Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Boomul exporturilor de servere pentru centre de date a devenit principalul motor al revenirii industriale din Ungaria, iar o singură fabrică a grupului Foxconn, cu circa 2.500 de angajați, a ajuns să cântărească mai mult în comerțul extern decât întregul sector auto al țării într-o lună, potrivit Ziarul Financiar.
În ultimele șase luni, producția industrială maghiară a reintrat pe creștere după ani de recesiune și stagnare, iar exporturile au accelerat. Relansarea nu este însă împinsă de industria auto, ci de cererea generată de inteligența artificială (AI), arată o analiză citată de ZF, publicată de Portfolio.hu.
Ungaria are, în acest domeniu, un singur jucător major: o fabrică din Komárom a subsidiarei Cloud Network Technology (parte a Foxconn), care produce și exportă servere pentru centre de date – infrastructura esențială pentru dezvoltarea și rularea aplicațiilor AI.
Din datele statistice oficiale invocate în analiză, mai mult de jumătate din avansul exporturilor industriale provine din categoria „mașini de procesare automată a datelor și componente”, iar o privire mai atentă indică drept principală componentă „unitățile de procesare a datelor digitale” – o denumire largă sub care intră, în practică, serverele.
În luna mai, exporturile acestor produse au depășit exporturile de autovehicule, iar concluzia analizei este că, dacă o singură fabrică livrează acest volum, ea poate depăși la export toate uzinele auto la un loc – iar Ungaria are exact o astfel de fabrică, la Komárom.
Exporturile fabricii Foxconn din Komárom „au explodat”, notează ZF. Dacă în 2022–2023 s-au situat la 1,6–1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,3–7,8 mld. lei), anul trecut au ajuns la aproape 8 miliarde de dolari (aprox. 36,6 mld. lei), conform datelor prezentate în material.
Către cine merge producția nu este public, însă analiza deduce posibile destinații din statisticile comerciale: un sfert din exporturile maghiare din această categorie ar ajunge în India, urmate de SUA, Olanda, Marea Britanie și Germania.
Industria auto rămâne importantă, dar rolul ei în actuala accelerare a exporturilor este mai mic decât în anii anteriori. Materialul arată că declinul sectorului s-a oprit la finalul anului trecut, producția a început să crească în vară, iar exporturile „se fac din nou simțite”, pe fondul operaționalizării uzinei BMW de la Debrețin și al unei dezghețări a pieței auto europene.
Totuși, contribuția sectorului auto la creșterea exporturilor de până acum în acest an este de 28%, potrivit datelor citate. În paralel, producția de mașini pe benzină scade, hibridele revin pe creștere, iar vehiculele pur electrice își revin puternic; piesele și componentele rămân în scădere, posibil și din cauza tranziției către electric, care reduce numărul de componente necesare.
Concluzia de fond a analizei este că Ungaria „participă la revoluția AI” în stilul său tradițional: volume mari, dar valoare adăugată redusă pentru economia locală. Chiar și așa, rămâne remarcabil că o fabrică de circa 2.500 de angajați poate susține o parte atât de mare din creșterea exporturilor industriale ale unei țări.
În același timp, subsidiara Cloud Network Technology ar putea fi ajuns, ca mărime după venituri, a treia companie din Ungaria, după MOL și MVM, depășind nume precum Audi și Samsung, potrivit materialului.
ZF mai notează că Foxconn este pe cale să devină un jucător industrial major și în Polonia, unde a fost ales să participe la dezvoltarea brandului auto național printr-un parteneriat pentru construirea de mașini electrice. Separat, Taiwan ar urma să contribuie la dezvoltarea industriei poloneze prin producție de servere AI, semiconductori și drone, conform informațiilor din articol.
