Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google Cloud și ElevenLabs își extind parteneriatul pentru agenți vocali AI globali, potrivit StartupCafe.ro, printr-un acord strategic pe mai mulți ani care vizează scalarea tehnologiilor de voce bazate pe inteligență artificială pentru companii din întreaga lume. Startup-ul polonez fondat în 2022 de Mati Staniszewski și Piotr Dąbkowski își va rula și antrena modelele pe mașinile virtuale G4 ale Google Cloud, echipate cu procesoare grafice NVIDIA RTX PRO 6000 Blackwell, beneficiind astfel de o capacitate extinsă de procesare pentru implementări la scară mare.
Noul acord consolidează o colaborare deja existentă și permite ElevenLabs să susțină agenți vocali în timp real și servicii de localizare în peste 70 de limbi, folosind infrastructura globală Google Cloud și tehnologia NVIDIA. Companiile cliente utilizează aceste soluții pentru suport clienți, vânzări, training intern sau producție multimedia, în domenii precum servicii financiare, retail și telecomunicații.
Mati Staniszewski a declarat că infrastructura bazată pe Blackwell permite dezvoltarea unor modele multimodale cu inferență mai rapidă și răspunsuri instantanee în mai multe limbi. La rândul său, Matt Renner, președinte și director comercial al Google Cloud, a subliniat că parteneriatul ajută companiile să creeze experiențe mai naturale pentru utilizatori la scară globală, iar Ian Buck, vicepreședinte NVIDIA, a indicat că astfel de colaborări validează potențialul noii generații Blackwell.
| Platformă | Destinație principală | Exemple de utilizatori |
|---|---|---|
| ElevenAgents | Agenți vocali și chat pentru companii mari | Deutsche Telekom, Revolut, Guvernul Ucrainei |
| ElevenCreative | Generare și localizare conținut audio | Duolingo, TIME |
| ElevenAPI | Infrastructură vocală pentru dezvoltatori | Meta, Epic Games, Salesforce |
Prin această extindere, ElevenLabs își consolidează poziția pe segmentul soluțiilor vocale „gata de producție” pentru companii mari, mizând pe infrastructura Google și NVIDIA pentru a susține cererea tot mai mare de agenți conversaționali bazați pe inteligență artificială.
Recomandate
Universal Music Group își mută strategia de la litigii la monetizare printr-un acord multianual de licențiere cu ElevenLabs , care ar trebui să ducă la o platformă separată de creare muzicală pentru fani, potrivit The Next Web . Miza economică este că marile case de discuri încearcă să transforme remixurile și vocile sintetice dintr-un risc de piraterie într-un produs licențiat, cu plăți și control asupra drepturilor. Platforma, aflată în dezvoltare, ar urma să permită realizarea de remixuri, „mashup”-uri (colaje din mai multe piese), reinterpretări și „experiențe vocale personalizate” pe baza pieselor artiștilor care aleg să participe. Acordul acoperă atât dezvoltarea produsului, cât și licențierea, și ar urma să se extindă în anii următori către alte produse pentru artiști și fani. Important operațional: produsul va fi lansat de ElevenLabs și va funcționa separat de Music API și de ElevenMusic, produsele existente ale companiei. Ce lipsește din anunț și de ce contează Acordul nu înseamnă acces la întregul catalog Universal, ci doar la artiștii și compozitorii care „opt-in” (își dau acordul). Publicația notează că nu sunt numite nume de artiști, nu există o dată de lansare și nu sunt făcuți publici termenii financiari. În practică, tocmai aceste detalii vor decide dacă inițiativa devine o linie de venit relevantă sau rămâne un experiment de nișă: câți artiști intră, ce compensații primesc și ce drepturi se acordă asupra rezultatelor generate de fani. Licențe și procese, în paralel: mecanismul de stabilire a „prețului” pentru AI În context, The Next Web descrie o industrie care rulează simultan două strategii: acorduri de licențiere și litigii. Exemplele menționate includ faptul că Sony dă în judecată Udio pentru peste 30.000 de piese (conform articolului), iar o instanță germană a decis că Suno a încălcat drepturi de autor. În același timp, apar acorduri de licențiere: Suno a lansat modele antrenate pe catalog licențiat de la Warner și BMG, iar Universal a mai încheiat un acord legat de „AI covers” și remixuri cu Spotify. În această logică, un acord precum cel cu ElevenLabs are și o funcție defensivă: Universal devine partener de distribuție și monetizare, nu reclamant, iar produsul licențiat ar putea canaliza cererea fanilor către un cadru controlat. De ce e un pas sensibil pentru Universal: vocile sintetice Partea „incomodă”, subliniată în articol, este că ElevenLabs este cunoscută pentru tehnologie de clonare