Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
X își leagă personalizarea de abonament: fluxul AI cu peste 75 de teme e disponibil, deocamdată, doar pentru Premium pe iOS, potrivit IT Home. Funcția permite utilizatorilor să fixeze pe pagina principală subiecte specifice, astfel încât să-și construiască un „feed” (flux de postări) mai relevant pentru domeniile urmărite.
Noul mod de afișare este susținut de Grok AI, modelul care, conform informațiilor din material, folosește înțelegerea mecanismelor de personalizare ale platformei pentru a filtra mai precis conținutul. Sistemul ar acoperi peste 75 de arii tematice, de la design și robotică până la imobiliare, iar X susține că filtrarea devine mai exactă pentru subiectele cu care utilizatorul a interacționat deja.
În forma actuală, funcția este disponibilă doar pentru utilizatorii Premium care folosesc aplicația pe iOS. Setarea se face din zona etichetei „Urmărești”, unde apare un buton de adăugare pentru selectarea temelor ce pot fi fixate pe pagina principală.
Compania a confirmat că versiunea pentru Android „va fi lansată în curând”, fără un calendar precis.
Pe lângă fluxul personalizat, X a introdus și un instrument care permite „pauzarea” unor teme în zona de recomandări. Utilizatorii pot ascunde temporar tipuri de postări precum cele politice sau sportive, pentru a reduce conținutul considerat irelevant.
Recomandate
Marile companii trec de la testele cu AI la implementări la scară, iar agenții autonomi ajung să preia sarcini operaționale critice – de la testare software și suport clienți până la cercetare și securitate cibernetică – potrivit unei treceri în revistă publicate de Google Blog , pe baza proiectelor prezentate la conferința Google Cloud Next ’26 din Las Vegas. Miza economică și operațională a acestei tranziții este că „agenții” (sisteme AI care pot executa autonom pași multipli, nu doar răspunsuri punctuale) sunt integrați direct în fluxuri de lucru, cu promisiunea de a reduce timpii de execuție, a scădea costurile și a crește productivitatea. În exemplele oferite, accentul cade pe automatizarea sarcinilor complexe și pe scalarea lor în organizații mari, nu pe experimente de laborator. Ce se schimbă: AI „agentică” intră în producție Materialul descrie ceea ce numește „Agentic Enterprise”, adică o reorganizare a modului în care companiile își desfășoară activitatea prin introducerea de agenți AI în „prima linie” a operațiunilor: în aplicații pentru clienți, în procese interne, în retail, în bănci, în fabrici sau infrastructuri critice. În esență, companiile urmăresc să mute o parte din muncă de la oameni către agenți care: execută sarcini în mai mulți pași (de exemplu, identifică o problemă, propun o soluție și declanșează o acțiune); operează continuu („always-on”) în relația cu clienții sau în procese interne; se bazează pe infrastructură cloud și pe modele AI (în acest caz, produse Google Cloud precum Gemini Enterprise, respectiv TPU – procesoare specializate pentru sarcini AI). Exemplele cu impact operațional: de la minute câștigate la costuri mai mici Cazurile prezentate acoperă industrii diferite, dar au un numitor comun: agenții sunt folosiți pentru a accelera procese și a standardiza execuția. Capcom a construit agenți care automatizează playtesting-ul jocurilor, navigând autonom în lumi digitale pentru a identifica erori și inconsistențe. Compania raportează „peste 30.000 de ore de testare pe lună” înregistrate de acești agenți, ceea ce ar elibera echipele pentru muncă creativă. Home Depot folosește un agent digital („Magic Apron”) pentru a oferi asistență clienților cu informații despre produse și proiecte, iar un agent telefonic bazat pe AI ar reduce fricțiunea din interacțiunile prin call center. Într-un pilot la nivel național, agentul telefonic ar fi putut identifica nevoile apelantului „în 10 secunde”, potrivit descrierii din