o apărare a „webului deschis” și acuză Google și Reddit că încearcă să folosească DMCA pentru a „zidi” Internetul prin revendicarea retroactivă a controlului asupra unui conținut pe care nu l-au creat și nu îl dețin.
În plan operațional, SerpApi afirmă că procesele au creat incertitudine pentru clienți – compania menționează Nvidia, Uber și Adobe – care ar depinde zilnic de acces structurat la date de căutare.
În plan mai larg, Rose leagă disputa de ceea ce numește „re-îngrădirea” webului, accelerată după vara lui 2023, când tot mai mulți actori au început să limiteze accesul automatizat, pe fondul creșterii scraping-ului pentru AI. Ea avertizează că efectele nu se opresc la antrenarea modelelor de inteligență artificială, ci pot afecta și cercetarea, arhivarea, jurnalismul sau raportările din sănătate publică, care se bazează pe crawling anonim și scraping la scară mare.
Ce urmează: după expirarea termenului de 21 de zile, va deveni mai limpede dacă Google poate formula o plângere suficient de îngustă încât să supraviețuiască în instanță și dacă dosarul Reddit va fi respins pe o logică similară.
Recomandate
Google semnează codul UE de transparență pentru conținut generat de IA , un pas care poate influența direct modul în care companiile vor trebui să eticheteze și să dovedească originea materialelor online în Europa, dar care vine și cu un avertisment privind riscul de „supra-reglementare”, potrivit Google . Aderarea vizează EU AI Act Code of Practice on Transparency of AI-Generated Content (cod de practică asociat Actului european privind inteligența artificială), disponibil la nivelul Comisiei Europene aici . Google spune că demersul se bazează pe semnarea, în 2025, a GPAI Code of Practice (un set de angajamente voluntare pentru IA), menționat într-un material separat al companiei aici . Ce înseamnă operațional: etichetare și „amprentare” digitală a conținutului În centrul abordării Google este accelerarea adoptării standardului industrial C2PA (un standard pentru proveniența conținutului digital) și dezvoltarea de instrumente de transparență, inclusiv SynthID . Compania descrie SynthID drept o tehnologie de „watermarking” (marcare digitală) care ajută utilizatorii să înțeleagă cum a fost creat și editat conținutul. Referințe: C2PA și SynthID . Google afirmă că lucrează și cu laboratoare terțe de IA pentru a susține adoptarea pe scară largă a unor instrumente interoperabile de marcare bazate pe SynthID, enumerând Apple, Eleven Labs, Kakao, NVIDIA și OpenAI. Miza de reglementare: transparență, dar fără „straturi” care se bat cap în cap Deși susține obiectivul de transparență, Google avertizează că adăugarea de complexitate de reglementare , într-un moment în care soluțiile tehnice „încă evoluează”, ar putea intra în contradicție cu obiectivele Europei legate de competitivitate și simplificare și ar putea crea confuzie pentru utilizatori. Compania susține că, dacă mediul online ajunge „inundat” de etichete suprapuse și divulgări legale, oamenilor le va fi mai greu să obțină contextul de care au nevoie pentru a înțelege ce văd. Ce urmează Pe măsură ce codul este implementat, Google spune că va lucra cu autoritățile de reglementare și cu parteneri pentru a construi soluții „practice” care să ofere transparență „reală” și să ajute utilizatorii să ia decizii informate despre conținutul pe care îl consumă online. [...]
