Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google Cloud și ElevenLabs își extind parteneriatul pentru agenți vocali AI globali, potrivit StartupCafe.ro, printr-un acord strategic pe mai mulți ani care vizează scalarea tehnologiilor de voce bazate pe inteligență artificială pentru companii din întreaga lume. Startup-ul polonez fondat în 2022 de Mati Staniszewski și Piotr Dąbkowski își va rula și antrena modelele pe mașinile virtuale G4 ale Google Cloud, echipate cu procesoare grafice NVIDIA RTX PRO 6000 Blackwell, beneficiind astfel de o capacitate extinsă de procesare pentru implementări la scară mare.
Noul acord consolidează o colaborare deja existentă și permite ElevenLabs să susțină agenți vocali în timp real și servicii de localizare în peste 70 de limbi, folosind infrastructura globală Google Cloud și tehnologia NVIDIA. Companiile cliente utilizează aceste soluții pentru suport clienți, vânzări, training intern sau producție multimedia, în domenii precum servicii financiare, retail și telecomunicații.
Mati Staniszewski a declarat că infrastructura bazată pe Blackwell permite dezvoltarea unor modele multimodale cu inferență mai rapidă și răspunsuri instantanee în mai multe limbi. La rândul său, Matt Renner, președinte și director comercial al Google Cloud, a subliniat că parteneriatul ajută companiile să creeze experiențe mai naturale pentru utilizatori la scară globală, iar Ian Buck, vicepreședinte NVIDIA, a indicat că astfel de colaborări validează potențialul noii generații Blackwell.
| Platformă | Destinație principală | Exemple de utilizatori |
|---|---|---|
| ElevenAgents | Agenți vocali și chat pentru companii mari | Deutsche Telekom, Revolut, Guvernul Ucrainei |
| ElevenCreative | Generare și localizare conținut audio | Duolingo, TIME |
| ElevenAPI | Infrastructură vocală pentru dezvoltatori | Meta, Epic Games, Salesforce |
Prin această extindere, ElevenLabs își consolidează poziția pe segmentul soluțiilor vocale „gata de producție” pentru companii mari, mizând pe infrastructura Google și NVIDIA pentru a susține cererea tot mai mare de agenți conversaționali bazați pe inteligență artificială.
Recomandate
Papa Leo XIV cere control și reglementare pentru AI, pe fondul creșterii neîncrederii publice , într-un mesaj care poate alimenta presiunea politică pentru reguli mai dure asupra companiilor din domeniu, potrivit HotNews . Într-o enciclică de peste 40.000 de cuvinte, Papa avertizează că inteligența artificială nu este „în sine” ostilă omului, dar poate deveni problematică atunci când este ghidată exclusiv de profit, mai ales dacă ajunge să înlocuiască locuri de muncă fără protecție sau reconversie pentru angajați. Mesajul este adresat liderilor politici, mediului de afaceri și societății, cu accent pe riscul afectării demnității și autonomiei umane. Ce tip de măsuri cere Vaticanul și de ce contează pentru companii În viziunea prezentată, controlul dezvoltării AI ar trebui să se traducă în politici publice și obligații mai clare pentru sectorul privat. Papa cere explicit: reglementarea companiilor private din domeniul AI; programe de recalificare pentru muncitori; educație care să dezvolte gândirea critică față de AI; măsuri de protejare a copiilor de conținut fals, violent sau sexualizat. Pentru mediul de afaceri, un astfel de cadru ar însemna costuri de conformare și responsabilități suplimentare (de la guvernanță și evaluarea riscurilor până la protecția utilizatorilor), dar și o schimbare de ritm: modelul de inovare rapidă, tolerat în valurile anterioare de tehnologie, ar putea deveni mai greu de susținut în fața unei opinii publice tot mai prudente. Neîncrederea în AI crește: semnale din SUA și Europa HotNews plasează mesajul Papei într-un context în care încrederea în AI scade. În SUA, un sondaj Pew Research Center indică faptul că aproximativ jumătate dintre americani sunt „mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați” de creșterea AI, iar ponderea a urcat de la 37% în 2021 la 50% „în prezent”. În Europa, datele citate arată o reticență similară: aproximativ 25% dintre europeni spun că s-ar simți confortabil ca AI să preia sarcini administrative la job, iar aproape 50% dintre europenii cu studii superioare cred că locul lor de muncă este în pericol „acum” din cauza AI. Totodată, jumătate dintre europeni cred că AI va avea un impact negativ asupra societății. Pe zona de informare