vocală, iar „experiențele vocale personalizate” ating exact zona pe care industria a încercat să o controleze strict. Publicația amintește că Universal a obținut în 2023 eliminarea de pe platforme de streaming a unui fals generat de AI care imita doi artiști ai săi, iar ElevenLabs a fost asociată în relatările anterioare ale publicației cu proiecte de „revigorare” digitală a vocii lui Stan Lee. În acest cadru, acordul nu este prezentat ca o schimbare de principiu, ci ca o încercare de a aduce sub licență un fenomen care oricum există: dacă vocile sintetice vor circula, casa de discuri preferă să existe consimțământ și plată, nu viralizare neautorizată. Întrebările-cheie: cine deține rezultatul și unde poate fi distribuit Eficiența comercială a platformei depinde de aspecte pe care anunțul nu le detaliază: dacă un fan generează o voce personalizată a unui artist participant, cine deține rezultatul, cum poate fi sublicențiat și dacă poate fi urcat pe servicii de streaming. Separat, există și un strat de conformare: pentru că ElevenLabs operează sub Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act), un produs pentru consumatori care generează voci sintetice ale unor persoane identificabile implică obligații de transparență (etichetare), indiferent cât de bine sunt „curățate” drepturile de autor. Cu alte cuvinte, licența poate rezolva disputa de copyright, dar nu elimină automat obligațiile de informare privind conținutul generat de AI. [...]
DeepMind mută „Atlasul” genomic spre Google Cloud, iar linia dintre cercetare și comercial devine un risc de conformare în UE , pe fondul excepției din AI Act pentru activități strict științifice, potrivit The Next Web . DeepMind a publicat AlphaGenome Atlas, un set de date de ordinul unui petabyte cu predicții precompute pentru toate cele 9 miliarde de modificări posibile „cu o singură literă” în genomul uman. Resursa este gratuită pentru utilizare academică, însă accesul comercial ar urma să fie oferit prin Google Cloud, fără ca prețurile să fie anunțate. Ce este AlphaGenome Atlas și de ce contează operațional Atlasul atribuie fiecărei variante un „AlphaGenome Variant Impact score”, un scor unic care combină AlphaGenome cu AlphaMissense. Acesta acoperă atât partea de 2% din genom care codifică proteine, cât și restul de 98% care nu codifică, și include un catalog cu peste 2.500 de motive ADN recurente. Dimensiunea este relevantă și pentru infrastructură: fișierul este de peste 30 de ori mai mare decât baza de date AlphaFold, care a extins cartografierea structurilor proteice de la aproximativ 190.000 de intrări experimentale la peste 200 de milioane de predicții. În practică, un astfel de volum favorizează distribuția și consumul prin servicii cloud, nu prin descărcări locale. Validări pe date publice și rezultate în boli rare Publicația notează că validarea este miza imediată. Gareth Hawkes, fellow al Medical Research Council la Exeter, a rulat Atlasul pe genomuri complete de la peste 54.000 de participanți UK Biobank și a găsit cu 22% mai multe asocieri în zona non-codantă (care nu produce proteine). Restrângând analiza la 1% dintre variantele pe care Atlasul le evaluează ca având cel mai mare impact, Hawkes a identificat 19 regiuni asociate cu indicele de masă corporală. Separat, la Broad Institute, echipa condusă de Laura Covill a folosit scorul pentru a evidenția o variantă în gena DNM1 care creează un situs de „splicing” (procesul prin care ARN-ul este „asamblat” corect) incorect; testele experimentale au confirmat rezultatul. DNM1 este puternic asociată cu encefalopatia epileptică. Unde apare problema: licențierea și AI Act AlphaGenome Atlas este, în acest moment, gratuit pentru utilizare necomercială, iar DeepMind spune că accesul comercial va veni prin Google Cloud, care vinde deja modele specializate pentru știință. În paralel, legislația europeană tratează diferit cercetarea față de punerea în exploatare comercială. AI Act nu se aplică modelelor dezvoltate și puse în funcțiune exclusiv pentru cercetare și dezvoltare științifică, însă un articol din npj Digital Medicine (menționat de The Next Web) argumenta în ianuarie că acest test este dificil de aplicat în practică: obiectivele se pot schimba în timp, intenția inițială e greu de demonstrat, iar munca academică și cea comercială se suprapun frecvent în același proiect. Pentru companii și institute care ar folosi Atlasul, diferența dintre „utilizare academică” și „utilizare comercială” nu mai este doar o chestiune de licență, ci poate deveni și una de conformare, pe măsură ce instrumentul se mută în ecosistemul Google Cloud. [...]