Recomandate
Apple accelerează calendarul de cipuri pentru Mac din cauza AI , finalizând designul M7 la doar șase luni după M6 și sărind peste variantele M6 Pro și M6 Max, potrivit Wccftech , care citează informații din Bloomberg. Mișcarea indică o presiune operațională tot mai mare pentru upgrade-uri de procesare neurală (accelerare dedicată pentru sarcini de inteligență artificială rulate local, pe dispozitiv). Ce se schimbă în roadmap-ul Apple pentru Mac Conform lui Mark Gurman (Bloomberg), Apple „rupe tradiția” lansărilor de SoC-uri (cipuri „system-on-chip”, care integrează CPU, GPU și alte componente) începând cu generația M6, tocmai pentru a aduce mai repede îmbunătățiri orientate spre AI. În loc să completeze familia M6 cu Pro, Max și Ultra, compania ar trece direct la M7. Calendarul menționat în material: M7 : așteptat în prima jumătate din 2027 ; M7 Pro și M7 Max : programate pentru finalul lui 2027 ; M7 Ultra : ar urma în 2028 . De ce contează: AI împinge Apple să crească performanța „pe dispozitiv” Publicația notează că M7 ar urma să aducă upgrade-uri importante pentru AI rulat local. Un exemplu concret din informațiile atribuite lui Gurman: lățimea de bandă a memoriei unificate (memorie partajată între componentele cipului) ar ajunge la 240 GB/s , cu 56% peste limita de 153 GB/s de la M5. În practică, asta ar susține modele și funcții AI mai solicitante fără a depinde la fel de mult de cloud. Tot potrivit citatului din Gurman, Apple ar fi planificat „upgrade-uri majore” de procesare neurală pentru familia M7 și ar fi decis că sunt suficient de importante încât să justifice accelerarea generației următoare, mai ales în cazul M7 Ultra , unde performanța AI ar fi adusă mai aproape de „acceleratoare AI dedicate” precum Blackwell de la Nvidia. Ce produse ar putea fi afectate Materialul indică faptul că M7 ar urma să alimenteze un MacBook Pro redesenat , care ar putea primi și o cameră de vapori (soluție de răcire) ca upgrade. În plus, este menționat că viitorul silicon „workstation-class” ar urma să apară într-un Mac Studio redesenat intern . Wccftech mai amintește, pe baza raportărilor anterioare, că M7 Ultra ar putea ajunge la până la 1,5 TB de memorie unificată , însă detaliul rămâne în zona de informații neconfirmate public de Apple. Context: presiune și pe tehnologia de fabricație În același material se menționează că M8 ar fi deja în dezvoltare și că Apple ar rămâne la procesul de fabricație pe 2 nm al TSMC doar pentru două generații, înainte de a trece la 1,4 nm , pe fondul competiției pentru capacități de producție alimentate de cererea de cipuri pentru AI. Publicația notează și un posibil efect colateral: prețuri în creștere la memorie , în timp ce ritmul de upgrade al produselor ar putea deveni mai frecvent. [...]
Automatizarea sarcinilor de bază împinge IT-ul spre specializări „grele”, iar piața va plăti mai ales arhitecții de sisteme , pe măsură ce agenții de inteligență artificială preiau tot mai mult din munca tehnică repetitivă, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul central: avantajul nu mai este intrarea rapidă în domeniu, ci expertiza profundă, capabilă să proiecteze și să controleze sisteme complexe. Iulian Stanciu , antreprenor și fost CEO eMAG , spune că „IT-ul ușor” – ideea că poți învăța doi-trei ani și apoi găsești relativ repede un job bine plătit – se apropie de final, tocmai pentru că AI-ul poate executa o parte tot mai mare din sarcinile tehnice de bază. „IT-ul aşa cum a fost până acuma va fi disruptive, în sensul în care nu mai înveţi doi-3 ani şi pe urmă gata, ţi-ai găsit job uşor. IT-ul va fi ca specializarea la neurochirurgie în medicină în care se studiază 9 ani.” De ce se schimbă „valoarea” unui programator În contextul integrării accelerate a AI în dezvoltarea software, publicația arată că valoarea unui specialist nu mai stă în capacitatea de a scrie cod, ci în abilitatea de a înțelege arhitectura sistemelor (inclusiv a celor bazate pe AI) și de a supraveghea rezultatele livrate de tehnologie. Logica este una operațională: dacă AI produce cod și soluții, cineva trebuie să știe suficient de bine „meseria” ca să poată cere corect ce are nevoie, să verifice dacă rezultatul este bun și să intervină când apar erori sau derapaje. Cum se împarte piața muncii: execuție automatizată vs. arhitectură și control Materialul descrie o piață care se conturează pe două paliere: sarcini de bază , tot mai automatizate și cu valoare adăugată mai redusă; arhitectură de sisteme și supraveghere , unde rămâne necesară expertiza umană profundă. În această a doua zonă, Stanciu anticipează că cererea va rămâne ridicată, iar remunerațiile bune vor fi susținute de raritatea competențelor. „Nevoia de arhitecţi şi de oameni în zona asta va fi în continuare mare şi acei oameni sunt cei care vor reuşi să câştige bine şi să aibă succes pe urmă.” Ce urmează pentru cei care vor să intre în IT Concluzia practică a discuției este că accesul „facil” în domeniu devine mai puțin probabil, iar diferența o va face investiția de timp în învățare și înțelegerea în profunzime a arhitecturilor de sistem. Cu alte cuvinte, pentru a rămâne relevant, un viitor programator va trebui să poată lucra cu AI ca instrument, dar și să-i valideze munca la nivel de proiectare și funcționare, nu doar la nivel de execuție. [...]