material. Citadel Securities indică un beneficiu direct de eficiență și cost: un mediu de cercetare în cloud care rulează sarcini AI „de până la patru ori mai repede” și cu „costuri mai mici cu 30%”, folosind cipuri TPU (Tensor Processing Unit) de la Google. Tata Steel spune că a implementat „peste 300” de agenți specializați în „nouă luni”, inclusiv printr-o platformă low-code (dezvoltare cu puțin cod) care ar permite și angajaților non-specialiști să construiască și să ruleze agenți. Unde se vede cel mai clar „pariul” financiar: Merck și standardizarea la nivel de grup Dintre exemple, cel mai explicit ca dimensiune a investiției este Merck , care ar urma să implementeze o platformă „agentică” în cercetare-dezvoltare, producție și operațiuni comerciale și corporative. Investiția este descrisă ca fiind „evaluată la până la 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei)”, incluzând ingineri Google Cloud care lucrează alături de echipele Merck. Obiectivul menționat: digitalizarea datelor și creșterea productivității pentru „75.000 de angajați” la nivel global. În paralel, Mars a ales Gemini Enterprise ca „sistem de operare AI” principal pentru forța sa de muncă globală, cu scopul de a reduce fragmentarea internă a instrumentelor AI și de a oferi capabilități „agentice” pentru sarcini complexe, în mai mulți pași. Securitate și servicii: Vodafone mizează pe agenți pentru IMM-uri În zona de servicii pentru companii, Vodafone Business este prezentată ca lansând: un serviciu de „managed detection and response” (detectare și răspuns gestionate, adică monitorizare și intervenție la incidente de securitate) bazat pe Google Security Operations; „Vodafone Business AI Concierge” cu Google Gemini, descris ca primul dintr-o suită planificată de soluții agentice, capabil să opereze autonom într-un mediu de business și să folosească voce și date (multi-modal). Ce urmează și limita informațiilor Textul nu oferă date comparative independente despre rezultate financiare (economii totale, creșteri de venit, ROI) și nici termene ferme de implementare pentru toate proiectele; multe afirmații sunt prezentate ca descrieri ale companiilor și ale Google Cloud. Totuși, direcția este explicită: agenții AI sunt poziționați ca instrumente de execuție la scară, integrate în operațiuni, nu ca funcții izolate de tip „asistent”. Un semnal pentru piață este că exemplele includ atât proiecte orientate către clienți (retail, concierge), cât și infrastructură internă (cercetare, productivitate, securitate), ceea ce sugerează că următorul val de adopție va fi decis de capacitatea companiilor de a integra agenții în procese, date și guvernanță, nu doar de accesul la modele AI. [...]
ByteDance a pus Seed3D 2.0 la dispoziția dezvoltatorilor prin API, mizând pe un salt de calitate în generarea 3D – atât pe geometrie, cât și pe texturi/materiale – potrivit IT之家 . Compania spune că noul model generativ 3D atinge rezultate de tip SOTA (cea mai bună performanță cunoscută pe un anumit test) pe doi indicatori-cheie: generarea geometrică și generarea de texturi/materiale. Seed3D 2.0 are, conform ByteDance, o redare mai fină a structurilor complexe, iar materialele PBR (randare „bazată pe fizică”, folosită pentru a simula realist interacțiunea luminii cu suprafețele) sunt generate cu mai mult realism și stabilitate. Raportul tehnic al modelului este public, iar API-ul este deja disponibil în Volcano Engine (platforma de cloud a ByteDance). Ce arată evaluarea: avantaj pe geometrie și texturi ByteDance afirmă că a recrutat 60 de evaluatori umani cu experiență în modelare 3D, care au comparat „în orb” (fără să știe ce model a generat rezultatul) Seed3D 2.0 cu șase modele 3D „mainstream”, în comparații perechi. Evaluarea a fost împărțită în două părți: comparație pentru generare de structură geometrică „pură”; comparație pentru generare 3D cu texturi aplicate. În testele