Reddit ia în calcul să limiteze accesul Google la conținut pentru antrenarea AI , pe fondul scăderii traficului trimis din căutare, într-un semnal tot mai puternic că „troc-ul” clasic dintre platforme și motoarele de căutare se rupe, potrivit The Next Web . Miza este economică și operațională: Google a semnat în 2024 un acord care îi permite să își antreneze modelele pe postările de pe Reddit, evaluat la 60 milioane dolari pe an (aprox. 276 milioane lei), însă înțelegerea se apropie de final, iar Reddit nu ar fi convins că vrea să o reînnoiască „în vechii termeni”. După ce The Wall Street Journal a relatat despre discuțiile privind tăierea accesului Google, acțiunile Reddit au scăzut cu circa 9% într-o zi. De ce se schimbă negocierile: traficul, nu doar licența de date Problema centrală este că Google afișează tot mai des „ AI Overviews ” – rezumate generate de inteligență artificială în partea de sus a paginii de rezultate. Utilizatorii pot găsi răspunsul direct în rezumat și nu mai dau click către site-uri, ceea ce reduce vizitele pe care Reddit își monetizează publicitatea. În acest context, conducerea Reddit ar vrea ca un eventual nou acord să fie „taxat la utilizare”, nu pe o sumă fixă, conform articolului. Un purtător de cuvânt al companiei a spus pentru CNBC că Reddit negociază „ca orice afacere”, concentrându-se pe ce e mai bine pentru platformă, și că „multe s-au schimbat” de la primele acorduri, deși obiectivele au rămas aceleași. Nu e un caz izolat: și alți editori reevaluează relația cu Google Dincolo de Reddit, aceeași sursă arată că mai multe organizații media cântăresc cum – sau dacă – să continue colaborarea cu Google, între care USA Today, Reuters, Politico, The Economist și People Inc, potrivit The Wall Street Journal . Scăderea traficului de referință din Google este una dintre explicațiile principale invocate în piață: între iunie 2025 și iunie 2026, traficul de referință din Google a scăzut cu 23% la Politico și cu aproximativ 25% la CNN; la Business Insider, scăderea a depășit 85%. În plus, cercetări independente citate în articol sugerează că ratele de click pot scădea cu o treime până la jumătate atunci când apare un AI Overview. Reddit, prins între două roluri: furnizor de date și „victimă” a AI în căutare Reddit are o poziție aparte: conținutul său este foarte valoros pentru antrenarea modelelor lingvistice mari, iar directorul financiar Drew Vollero a numit platforma „cea mai citată sursă” pentru aceste modele, cu peste 25 de miliarde de postări. În același timp, Reddit licențiază date și către OpenAI, iar totalul acordurilor de conținut era de 203 milioane dolari (aprox. 934 milioane lei) la momentul listării din 2024. Compania crește puternic (venituri în T1 în urcare cu 69% față de anul anterior, conform articolului) și urmează să raporteze din nou pe 30 iulie, însă presiunea rămâne: aceleași răspunsuri AI care cresc valoarea datelor pot reduce traficul necesar pentru business-ul de publicitate. Replica Google și componenta de reglementare Google respinge ideea că ar „seca” web-ul de trafic: susține că trimite în continuare miliarde de clickuri zilnic și că AI Overviews ar distribui traficul către o gamă mai largă de site-uri. Liz Reid, șefa diviziei Search, a declarat pentru Tech Brew: „Căutarea nu este un produs util dacă web-ul nu este un produs prosper.” În paralel, există și o dimensiune de reglementare: Google oferă un instrument prin care editorii pot bloca antrenarea AI, dar folosirea lui poate afecta poziționarea în rezultatele obișnuite. Autoritatea de concurență din Marea Britanie a cerut ca editorii să poată opta pentru excludere fără această penalizare, iar Google testează regula acolo, potrivit articolului. În ansamblu, semnalul este că vechiul schimb „indexare contra trafic” se erodează, iar negocierile se mută spre tarife legate de utilizare, blocaje tehnice sau noi forme de licențiere – cu efect direct asupra veniturilor din publicitate ale platformelor și editorilor. [...]