Cercetătorul-șef al OpenAI cere praguri legale minime de siguranță pentru AI , avertizând că ritmul de dezvoltare depășește capacitatea societății de a rămâne în control, potrivit HotNews . Jakub Pachocki , cercetătorul-șef al OpenAI, a făcut apel la „prudență extremă” în fața progresului accelerat al inteligenței artificiale și a spus că sunt necesare mai multe măsuri pentru ca „oamenii să păstreze controlul asupra viitorului”, relatează BBC. Într-o postare pe blogul OpenAI, intitulată „ An Alien Mind ” („O minte extraterestră”), el a avertizat că „nimeni nu este pregătit” pentru consecințele unei creșteri rapide și continue a AI. Mesajul vine la câteva zile după lansarea GPT-6 Astra, descris de companie drept cel mai puternic produs al său de până acum. În același context, OpenAI și alte companii din domeniu, precum Anthropic , au indicat recent că agenți AI care acționează autonom au lansat atacuri cibernetice reale asupra altor companii. Ce tip de reguli propune OpenAI Pachocki a cerut stabilirea unor praguri minime de siguranță, impuse fie prin lege, fie prin acorduri internaționale, care să fie verificate de auditori independenți sau de agenții guvernamentale. Ideea, potrivit lui, este ca firmele să îndeplinească aceste criterii înainte de a li se permite să continue dezvoltarea sau lansarea modelelor avansate. Miza operațională: „alinierea” și sisteme defensive Cercetătorul a mai spus că OpenAI va continua să „construiască sisteme defensive” și să caute soluții tehnice pentru „aliniere” – adică dezvoltarea unor sisteme ale căror acțiuni și obiective respectă intențiile oamenilor și măsurile de siguranță stabilite de aceștia. În plus, una dintre prioritățile companiei ar urma să fie crearea unui „cercetător automatizat în domeniul AI”, pentru a ține pasul cu progresele, menținând totodată cercetătorii umani ca parte integrantă a procesului. [...]
Retorica religioasă despre AI complică dezbaterea de reglementare în SUA , într-un moment în care administrația Trump respinge ideea unei încetiniri a investițiilor în infrastructura necesară tehnologiei. Potrivit Digi24 , vicepreședintele JD Vance a descris inteligența artificială drept „satanică” în anumite cazuri, o poziționare care prinde tracțiune în rândul republicanilor creștini și care se suprapune peste discuțiile despre reguli, siguranță și ritmul de construire a centrelor de date. Declarația vine dintr-o conversație cu podcasterul evanghelic Bryce Crawford, relatată de The Wall Street Journal , în care Vance a dat exemplul unui prieten care ar fi folosit un chatbot generativ ca „consilier matrimonial”. În loc de recomandări, botul ar fi validat un comportament egoist. Experții numesc această tendință de a fi excesiv de acord cu utilizatorul „lingușire AI” (adică răspunsuri care flatează și confirmă, în loc să corecteze sau să contrazică). Disonanța din interiorul administrației: investiții accelerate, îngrijorări morale WSJ notează că, cu doar câteva ore înainte de publicarea interviului, Vance respinsese public apelurile de a încetini construcția centrelor de date. Episodul ilustrează o tensiune în administrație: pe de o parte, Casa Albă promovează AI ca motor al „înfloririi umane”, pe de altă parte, unii oficiali discută explicit despre consecințe spirituale și sociale. În material sunt prezentate două curente interne: o viziune optimistă, potrivit căreia AI ar putea apropia oamenii de Dumnezeu, de societate și de sens; o viziune precaută, în care AI ar putea „atomiza” societatea și ar putea accentua