de geometrie, compania susține că Seed3D 2.0 a avut un avantaj „semnificativ”, cu o rată de preferință mai mare decât toate celelalte modele comparate. Pentru generarea 3D cu texturi, ByteDance spune că modelul a rămas lider, iar rata de preferință a depășit 69% în raport cu modelele considerate de referință în industrie. Ce schimbă tehnic Seed3D 2.0 și de ce contează operațional Din rezumatul raportului tehnic, Seed3D 2.0 introduce o strategie de generare în două etape „Coarse-to-Fine”, care separă „structura de ansamblu” de „detaliile geometrice” și le optimizează separat. Ținta este să îmbunătățească zonele dificile pentru generarea 3D, precum muchii ascuțite, structuri cu pereți subțiri și topologii complexe. Pe partea de texturi/materiale, modelul folosește un model unificat pentru generarea completă a hărților PBR și o arhitectură MoE ( Mixture of Experts – „amestec de experți”, o tehnică prin care părți specializate ale modelului sunt activate în funcție de sarcină) pentru a crește detaliul la rezoluții mari și precizia marginilor. ByteDance mai menționează introducerea unui „VLM prior” (un „prior” provenit dintr-un model vizual-lingvistic, adică un model care combină înțelegerea imaginilor cu cea a limbajului) pentru a îmbunătăți stabilitatea și acuratețea „descompunerii” materialelor în condiții de iluminare necunoscută. Unde vrea ByteDance să ducă modelul: de la obiecte la scene și active utilizabile Dincolo de geometrie și texturi, Seed3D 2.0 ar putea genera și funcții orientate spre utilizare practică, potrivit descrierii din material: segmentare și completare la nivel de componente; generare de „active” articulate (obiecte cu părți mobile); compunere de scene pe baza imaginilor, videoclipurilor sau textului. Mesajul implicit este că modelul nu vizează doar demonstrații vizuale, ci și integrarea în fluxuri de lucru unde contează consistența și controlul – iar faptul că API-ul este deja disponibil indică o direcție de comercializare și utilizare în aplicații. Pentru detalii tehnice, ByteDance a publicat raportul Seed3D 2.0 (link menționat în materialul sursă). [...]
OpenAI împinge ChatGPT spre un instrument complet de producție vizuală , odată cu ChatGPT Images 2.0 , care promite automatizare „cap-coadă” pentru sarcini vizuale și capacitatea de a căuta și sintetiza informații de pe web în imagini detaliate, potrivit GSMArena . Miza practică pentru utilizatori și companii este reducerea dependenței de aplicații dedicate de editare, cu funcții integrate direct în ChatGPT. Noua versiune vine la un an după Images 1.0 și este prezentată ca un generator de imagini cu „capabilități de gândire”, orientat către livrabile „la nivel de producție”. Concret, modelul poate documenta și combina informații din web pentru a construi vizualuri mai complexe, nu doar imagini „artistice” pe baza unui prompt. Înlocuirea aplicațiilor de editare, în aceeași interfață OpenAI poziționează Images 2.0 ca înlocuitor pentru aplicații de editare foto, prin funcții care țintesc fluxuri uzuale de lucru: eliminarea fundalului; schimbarea raportului de aspect (aspect ratio); generarea simultană a până la opt imagini; export la rezoluție 2K. Unde se vede îmbunătățirea: infografice, diagrame și limbaje GSMArena notează că Images 2.0 ar fi mai bun la generarea de infografice și diagrame, cu fidelitate semnificativ îmbunătățită și suport mai bun pentru o varietate mai mare de limbi. Totodată, modelul ar urma să respecte mai bine instrucțiunile din prompt și să păstreze detaliile cerute. Disponibilitate și diferențiere pe abonamente Images 2.0 este disponibil pentru toți utilizatorii ChatGPT, însă modul „Images with thinking” este rezervat abonamentelor Plus, Pro, Business și Enterprise. În practică, asta separă funcțiile avansate (cele care implică „gândire”/sinteză) într-o zonă plătită, relevantă mai ales pentru utilizare profesională. [...]