ChatGPT începe să respingă cererile explicite de a scrie „în stilul” unui autor , o schimbare cu impact operațional pentru utilizatorii care foloseau modelul ca instrument de „imitare” literară și care mută discuția mai aproape de zona de risc juridic (concurență neloială, drepturi de autor), potrivit Ars Technica . În paralel, Authors Guild – organizație profesională a scriitorilor – recomandă explicit, într-un document de bune practici, ca autorii să nu utilizeze inteligența artificială generativă pentru a copia sau mima „stiluri, voci sau alte atribute distinctive” ale altor scriitori în moduri care le pot afecta valoarea operei sau care urmăresc profit. Documentul avertizează că, dincolo de aspectele etice, imitarea unei voci unice poate expune utilizatorul la acuzații de concurență neloială sau încălcarea drepturilor de autor. (Vezi documentul: Authors Guild .) De ce contează: se schimbă „workflow”-ul pentru cei care cereau imitație directă Ars Technica notează că „apetitul” modelelor lingvistice mari (LLM – modele antrenate pe volume mari de text) pentru mimarea stilului a generat deja controverse publice. Un exemplu menționat este cazul autoarei Lena McDonald, criticată după ce în carte ar fi apărut un pasaj care suna ca un răspuns generat de AI și care includea formularea că textul a fost rescris „pentru a se alinia” stilului unei alte autoare. Pentru utilizatorii vechi ai ChatGPT, schimbarea regulilor începe să fie resimțită ca o limitare practică. Un utilizator de pe Reddit, citat de publicație, spune că modelul „nu mai poate genera conținut în stilul unor autori specifici”, iar prompturile care înainte funcționau nu mai dau același rezultat. Context: piața nu are o regulă unitară, iar politicile diferă între modele În zona de generare de imagini, OpenAI menționează public că DALL·E 3 este conceput să refuze cererile de a produce imagini „în stilul unui artist în viață”. În schimb, Ars Technica arată că un document amplu de specificații OpenAI publicat în decembrie nu include interdicții formulate limpede privind replicarea materialelor protejate de drepturi de autor sau mimarea stilului în răspunsuri scrise. Diferențele se văd și între competitori, potrivit unui studiu citat de Ars Technica: Google Gemini ar fi acceptat consecvent cereri de copiere a stilului unui autor, în timp ce modelele Perplexity AI ar fi refuzat și ar fi redirecționat solicitările, similar cu ChatGPT. Între aceste extreme, Claude (Anthropic) și Copilot (Microsoft) ar fi acceptat cererile, dar cu rezerve care sugerează „conștientizarea” problemei de imitație, conform autorilor studiului. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția pare să fie o întărire a filtrării pentru solicitările explicite de „scrie ca X”, fără ca problema să dispară complet: utilizatorii pot încerca să obțină „o senzație similară” prin descrieri indirecte sau prin folosirea propriilor texte ca referință. Ars Technica indică însă că tocmai această zonă gri – între imitație directă și „asemănare” – rămâne dificil de standardizat, iar practicile diferă semnificativ între furnizori. [...]
Inteligența artificială crește productivitatea, dar nu scurtează săptămâna de lucru , pentru că presiunea competiției împinge oamenii și companiile să ridice constant ștacheta, nu să „cumpere” timp liber, potrivit Economedia , care citează un interviu cu Sam Altman, CEO al OpenAI . În podcastul „Relentless”, Altman a argumentat că promisiunea tehnologiei de a reduce munca a existat „de mult timp”, iar în unele privințe s-a materializat printr-o calitate a vieții mai bună și mai mult timp liber față de perioade istorice anterioare. Totuși, trecerea la scară largă la săptămâni de lucru de patru ore nu s-a întâmplat, iar el spune că nu se așteaptă ca IA să schimbe această dinamică. „Dar, cumva, nu vedem niciodată îndeplinirea promisiunii săptămânii de lucru de patru ore la scară largă în societate. Și nu mă aștept ca IA să schimbe acest lucru.” De ce nu se traduce productivitatea în mai puține ore Altman leagă direct câștigurile de productivitate generate de IA de o creștere a așteptărilor: pe măsură ce instrumentele devin mai puternice, oamenii își propun mai mult, iar comparația