și politică, un alt studiu menționat arată că, deși 49% dintre respondenți spun că au folosit instrumente AI precum ChatGPT pentru subiecte politice, doar 30% cred că beneficiile depășesc riscurile. Percepția asupra democrației este împărțită: 32% văd AI mai degrabă ca oportunitate, iar 39% o consideră deja un risc. De la „tehnologie a progresului” la „tehnologie a riscului” Analiza compară primirea AI cu entuziasmul care a însoțit internetul în anii ’90 și începutul anilor 2000, inclusiv în România, unde internetul a fost asociat cu modernizarea și „intrarea în rândul lumii”. În schimb, AI este percepută mai puțin ca infrastructură care facilitează acțiunea umană și mai mult ca un sistem care poate genera conținut, influența decizii și „risca să înceapă să ia decizii în locul oamenilor”. În plus, AI apare într-o lume deja marcată de efectele secundare ale revoluției digitale: dezinformare, colectare masivă de date personale, polarizare și neîncredere în Big Tech. În acest context, tensiunea dintre promisiunea de productivitate și mesajele către investitori despre reducerea costurilor prin înlocuirea forței de muncă devine un factor major de respingere socială. Ce urmează: risc de reglementări mai puternice HotNews notează că acestea sunt scenarii, însă climatul social poate împinge politicienii către reglementări mai ferme. Miza nu mai este doar tehnologică, ci socială: dacă AI este percepută în primul rând ca instrument al concedierilor, al fraudei digitale sau al manipulării informației, integrarea ei „profundă” în viața de zi cu zi ar putea întâmpina rezistență, cu efect direct asupra pieței și asupra modului în care companiile pot lansa și scala produse bazate pe AI. [...]
Băncile europene ar putea tăia 10%–20% din posturi în următorii cinci ani , pe măsură ce inteligența artificială crește productivitatea și reduce nevoia de personal în activitățile de suport, potrivit unei analize citate de Agerpres . Estimarea vine de la analiștii Morgan Stanley și indică un impact direct asupra costurilor operaționale ale băncilor. Analiștii Morgan Stanley estimează că adoptarea AI ar putea aduce creșteri de productivitate de 30% și ar permite reducerea efectivelor „pe termen scurt”, cu restructurări realizate în mare parte prin plecări voluntare, inclusiv pensionări. În același timp, economiile de costuri asociate acestor reduceri ar putea ajunge la aproximativ 4%–9% din total, potrivit calculelor din raport. Unde se vede deja impactul: suport, middle și back office Semnalele de pe piață arată că băncile încep să lege explicit planurile de eficientizare de utilizarea AI, în special în zonele care țin de operațiuni și suport: Standard Chartered a anunțat eliminarea a aproape 8.000 de posturi în domeniul suport, în următorii patru ani, asociind decizia cu AI. Directorul Bill Winters a spus că planul va afecta „capitalul uman cu valoare mai mică”, formulare pentru care ulterior și-a cerut scuze. HSBC analizează posibilitatea de a elimina aproximativ 20.000 de locuri de muncă , pornind de la ipoteza că AI poate reduce dimensiunea echipelor din funcțiile de tip middle și back office (activități interne de procesare, control și suport operațional), potrivit unei informații Bloomberg menționate în material. La Commerzbank , directorul general Bettina Orlopp a indicat economii de costuri de aproximativ 350 de milioane de euro (aprox. 1,75 miliarde lei) în câțiva ani, pe fondul utilizării inteligenței artificiale. Miza economică: costuri mai mici, dar și venituri potențial mai mari Dincolo de reducerea cheltuielilor, analiștii Morgan Stanley susțin că AI ar putea sprijini și creșterea veniturilor, de exemplu printr-o mai bună identificare a produselor potrivite pentru fiecare client. În această logică, băncile cu platforme integrate — retail, economii, asigurări și administrarea averilor — ar fi mai bine poziționate să valorifice tendința, deoarece pot folosi datele și distribuția internă pentru a personaliza oferta către clienți. Ce urmează Materialul indică o direcție: restructurările ar putea fi accelerate de implementarea AI în funcții bancare diverse, iar reducerea de personal ar urma să se facă, în bună măsură, prin ieșiri naturale din sistem. Ritmul și amploarea vor depinde însă de cât de repede reușesc băncile să introducă AI în procesele de bază și să transforme câștigurile de productivitate în economii efective. [...]