Senatoarea democrată Elizabeth Warren avertizează că finanțarea tot mai îndatorată și mai puțin transparentă a companiilor de inteligență artificială ar putea transforma o eventuală „spargere” a bulei AI într-un șoc cu efecte sistemice, comparabil cu 2008 , potrivit IT Home . Warren a vorbit miercuri, la Washington, în cadrul unui eveniment organizat de Vanderbilt Policy Accelerator , unde a spus că vede „asemănări uimitoare” între dinamica actuală din AI și mecanismele care au precedat criza financiară din 2008. Ea a amintit că, după criza de atunci, a avut un rol în promovarea înființării unei noi agenții de supraveghere a protecției consumatorilor în zona financiară. De ce contează: datoria și finanțarea „în umbră” pot amplifica riscul În evaluarea senatoarei, deși AI are „un potențial uriaș”, multe companii din sector „ard” capital și își cresc expunerea prin îndatorare, împingând industria spre o zonă de risc. Problema centrală, în logica ei, este decalajul dintre ritmul de creștere și ritmul cheltuielilor: veniturile nu țin pasul cu investițiile, iar companiile ajung să caute bani în canale mai puțin transparente. Warren a indicat explicit orientarea către fonduri de credit privat (private credit) ca alternativă la finanțarea bancară tradițională, subliniind că aceste surse nu sunt supravegheate la fel de strict ca băncile. Într-un astfel de cadru, dacă firmele din AI nu reușesc „foarte rapid” să-și crească veniturile, ar putea să nu poată susține povara datoriilor, iar „unele practici contabile discutabile” ar putea accelera pierderea încrederii. Mecanismul de contagiune invocat: legături cu bănci locale, asigurări și pensii Un element pe care Warren îl consideră și mai periculos este interconectarea finanțării AI cu alte surse de capital din economie. Ea a spus că modul de finanțare a ajuns să lege soarta companiilor de AI de actori precum: bănci locale; fonduri de asigurări; fonduri de pensii. În această analogie, dacă „alpinistul” (sectorul AI) cade, poate trage după el și alte părți conectate prin aceeași „coardă”, ceea ce ar putea destabiliza piețele financiare și, în scenariul ei, ar putea duce la o criză de tip 2008. Ce cere Warren: intervenție rapidă a Congresului și un nou regulator digital Senatoarea a susținut că Congresul ar trebui să intervină rapid și a propus înființarea unui nou organism de reglementare digitală, cu atribuții în aplicarea legislației privind concurența (antitrust), confidențialitatea și protecția consumatorilor. Totodată, Warren a cerut ca, în cazul în care sectorul AI intră în dificultate, Congresul să nu intervină cu măsuri de salvare (bailout), insistând asupra ideii de responsabilizare. „Tăiați coarda. Nu lăsați AI să se lege de această coardă.” [...]