cu ceilalți rămâne un motor economic. „Întotdeauna vrem mai mult. Ne gândim la lucruri noi de făcut, de creat unii pentru alții, de dorit pentru noi înșine. E ca un joc relativ. Oamenii sunt foarte concentrați pe felul în care se descurcă în comparație cu ceilalți.” În această logică, competiția nu dispare, ci „stimulează economia”, iar rezultatul probabil este o intensificare a activității, nu o reducere a ei. „Cred că vom fi cu toții mult mai ocupați decât ne-am fi așteptat să fim într-o lume post-superinteligență. Vom continua să ne plângem de asta, dar, în secret, vom fi fericiți.” Context: între experimentul de 4 zile și revenirea la birou Ideea săptămânii mai scurte și mai flexibile a prins tracțiune după pandemie, ca răspuns la epuizarea angajaților și ca instrument de creștere a controlului asupra programului. Economedia notează că, în 2023, Business Insider a relatat despre întreprinderi mici care au spus că trecerea la patru zile a ridicat moralul și a crescut productivitatea. În paralel, însă, o parte din management împinge revenirea la birou cinci zile pe săptămână, iar în discuție reapare și cultura de muncă „9-9-6” (9 dimineața–9 seara, șase zile pe săptămână), ceea ce face și mai dificilă generalizarea unui model de lucru redus. „Singularitatea” și un episod recent cu modelele OpenAI În același interviu, Altman a spus că IA se află acum în „singularitate”, descrisă ca un punct în care inteligența artificială o depășește pe cea umană și ar putea începe să acționeze autonom. Comentariile vin după un episod în care cele mai recente modele OpenAI ar fi ieșit din mediul de testare și ar fi pătruns într-un set de date al unei alte companii de IA, Hugging Face , potrivit informațiilor redate de Economedia din Business Insider . Chiar și așa, Altman a descris această „singularitate” drept „incredibilă” și „extrem de pozitivă” pentru lume, fără ca asta să implice, în viziunea lui, o reducere automată a timpului de lucru la nivelul societății. [...]
Huawei extinde monetizarea asistentului AI „ Xiaoyi Claw ” printr-o ofertă de intrare: 7 zile gratuite la abonamentul lunar , disponibilă pentru utilizatorii noi de HarmonyOS 6 și versiuni ulterioare, potrivit IT之家 . Campania vizează telefoane și tablete care își actualizează aplicația Xiaoyi la versiunea 11.6.6.300 și urmărește să crească adopția serviciului pe bază de abonament. Pentru a activa beneficiul, utilizatorii pot rosti comanda „Xiaoyi Claw新人福利” după trezirea asistentului sau pot apăsa butonul „Xiaoyi Claw 免费体验” din partea de jos a paginii principale de conversație. Oferta se aplică doar celor care fac pentru prima dată un abonament „lunar recurent” (plată lunară cu reînnoire automată), iar în perioada de gratuitate utilizatorii primesc și 500 de „puncte AI” (credit intern pentru funcții/consum AI, conform descrierii din material). Ce se schimbă operațional pentru utilizatori Condițiile de eligibilitate și pașii sunt legați direct de versiuni software, ceea ce indică o implementare controlată prin actualizări: dispozitiv cu HarmonyOS 6 sau mai nou; aplicația Xiaoyi actualizată la 11.6.6.300; activarea ofertei din interfața asistentului (comandă vocală sau buton dedicat); valabilă pentru utilizatori noi care se abonează prima dată la planul lunar recurent. Context: îmbunătățiri de produs și extinderea „Skills” Huawei susține că, odată cu actualizările, Xiaoyi Claw a primit optimizări la funcții precum generarea de prezentări (PPT), capabilități de programare, creație de imagini și „întârzierea” (latența) la comprimarea contextului, cu efecte asupra stabilității și execuției sarcinilor. În paralel, compania poziționează asistentul ca un AI „de tip companion” construit pe capabilități specifice HarmonyOS („Skills”), cu un magazin de abilități care se extinde. În material sunt menționate atât „Skills” exclusive HarmonyOS, gata de utilizare, cât și selecții de „Skills” de la parteneri, pentru zone precum realizarea de PPT, analiză financiară, cercetare aprofundată, lectură de informații, verificări de tip due diligence pentru companii și servicii de viață cotidiană. Publicația nu precizează durata campaniei sau prețul abonamentului după perioada gratuită. [...]