Meta a retras de pe Instagram o funcție AI care permitea folosirea fotografiilor publice ale altor utilizatori fără notificare , după reacții negative legate de confidențialitate, potrivit G4Media . Decizia are impact operațional direct: instrumentul nu mai este disponibil, iar compania recunoaște că nu și-a atins obiectivele inițiale. Funcția permitea generarea de imagini cu ajutorul inteligenței artificiale, folosind ca „referință” fotografii publice de pe Instagram. Practic, utilizatorii puteau include imaginile altor conturi prin simpla menționare cu „@”, fără ca persoanele vizate să fie informate că fotografiile lor au fost folosite. Meta a confirmat retragerea și a transmis că a ținut cont de feedback-ul comunității. Compania susține că instrumentul fusese gândit ca o opțiune creativă și ca o modalitate prin care utilizatorii să poată decide dacă fotografiile lor publice pot fi folosite drept inspirație pentru conținut generat cu AI, însă lipsa unui mecanism de notificare și a unui consimțământ (acord explicit) a declanșat criticile. „Intenția noastră a fost să oferim un instrument creativ util și să le oferim oamenilor control asupra modului în care conținutul lor public putea fi utilizat. Am ascultat feedback-ul și am înțeles că această funcție nu și-a atins obiectivul”, a transmis compania. De ce contează: risc de abuz și presiune publică Dincolo de problema notificării, specialiști în protecția datelor au avertizat că funcția ar fi putut facilita crearea de imagini false folosind fotografii reale ale utilizatorilor, inclusiv conținut manipulat sau compromițător. În contextul mai larg al instrumentelor de generare de imagini, controversele privind utilizarea neautorizată a fotografiilor și apariția conținutului fals (inclusiv imagini explicite create fără acord) rămân un risc major, chiar și atunci când companiile introduc filtre și măsuri de protecție. Potrivit materialului, retragerea a fost influențată atât de reacțiile utilizatorilor, cât și de presiuni din partea unor organizații din industria divertismentului, inclusiv Creative Artists Agency (CAA). Ce urmează Meta nu a precizat dacă va relansa funcția într-o formă modificată și nici ce măsuri suplimentare ar putea introduce pentru a garanta protecția datelor și a imaginilor personale. Contextul imediat este că retragerea vine la scurt timp după prezentarea Muse Image , un nou generator de imagini dezvoltat de Meta Superintelligence Labs , ceea ce sugerează că integrarea AI în produse continuă, dar cu ajustări forțate de reacția publică și de riscurile de confidențialitate. [...]