Papa Leon cere „dezarmarea” inteligenței artificiale și atacă logica puterii din spatele ei , într-o enciclică ce poate întări presiunea publică pentru reguli mai stricte asupra tehnologiilor avansate, potrivit Antena 3 . Documentul, intitulat „ Magnifica Humanitas ”, este dedicat „protejării persoanei umane în epoca inteligenței artificiale” și consolidează poziția Suveranului Pontif ca sceptic față de direcția în care se dezvoltă AI. Enciclica include un pasaj din „Stăpânul Inelelor: Întoarcerea Regelui”, de J.R.R. Tolkien, atribuit în mod uzual personajului Gandalf, deși Papa Leon nu menționează explicit numele personajului. În text, citatul este folosit ca argument pentru responsabilitate și pentru ideea că oamenii nu pot abdica de la controlul moral și social asupra tehnologiei, chiar într-o perioadă de schimbări accelerate. „Treaba noastră nu este să cunoaștem toate mișcările acestei lumi, ci să facem ce ne stă în putință ca să ajutăm evul acesta în care ne este dat să trăim, smulgând din rădăcini răul pe câmpurile pe care le cunoaștem, astfel ca aceia care vor trăi după noi să aibă o țară curată pe care să o poată însămânța.” Mesajul de reglementare: AI, tratată ca o putere ce trebuie limitată În enciclică, Papa Leon avertizează asupra „dominației tot mai mari a unei paradigme tehnocratice”, care ar putea reduce „creația la un obiect al exploatării” și oamenii la „simple rotițe într-un sistem orientat către o eficiență tot mai mare”. În această logică, apelul la „dezarmarea” inteligenței artificiale funcționează ca o cerere de limitare a capacităților și utilizărilor care scapă controlului uman, nu ca o critică abstractă a tehnologiei. Papa compară ascensiunea AI cu revoluția industrială (mijlocul secolului al XVIII-lea – începutul secolului XX) și îl invocă pe Papa Leon al XIII-lea, care, în enciclica din 1891, sublinia drepturile și demnitatea muncitorilor într-o perioadă de transformări tehnologice și expansiune capitalistă. Miza, în lectura actuală, este ca noile tehnologii să nu producă o concentrare și mai mare a puterii și bogăției. Context: semnal către oligarhii din tehnologie și „cultura puterii” Antena 3 notează că Wired și Ars Technica au speculat că referința la Tolkien nu este întâmplătoare, în contextul în care „Stăpânul Inelelor” a fost „apropriat” prin interpretări controversate de miliardari din industria tehnologiei, precum Peter Thiel și Elon Musk, interpretări criticate de fanii seriei. Wired a mers mai departe, sugerând că Papa Leon ar putea ironiza subtil această apropriere, mai ales că a denunțat „cultura puterii” care alimentează ascensiunea rapidă a inteligenței artificiale. În același context, publicația amintește că Thiel și-a numit compania de analiză de date Palantir Technologies , după „palantír”-ul folosit pentru spionaj în saga lui Tolkien, iar Musk a promovat în trecut o interpretare politizată a trilogiei. Ce urmează „Magnifica Humanitas” este prezentată drept una dintre temele majore ale primului an de pontificat al lui Leon și un text care întărește poziționarea Vaticanului în dezbaterea despre limitele AI. Impactul concret în politici publice nu este detaliat în material, însă mesajul adaugă greutate unei discuții deja dominante în reglementare: cum sunt controlate sistemele avansate și cine răspunde pentru efectele lor sociale. [...]