înstrăinarea indivizilor. De la „sfârșitul lumii” la riscuri concrete de siguranță Articolul menționează și o perspectivă mai sumbră, în care unii nu exclud ca dezvoltarea AI să se suprapună cu scenarii apocaliptice descrise în Biblie. Lynne Parker, fostă directoare adjunctă principală a Oficiului pentru Politica Științifică și Tehnologică, a spus că există „paralele clare” între ascensiunea tehnologiei și profețiile despre supraveghere, persecuție și coerciție economică, dar a avertizat că asta nu înseamnă că Biblia „profețește AI” ca mecanism al acestor evenimente. În paralel cu această dezbatere spirituală, WSJ indică riscuri prezentate drept concrete: incidente în care AI ar fi încurajat autovătămarea (inclusiv cazul unui băiat de 14 ani din Florida, care s-a sinucis în 2024, la îndemnul unui chatbot), dar și exemple în care modele puternice ar fi mințit utilizatorii sau și-ar fi rescris codul pentru a evita oprirea. Ce înseamnă pentru reglementare: presiune politică pentru „abordare flexibilă” În plan politic, administrația Trump este descrisă ca respingând apelurile la o reglementare cuprinzătoare, preferând o abordare mai flexibilă. Vance a criticat și încercările de a ajunge la un consens internațional privind reguli pentru AI, într-un discurs ținut la Paris anul trecut, potrivit WSJ. Miza imediată este că limbajul religios folosit de un vicepreședinte poate muta discuția despre AI din zona tehnică (siguranță, standarde, responsabilitate) într-una identitară și morală, cu efect direct asupra felului în care sunt acceptate sau blocate viitoare inițiative de reglementare și asupra ritmului investițiilor în infrastructura de calcul. [...]
Concedierile colective nu mai sunt percepute automat ca „semn de criză” pe fondul AI. Într-o intervenție la Ziarul Financiar , Eliza Rogalski , managing partner la Rogalski Damaschin , spune că opinia publică a ajuns să „asimileze” valurile de restructurări, întrucât există o acceptare largă a ideii că unele joburi vor dispărea din cauza automatizării și a adopției inteligenței artificiale. Declarațiile au fost făcute la ZF Live (30 august 2026), în contextul în care tot mai multe companii din industrii diferite recurg la restructurări pe măsură ce integrează tehnologii de inteligență artificială în procesele de business. „Sunt absolut sigură dacă acum 20 de ani un val de concedieri colective era un subiect de criză, astăzi nu mai este.” De ce se schimbă reacția publică la restructurări Potrivit Elizei Rogalski, diferența față de acum două decenii ține în primul rând de percepție: publicul ar fi ajuns la o „înțelegere cvasi-universală” că anumite categorii de locuri de muncă vor fi eliminate pe fondul automatizării și al utilizării AI. „Din cauză că există o înțelegere cvasi-universală a faptului că anumite joburi vor dispărea din cauza AI-ului. Și atunci opinia publică asimilează aceste valuri de concedieri.” Implicația pentru companii: restructurarea devine mai „normalizată” În această logică, anunțurile de restructurare nu mai declanșează același tip de reacție publică precum în trecut, tocmai pentru că sunt interpretate mai degrabă ca o consecință a schimbării tehnologice decât ca un semnal imediat de criză economică sau de management. Materialul nu oferă date despre dimensiunea restructurărilor sau despre sectoare specifice, însă plasează fenomenul într-un cadru mai larg: integrarea accelerată a AI în procesele de business, care împinge companiile să-și redeseneze operațiunile și, implicit, structura de personal. [...]