OpenAI și Google au vândut acces la modele AI avansate către subsidiare din Singapore ale unor giganți chinezi aflați pe lista neagră a Pentagonului , într-un caz care scoate în evidență o breșă de reglementare: SUA controlează strict exportul de cipuri, dar nu interzice explicit accesul la modele de inteligență artificială prin entități din afara Chinei, potrivit Ziarul Financiar . Informația, atribuită de ZF publicației Financial Times, indică faptul că accesul la modelele OpenAI și Google a ajuns la subsidiare din Singapore ale Alibaba, Baidu și Tencent, companii incluse pe lista Pentagonului cu entități suspectate de legături cu armata Chinei. Tranzacțiile ar fi fost legale în baza cadrului actual, deoarece legislația americană nu blochează în mod explicit furnizarea de servicii AI către companii chineze prin filiale din afara Chinei, chiar dacă firmele-mamă figurează pe lista „1260H”. De ce contează: controalele pe cipuri nu acoperă „exportul” de AI ca serviciu Cazul alimentează criticile experților în securitate națională, care susțin că administrația Trump nu a extins controalele la export asupra modelelor AI la fel de strict precum a făcut-o în cazul cipurilor avansate folosite la antrenarea acestora. Practic, restricțiile pe hardware pot fi ocolite prin acces la modele găzduite în cloud (servicii online), dacă nu există o interdicție explicită pentru „model” ca produs/serviciu. Reacțiile companiilor și riscul de „ distillation ” OpenAI a transmis că luna trecută a suspendat accesul utilizatorilor afiliați Alibaba la API-ul său, după ce a identificat suspiciuni de „distillation” – proces prin care rezultatele generate de un model AI sunt folosite pentru antrenarea sau îmbunătățirea unui model concurent. Compania a mai precizat că modelele sale nu pot fi accesate din China continentală, dar permite unor companii cu acționariat sau sediu în China să utilizeze serviciile sale în țări unde poate aplica măsuri de securitate și monitorizare. „Am prefera ca o parte cât mai mare a lumii să utilizeze inteligenţă artificială modelată de valori democratice, decât AI controlată de guverne autocratice”, a transmis OpenAI. Google a confirmat că serviciile sale AI sunt disponibile în Hong Kong și Singapore, în conformitate cu politici interne care interzic inclusiv folosirea modelelor pentru „distillation”. Totuși, compania a admis că simpla restricționare geografică nu este suficientă pentru a preveni astfel de practici. Diferențe de politică între laboratoare: cazul Anthropic Spre deosebire de OpenAI și Google, Anthropic interzice accesul la modelele sale avansate pentru firmele chineze și pentru entitățile controlate de acestea, indiferent de țara din care operează. În același context, compania a acuzat anterior laboratoare chineze precum DeepSeek, Moonshot și MiniMax că ar fi folosit tehnici de „distillation”. De asemenea, luna trecută Anthropic a susținut că Alibaba ar fi utilizat peste 25.000 de conturi frauduloase pentru a accesa modelul Claude de aproape 29 de milioane de ori, încălcând termenii de utilizare. Ce urmează Din datele prezentate, miza se mută de la controlul exportului de cipuri la controlul accesului la modele AI ca serviciu, inclusiv prin filiale din jurisdicții terțe. ZF notează că, în forma actuală, cadrul american lasă loc unor tranzacții legale care pot intra în conflict cu obiectivele de securitate națională invocate de Washington. [...]
OpenAI își extinde platforma ChatGPT Ads în Japonia și Coreea de Sud , ceea ce le permite advertiserilor să își targeteze campaniile către utilizatori din aceste două piețe, potrivit Search Engine Roundtable . Extinderea crește aria de acoperire pentru companiile care vând sau operează în regiune și sugerează o accelerare a eforturilor OpenAI de a construi un produs de publicitate utilizabil la scară internațională. Ce se schimbă pentru advertiseri: targetare pe două piețe noi ChatGPT Ads este „live” în Japonia și Coreea de Sud, conform informațiilor transmise de OpenAI într-un e-mail către utilizatori. Concret, campaniile pot viza acum utilizatori din aceste țări, ceea ce extinde reach-ul (audiența potențială) pentru brandurile interesate de cele două piețe. Publicația notează că OpenAI a comunicat această extindere ca parte a unei serii mai largi de actualizări ale platformei. Noua filă „Overview”: monitorizare și analiză mai granulară În același mesaj, OpenAI a anunțat și o nouă filă de tip „Overview” (prezentare generală) în interfața ChatGPT Ads. Potrivit descrierii din e-mail, aceasta este gândită să ajute la: monitorizarea „stării” contului (account health); revizuirea unor sarcini recomandate pentru îmbunătățirea performanței campaniilor; analiza indicatorilor-cheie de performanță printr-un grafic de trend „mai mare” și mai flexibil. Context: funcții deja comunicate anterior Search Engine Roundtable mai precizează că e-mailul a reluat și elemente despre care s-a scris anterior: targetare de audiență, reclame generate cu ajutorul inteligenței artificiale și etichete noi pentru anunțuri. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre modul de funcționare sau calendarul acestor componente, dincolo de menționarea lor în comunicarea OpenAI. [...]