ElevenLabs își extinde modelul de licențiere a vocilor celebre printr-un acord cu Stan Lee Universe , care aduce pe platformă vocea și asemănarea (chipul) co-creatorului Marvel, pentru utilizări comerciale și conținut generat cu inteligență artificială, potrivit The Next Web . Mișcarea întărește poziționarea companiei ca intermediar „legitim” între deținătorii de drepturi și branduri, într-o piață în care clonarea neautorizată a vocilor rămâne o problemă recurentă. Vocea lui Stan Lee a fost realizată din înregistrări profesionale. Lee a murit pe 12 noiembrie 2018, la 95 de ani. Stan Lee Universe este un joint venture între Genius Brands International și POW! Entertainment, entitatea care controlează numele, vocea, asemănarea și proprietatea intelectuală post-Marvel asociată lui Stan Lee. Ce include acordul și cum poate fi folosit conținutul Parteneriatul aduce mai multe produse și canale de distribuție în ecosistemul ElevenLabs: Iconic Marketplace : vocea lui Stan Lee intră în marketplace-ul ElevenLabs pentru licențiere comercială (adică utilizare contra cost, în condiții contractuale, de către companii/branduri). Eleven Reader : utilizatorii pot alege vocea lui Stan Lee pentru a nara orice carte din biblioteca aplicației. În plus, compania lansează „Stan Lee Book of the Month Club” , cu o carte clasică din domeniul public în fiecare lună, timp de 12 luni; prima este „Treasure Island”, programată pentru iunie. Creative Templates : asemănarea lui Stan Lee va fi disponibilă în generatorul vizual al companiei, pentru imagini și videoclipuri inspirate de cameo-urile sale. Utilizarea personală este non-comercială și guvernată de reguli de siguranță aprobate de ambele părți; pentru utilizări comerciale ale asemănării, licențierea se face prin echipa Stan Lee Universe. ElevenCreative Music : două filtre muzicale („Superhero Swells” și „Retro Hero Fanfare”) sunt disponibile tuturor utilizatorilor ElevenLabs, fără licențiere suplimentară, fiind concepute să evoce estetica universului lui Stan Lee. De ce contează: „consimțământ” contractual într-o piață cu multe abuzuri ElevenLabs își leagă acordul de cadrul de licențiere „bazat pe consimțământ” pe care l-a construit odată cu lansarea Iconic Marketplace, în noiembrie 2025. Ideea este ca deținătorii de drepturi (moștenitori, entități care administrează imaginea) să inițieze și să controleze licențierea, în loc să descopere ulterior că vocea sau imaginea au fost replicate fără permisiune. Contextul invocat de publicație este că există deja cazuri de conținut generat de AI care ajunge pe paginile de streaming ale unor artiști decedați fără aprobarea moștenirii sau a caselor de discuri, iar clone vocale neautorizate circulă pe scară largă. Miza economică: o companie evaluată la 11 miliarde de dolari ElevenLabs a atras 500 milioane dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) într-o rundă Series D în februarie 2026, condusă de Sequoia Capital, la o evaluare de 11 miliarde dolari (aprox. 50,6 miliarde lei) . Publicația mai notează că firma a închis 2025 cu 330 milioane dolari (aprox. 1,5 miliarde lei) venituri recurente anuale și a strâns, cumulat, 811 milioane dolari (aprox. 3,7 miliarde lei) finanțare. În acest context, acordul cu Stan Lee Universe este prezentat ca încă un pas în strategia ElevenLabs de a deveni platforma dominantă pentru „vieți digitale” (reprezentări postume) bazate pe AI, alături de alte voci celebre deja disponibile în marketplace. Întrebarea nerezolvată: aprobarea deținătorilor de drepturi nu e consimțământ personal Chiar și cu licențiere și reguli de utilizare, parteneriatul ridică o problemă pe care industria nu a rezolvat-o: Stan Lee nu poate aproba direct ce spune sau face versiunea sa generată de AI. Deținătorii de drepturi pot decide, iar aici au făcut-o, însă diferența dintre aprobarea moștenirii și consimțământul persoanei rămâne un punct sensibil care va însoți astfel de proiecte, pe măsură ce utilizările comerciale se extind. [...]