Microsoft își consolidează infrastructura de IA în Australia cu o investiție de 17,9 miliarde de dolari (aprox. 82 mld. lei) până în 2029 , într-un pariu pe creșterea cererii locale și pe poziționarea țării ca piață importantă pentru dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială, potrivit Economedia , care citează Mediafax și Reuters. Investiția, anunțată joi, ar urma să fie derulată până la finalul lui 2029 și vizează în principal creșterea capacității de calcul și a capabilităților de IA. Reuters notează că mișcarea reflectă cererea ridicată pentru aceste tehnologii și plasează Australia pe lista piețelor cheie de creștere pentru Microsoft. Ce finanțează Microsoft în Australia Compania spune că banii vor merge către mai multe direcții operaționale, cu accent pe infrastructură: extinderea infrastructurii de supercalcul și a serviciilor cloud Azure AI ; consolidarea securității cibernetice; dezvoltarea competențelor în domeniul inteligenței artificiale la nivel național. Satya Nadella , CEO-ul Microsoft, aflat la Sydney în cadrul turneului global al companiei dedicat IA, a descris inițiativa drept cea mai mare investiție a Microsoft în Australia de până acum. „Australia are o oportunitate enormă de a transforma IA în creștere economică reală și beneficii sociale.” Context: cursa globală pentru infrastructura de IA Anunțul vine pe fondul unei accelerări a cheltuielilor de capital în rândul marilor companii de tehnologie. Potrivit Bridgewater Associates, Microsoft și rivalii săi Alphabet, Amazon și Meta ar urma să investească împreună aproximativ 650 de miliarde de dolari pentru extinderea infrastructurii legate de IA în acest an. Josh Gilbert, analist la eToro, a interpretat investiția ca pe un semnal de repoziționare geografică a marilor proiecte de IA, dincolo de SUA. „Acesta este un vot de încredere serios în Australia ca piață de IA de prim rang.” De ce contează: presiunea competitivă pe produsele de IA Investiția se suprapune și cu intensificarea competiției pe piața asistenților de inteligență artificială. Microsoft se confruntă cu rivali precum Claude (Anthropic) și Gemini (Google), iar compania a accelerat îmbunătățirile pentru Copilot, cu obiectivul de a crește adopția. În acest context, extinderea capacității de calcul și a infrastructurii cloud devine un avantaj operațional direct pentru livrarea și scalarea acestor servicii. [...]
Vodafone Business își extinde oferta pentru IMM-uri cu servicii de securitate cibernetică și „AI agentic”, bazate pe Google Cloud , în cadrul acordului de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) semnat în 2024, potrivit Mobile World Live . Miza este una operațională: automatizarea interacțiunilor cu clienții și creșterea capacității de detectare și răspuns la atacuri, într-un context în care amenințările cibernetice pentru firmele mici sunt descrise ca tot mai frecvente și sofisticate. Securitate: serviciu MDR cu detecție și răspuns în timp real Vodafone Business va lansa un serviciu de „managed detection and response” (MDR – detecție și răspuns gestionate), activat de Google Security Operations, cu obiectivul de a identifica și atenua amenințările cibernetice în timp real. Debutul este programat în Germania, înaintea unei extinderi mai largi în Europa „mai târziu în acest an”, conform articolului. AI pentru relația cu clienții: „recepție virtuală” construită pe Gemini În paralel, operatorul a prezentat Vodafone Business AI Concierge, descris ca un „front desk” virtual cu AI agentic (adică un tip de inteligență artificială capabilă să execute sarcini în mod autonom, pe baza unui obiectiv), construit pe platforma Gemini a Google. Instrumentul este gândit să automatizeze interacțiuni precum gestionarea solicitărilor și programarea întâlnirilor, astfel încât companiile să poată menține relația cu clienții și în afara orelor de lucru. Fanan Henriques, director de produs și business internațional la Vodafone Business, a caracterizat soluția drept „una dintre primele integrări de telefonie cu Gemini”. AI Concierge ar urma să fie lansat inițial în Germania și Grecia. Context: acord pe 10 ani, semnat în 2024 Lansările fac parte dintr-un acord pe 10 ani, încheiat în octombrie 2024, prin care Vodafone și Google Cloud urmăresc accelerarea transformării digitale prin servicii de AI și cloud. Oliver Parker, vicepreședinte Google Cloud pentru AI generativ la nivel global, a susținut că IMM-urile sunt „adesea cele mai insuficient deservite” când vine vorba de tehnologie de ultimă generație, iar parteneriatul combină modelele Gemini și expertiza de securitate „de nivel enterprise” cu conectivitatea și baza de clienți a Vodafone. Henriques a adăugat că obiectivul este ca IMM-urile să poată începe să folosească AI „fără complexitate sau risc” și să facă AI avansată și sigură utilizabilă în activitatea de zi cu zi. [...]