Boom-ul centrelor de date pentru AI împinge dezvoltatorii spre rezervații amerindiene , atrași de teren, apă, acces la energie și avantaje fiscale, arată o analiză publicată de The Next Web . Miza economică este dublată de riscuri operaționale și de mediu, iar disputa se poartă chiar în interiorul comunităților tribale: pentru unele, proiectele pot însemna venituri și locuri de muncă; pentru altele, costuri ascunse și presiune pe resurse. Grupul condus de indigeni Honor the Earth spune că urmărește peste 100 de proiecte propuse pe sau lângă teritorii tribale și rurale, semn că „goana după teren” pentru infrastructura AI se extinde dincolo de zonele industriale clasice. De ce sunt rezervațiile atractive pentru dezvoltatori Potrivit publicației, triburile cu teritorii întinse pot oferi condiții rare pentru proiecte de tip „hiperscală” (centre de date foarte mari): spațiu, drepturi asupra apei, acces la energie și, în unele cazuri, avantaje fiscale care reduc costul total al investiției. Aceste elemente, însă, fac proiectele cu atât mai sensibile pentru comunități care au un istoric de promisiuni economice legate de exploatarea resurselor. Oportunitate economică vs. „colonialism al datelor” Pe partea pro-investiții, Departamentul Energiei al SUA a prezentat centrele de date ca oportunitate pentru triburi, prin vânzări de energie, operare pe termen lung și chiar participații în proiecte. Unele națiuni ar urmări și propriile proiecte de date și de instruire (antrenare) a modelelor. În opoziție, activiștii invocă riscuri precum epuizarea apei, presiune pe rețelele electrice și poluare. Directoarea executivă a Honor the Earth, Krystal Two Bulls , descrie expansiunea drept o „iterație modernă” a colonialismului de tip „settler”, în care costurile sunt împinse către comunități vulnerabile. Cum se negociază: opacitate, filiale și acorduri de confidențialitate O parte din neîncredere ține de modul în care ar fi inițiate discuțiile. Activiștii susțin că dezvoltatorii ar aborda comunitățile prin filiale sau firme energetice deținute de nativi, uneori pornind conversația de la proiecte solare și pivotând ulterior către centre de date. Un alt punct sensibil: solicitarea semnării unor acorduri de confidențialitate înainte ca liderii să aibă toate informațiile, ceea ce ar îngreuna consimțământul informat. În acest context, unele comunități au refuzat proiectele; articolul menționează că Seminole Nation ar fi votat în unanimitate un moratoriu permanent asupra centrelor de date. Costurile reale: apă, electricitate și facturi mai mari Centrul disputei rămâne consumul de apă și energie. Centrele de date sunt „însetate” și mari consumatoare de electricitate, iar presiunea se poate vedea inclusiv în facturi: The Next Web notează că, în apropierea marilor construcții, costurile au crescut în moduri care pot ajunge să fie suportate de rezidenții din zonă. Context: opoziția față de centrele de date se extinde la nivel național Cazul rezervațiilor este prezentat ca o formă mai „tăioasă” a unei reacții care se răspândește în SUA. Într-un singur trimestru, grupuri civice ar fi blocat 75 de proiecte de centre de date, evaluate la 130 miliarde dolari, iar localități care au pus pauză proiectelor s-ar fi confruntat cu presiuni corporative. În paralel, reglementatorii ar fi accelerat conectarea la rețea pentru centrele de date, ceea ce, în lectura articolului, contribuie la extinderea rapidă a căutării de terenuri. Ce urmează: suveranitatea triburilor devine pârghie, dar și magnet Elementul distinct pentru „Indian Country” este suveranitatea: triburile pot negocia, taxa sau refuza în condiții pe care consiliile locale obișnuite nu le au. Aceasta le oferă pârghie, dar explică și de ce ofertele continuă să vină. Pentru unele națiuni, un acord bine structurat ar putea finanța școli și locuri de muncă pe termen lung. Pentru altele, proiectele ar putea repeta un tipar vechi — aceleași compromisuri, într-o „haină” nouă, de centru de date. [...]