Hyundai își repoziționează mesajul despre roboți spre „AI fizică” în condiții reale , folosind o campanie globală legată de Cupa Mondială 2026 în care robotul umanoid Atlas este pus să execute mișcări inspirate din fotbal, potrivit Interesting Engineering . Inițiativa, numită „School of Football”, este construită ca o serie de filme narative în care Atlas „învață” sportul de la jucători și fani, cu accent pe emoții, creativitate și pasiune, nu pe o demonstrație tehnică clasică. Campania face parte din platforma Hyundai pentru Cupa Mondială, „Next Starts Now”, și urmărește să prezinte o viziune mai accesibilă și „centrată pe om” asupra roboticii și inteligenței artificiale. De ce contează: demonstrații fără CGI și accent pe utilizare în lumea reală Elementul central este prezentarea versiunii electrice, de generație nouă, a robotului Atlas în „condiții reale”, iar publicația notează că secvențele au fost realizate fără imagini generate pe calculator (CGI). Mesajul implicit este că progresele în robotică nu se reduc la mișcări spectaculoase în laborator, ci la control, echilibru și coordonare în contexte dinamice. Hyundai spune că proiectul urmărește să evidențieze potențialul tot mai mare al roboților de a dezvolta adaptabilitate, reacții mai rapide și forme de „expresie” inspirate de comportamentul uman. Cum este antrenat Atlas: date de mișcare, simulare și învățare prin recompensă Un exemplu folosit în campanie este „Ghost Rabona”, o lovitură cu piciorul încrucișat, descrisă ca fiind dificilă prin cerințele de sincronizare, echilibru și mișcare „înșelătoare”. Pentru a o executa, Atlas: studiază date detaliate despre mișcările jucătorilor; traduce aceste date într-un mediu de simulare bazat pe fizică; se antrenează prin „învățare prin recompensă” (reinforcement learning), adică își îmbunătățește execuția prin încercări repetate și feedback. Materialul mai menționează că reușita depinde de capabilități precum controlul echilibrului în poziții asimetrice, coordonare la nivelul întregului corp, adaptare în timp real la schimbarea centrului de greutate și control motor precis în condiții constrânse. Ce urmează Hyundai ar urma să publice, în perioada următoare, conținut „din culise” despre colaborarea cu Boston Dynamics , cu detalii despre dezvoltarea și antrenarea mișcărilor lui Atlas, inclusiv informații tehnice despre învățarea robotică și proiectarea mișcării. [...]
Planurile Samsung de a dezvolta cipuri AI personalizate pentru OpenAI par să se fi blocat , pe fondul unor „diferențe strategice” între cele două companii, potrivit SamMobile . Informația contează operațional: un astfel de proiect ar fi putut consolida poziția Samsung în lanțul de aprovizionare pentru infrastructura ChatGPT, într-un moment în care cererea pentru hardware dedicat inteligenței artificiale crește accelerat. Conform publicației, Samsung ar fi lucrat la un „inference neural processing unit” (un procesor specializat pentru rularea modelelor AI în producție, nu pentru antrenarea lor), destinat OpenAI, bazat pe arhitectura ARM. Deși ar fi existat „progrese considerabile” în faza preliminară de dezvoltare, ritmul proiectului ar fi încetinit recent, pe fondul nealinierii strategice dintre OpenAI și Samsung Electronics. Fără confirmare că acordul a căzut, dar direcția pare să se schimbe Materialul precizează că nu există o confirmare că înțelegerea privind cipurile personalizate a fost abandonată complet. Totuși, răcirea colaborării pe zona de cipuri ar putea explica, în această lectură, de ce Samsung a investit recent în Anthropic , startup-ul american din spatele modelului Claude. În plus, este menționat și un raport separat potrivit căruia Samsung ar putea fabrica cipuri AI și pentru Anthropic, ceea ce ar indica o posibilă reorientare a eforturilor către un alt partener din zona modelelor lingvistice mari. Colaborarea Samsung–OpenAI continuă pe alte paliere Chiar dacă discuțiile despre cipuri nu avansează, cele două companii ar continua să colaboreze în alte domenii, în baza unor acorduri semnate spre finalul anului trecut. Un exemplu dat este Samsung SDS , care ar urma să dezvolte împreună cu OpenAI centre de date pentru AI. Separat, Samsung ar fi „probabil” să furnizeze memorii semiconductoare către startup-ul de inteligență artificială, ceea ce sugerează că relația comercială poate rămâne relevantă chiar și fără un cip personalizat dedicat ChatGPT. În lipsa unor clarificări oficiale, rămâne de urmărit dacă „diferențele strategice” se traduc într-o pauză temporară sau într-o schimbare de direcție pe termen mai lung, cu efect direct asupra rolului Samsung în infrastructura hardware a OpenAI. [...]