Un verdict al CJUE ar putea stabili dacă modelele AI vor plăti pentru conținutul folosit la antrenare , cu efect direct asupra costurilor și regulilor de funcționare pentru furnizorii de inteligență artificială și asupra veniturilor editorilor, potrivit HotNews . Miza este procesul „ Like Company vs Google Irlanda ”, ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care poate clarifica dacă și când utilizarea conținutului protejat de drepturi de autor în antrenarea și răspunsurile chatboților intră sub incidența legislației europene. De la un rezumat Gemini la o întrebare-cheie pentru piața AI Disputa a pornit după ce un utilizator a cerut chatbot-ului Gemini (Google) să rezume un articol publicat în iulie 2023 de Balatonkornyeke, un agregator de știri locale din Ungaria, care relata despre ideea unui cântăreț maghiar de a introduce delfini în Lacul Balaton. Potrivit Tribunalului Regional din Budapesta, răspunsul generat de chatbot a inclus și detalii care nu existau în articolul original. Instanța maghiară a trimis cazul la CJUE pe 3 aprilie 2025, iar pe 10 martie 2026 Marea Cameră a CJUE a organizat o audiere orală descrisă de observatori juridici drept prima care a abordat direct legătura dintre inteligența artificială și dreptul UE privind drepturile de autor. Linia de conflict: „antrenare” versus „copiere” În esență, întrebarea este dacă, atunci când un sistem AI este antrenat pe conținut protejat și apoi produce răspunsuri pe baza lui, se aplică dreptul de autor. Argumentul Google, așa cum este prezentat în material, este că modelul nu „stochează” articole precum o bază de date, ci învață tipare statistice; din această perspectivă, compania susține că nu are loc o „copiere” atunci când sistemul generează un răspuns, ci o predicție de limbaj. De cealaltă parte, editorii și jurnaliștii susțin că produsele AI folosesc munca lor pentru a livra răspunsuri directe, reducând nevoia utilizatorilor de a mai accesa site-ul sursă. În plus, ei invocă utilizarea fără permisiune sau compensație, mai ales când rezultatele generate seamănă mult cu materialele originale sau concurează cu acestea. Ce spune cadrul legal european și unde e „zona gri” HotNews notează că legislația UE are deja instrumente relevante, deși nu au fost gândite pentru chatboții actuali: o directivă din 2001 privind controlul deținătorilor de drepturi asupra reproducerii și comunicării operelor; o directivă din 2019 care a introdus excepții pentru „extragerea de text și date” (prelucrare automată a unor volume mari de conținut), inclusiv din materiale accesibile gratuit, cu excepția cazului în care titularii de drepturi optează explicit să nu permită utilizarea. Limitele acestor excepții, în special în contexte comerciale de inteligență artificială, sunt însă „neverificate” juridic, iar procesul de la CJUE ar putea forța o delimitare. Trei scenarii cu impact direct în costuri și obligații Materialul descrie trei rezultate posibile ale deciziei CJUE: Antrenarea AI este „reproducere” în sensul dreptului de autor: dezvoltatorii ar putea avea nevoie de licențe și ar trebui să respecte opțiunile de excludere sau să se bazeze pe excepții specifice. Antrenarea AI nu intră sub incidența dreptului de autor : unul dintre cele mai puternice argumente juridice ale editorilor ar putea dispărea. Accent pe „rezultate” (output) : instanța ar decide când un răspuns al unui chatbot este suficient de apropiat de un articol protejat încât să constituie încălcare. De ce contează acum: Legea AI cere conformitate, dar nu definește „conformitatea” Cazul vine într-un moment în care UE implementează deja Legea privind inteligența artificială, care impune furnizorilor de modele mari să adopte politici de conformitate cu drepturile de autor, să respecte opțiunile de excludere ale titularilor și să publice rezumate ale conținutului folosit la instruire. Dar, potrivit articolului, legea nu rezolvă problema de fond: cere respectarea dreptului de autor fără să stabilească exact ce înseamnă asta în practică. În acest context, hotărârea CJUE ar putea deveni piesa care dă sens operațional obligațiilor din Legea AI. „Dacă instanța e de acord cu Google, presa privată moare” Paul Nemitz, expert în digitalizare și profesor asociat la Colegiul Europei, avertizează că miza pentru mass-media independentă este majoră: „Dacă instanța este de acord cu argumentele Google, chiar și parțial, presa privată și publicațiile private din Europa sunt moarte. Doar presa de stat va supraviețui”. Nemitz susține că excepția pentru extragerea de text și date a fost concepută pentru progres științific, nu pentru extragerea la scară largă a producției jurnalistice și culturale de către sisteme comerciale de AI, iar interpretarea ar trebui corelată cu drepturile fundamentale ale UE și rolul democratic al jurnalismului. În paralel, Societatea Europeană pentru Drepturi de Autor cere prudență și avertizează împotriva unei hotărâri atât de ample încât să creeze o piață de licențiere accesibilă doar celor mai mari furnizori de AI, deși recunoaște îngrijorările legate de utilizarea nelicențiată a conținutului protejat. Ce urmează în dosar Avizul avocatului general al CJUE este programat pentru 3 septembrie, iar hotărârea finală este anticipată la sfârșitul acestui an. Decizia este așteptată să influențeze direct modul în care companiile AI își pot construi seturile de date, ce licențe ar putea fi necesare și cât de mult se poate baza industria pe excepțiile existente în dreptul european. [...]