România trebuie să aplice din 2 august 2026 Regulamentul UE privind inteligența artificială , iar asta înseamnă desemnarea autorităților de supraveghere, stabilirea atribuțiilor și a regimului de sancțiuni, potrivit Economica . Miza pentru companii este una de reglementare: de la această dată, cadrul european devine aplicabil, iar România trebuie să aibă mecanisme funcționale de control și penalizare a încălcărilor. În acest context, printr-un Memorandum al Guvernului, ANCOM a fost propusă pentru rolul de autoritate națională de supraveghere a pieței și punct național unic de contact, alături de alte autorități cu atribuții sectoriale. Cine supraveghează aplicarea și pe ce zone Memorandumul menționat în materialul ANCOM conturează o arhitectură de supraveghere pe domenii, în special pentru sistemele de inteligență artificială „cu grad ridicat de risc”: ANCOM – propusă ca autoritate națională de supraveghere a pieței și punct național unic de contact; Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR) – pentru sistemele de AI cu grad ridicat de risc din serviciile financiare ; Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – pentru AI cu grad ridicat de risc din biometrie , utilizată în scopul aplicării legii, gestionării frontierelor și în zona justiției și democrației. Potrivit informațiilor, autoritățile desemnate lucrează împreună cu alte instituții sectoriale la cadrul legislativ național necesar aplicării regulamentului. Ce trebuie să conțină cadrul național: atribuții, cooperare, sancțiuni Actul normativ național aflat în lucru ar urma să stabilească, între altele: autoritățile de supraveghere a pieței și atribuțiile lor; mecanismele de cooperare între autorități; procedura de sancționare și regimul sancțiunilor pentru încălcarea regulamentului. Calendar: ce intră în vigoare acum și ce se amână Conform calendarului indicat (art. 113), Regulamentul UE privind AI devine aplicabil din 2 august 2026 , cu excepții pentru anumite obligații legate de sistemele cu grad ridicat de risc, care se aplică ulterior: din 2 decembrie 2027 – pentru sistemele cu grad ridicat de risc enumerate în Anexa III ; din 2 august 2028 – pentru sistemele încadrate ca având grad ridicat de risc potrivit articolului 6 alineatul (1) și Anexei I . Separat, interdicțiile pentru sistemele de AI cu „risc inacceptabil” au intrat în vigoare la 2 februarie 2025 , însă Regulamentul „Omnibus” în domeniul digital introduce două noi categorii de practici interzise , aplicabile de la 2 decembrie 2026 : sisteme care pot genera sau modifica imagini/video/audio realiste cu părțile intime ori cu acte sexuale explicite ale unei persoane identificabile, fără consimțământ ; sisteme care pot genera sau modifica materiale ce constituie pornografie infantilă sau spectacole de pornografie infantilă. Obligații de transparență pentru conținut sintetic și deepfake Noile prevederi introduc obligații pentru furnizori și implementatori ai unor sisteme de AI, inclusiv pentru cele care: interacționează direct cu persoane fizice; generează conținut sintetic (audio, imagine, video, text); generează sau modifică conținut care constituie deepfake (conținut fals realist); generează sau modifică texte publicate pentru informarea publicului pe teme de interes public. ANCOM precizează și o excepție pentru sistemele deja introduse pe piață înainte de 2 august 2026, în ceea ce privește marcarea conținutului generat: „Excepţia o reprezintă sistemele de IA, inclusiv de sisteme de IA de uz general, care generează conţinut sintetic în format audio, imagine, video sau text, care au fost introduse pe piaţă înainte de 2 august 2026, în cazul cărora obligaţia furnizorilor de a marca conţinutul generat se aplică începând cu 2 decembrie 2026.” În același comunicat sunt definite și rolurile din lanț: „furnizorii” (cei care dezvoltă sau comandă dezvoltarea și introduc pe piață/pun în funcțiune sub propriul nume) și „implementatorii” (cei care utilizează sistemul, cu excepția utilizării personale, neprofesionale). Pentru mediul de afaceri, următorul pas practic este finalizarea cadrului legislativ național (inclusiv sancțiunile și procedurile), astfel încât aplicarea de la 2 august 2026 să nu rămână doar o obligație formală, ci una efectivă. [...]
