Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Administrația Trump pregătește reguli care obligă furnizorii de AI ai statului să acorde o licență irevocabilă, potrivit Biziday, care citează un draft guvernamental consultat de Financial Times. Proiectul vizează companiile ce semnează contracte cu guvernul federal și ar impune ca modelele lor să poată fi folosite de SUA „în toate situațiile permise de lege”, adică „pentru orice scop legal”, în limitele cadrului juridic american.
Draftul este elaborat de GSA, agenția federală responsabilă de achizițiile publice, și face parte dintr-un plan mai amplu de standardizare a modului în care instituțiile statului cumpără servicii de inteligență artificială. Un oficial familiarizat cu subiectul a spus pentru Financial Times că abordarea este similară cu măsurile analizate pentru contractele militare, ceea ce sugerează o extindere a regulilor din zona apărării către întregul aparat federal.
Pe lângă licența irevocabilă, documentul introduce cerințe de „neutralitate ideologică” pentru instrumentele livrate către agențiile federale. În forma descrisă, companiile ar trebui să furnizeze sisteme „neutre și non-partizane” și să nu favorizeze ideologii precum diversitatea, echitatea și incluziunea, iar dezvoltatorii nu ar trebui să „integreze intenționat judecăți partizane sau ideologice în rezultatele sistemelor AI”.
Un alt punct cu impact direct asupra furnizorilor internaționali sau a celor care operează pe mai multe piețe este obligația de transparență privind adaptările făcute pentru alte jurisdicții. Draftul cere companiilor să dezvăluie dacă modelele au fost modificate pentru a respecta reglementări externe, inclusiv legislația europeană, precum Digital Services Act (DSA), act normativ al UE care stabilește obligații pentru platforme și servicii digitale.
Contextul politic și comercial al acestor reguli este conflictul recent dintre Pentagon și Anthropic. Săptămâna trecută, Departamentul Apărării a anunțat anularea unui contract de 200 de milioane de dolari după ce Anthropic ar fi refuzat utilizarea nelimitată a tehnologiei sale, invocând riscuri de supraveghere în masă și dezvoltarea armelor autonome letale. Compania a cerut clauze speciale de protecție, însă secretarul apărării, Pete Hegseth, a susținut că obiectivul real ar fi fost obținerea unui drept de veto asupra deciziilor operaționale ale armatei; ulterior, Casa Albă a desemnat Anthropic drept „un risc pentru lanțul de aprovizionare”.
„Inteligența artificială are un rol important în securitatea națională, însă supravegherea americanilor fără control judiciar și utilizarea autonomiei letale fără autorizare umană sunt limite care meritau o analiză mai aprofundată.”
În paralel, șefa diviziei de robotică de la OpenAI, Caitlin Kalinowski, și-a anunțat demisia sâmbătă, invocând îngrijorări legate de acordul companiei cu Pentagonul și spunând că nu a existat suficient timp pentru a evalua implicațiile implementării modelelor pe rețele cloud clasificate. OpenAI a răspuns că acordul include măsuri de protecție suplimentare și că „liniile sale roșii” interzic utilizarea tehnologiei pentru supraveghere internă sau pentru arme autonome, adăugând că va continua dialogul cu angajații, autoritățile și societatea civilă.
Din perspectiva reglementării contractelor federale pentru AI, draftul descris ar împinge piața către condiții mai dure pentru furnizori, în special pe trei direcții:
În ultimul an, agenția americană a încheiat acorduri cu OpenAI, Meta, xAI și Google pentru a oferi modele AI agențiilor guvernamentale la costuri reduse, ceea ce ridică miza acestor reguli: ele pot deveni un standard de facto pentru accesul la contracte federale. Dacă draftul va fi adoptat în forma descrisă, companiile de AI vor trebui să aleagă între acceptarea unei utilizări foarte largi a modelelor în sectorul public și renunțarea la o parte din controlul contractual asupra modului în care tehnologia lor este folosită de stat.
Recomandate
Procesul Apple–OpenAI poate întârzia hardware-ul AI al OpenAI și poate redesena controlul asupra „următorului iPhone” , potrivit CNMO , care descrie miza ca fiind mai puțin despre despăgubiri și mai mult despre blocarea, printr-o eventuală interdicție (injuncțiune), a folosirii unor presupuse secrete comerciale legate de produse nepublicate, proiectare, fabricație și lanț de aprovizionare. Apple a depus pe 10 iulie (ora locală) o acțiune în instanță la Curtea Federală din Districtul de Nord al Californiei împotriva OpenAI, io Products și a doi foști angajați Apple, Tang Yew Tan și Chang Liu. Compania susține că pârâții ar fi sustras informații confidențiale pentru a accelera dezvoltarea de hardware AI de consum pentru OpenAI, într-un moment în care astfel de dispozitive ar putea ocoli iPhone-ul ca „punct de intrare” către servicii digitale. De la parteneriat la conflict: controlul asupra „intrării” la utilizator CNMO plasează disputa pe un fir cronologic care pornește din 2024, când Apple a integrat ChatGPT în iPhone, iPad și Mac, cu posibilitatea ca Siri să apeleze ChatGPT cu acordul utilizatorului. În logica parteneriatului, Apple aducea baza de dispozitive și ecosistemul software, iar OpenAI aducea modelul și brandul ChatGPT. Publicația notează însă că relația era structural instabilă: pentru Apple, ChatGPT era o capacitate externă „chemabilă” din sistem; pentru OpenAI, accesul la utilizator era intermediat de Apple. În mai 2026, OpenAI ar fi considerat că parteneriatul nu a adus creșterea de abonamente așteptată și o integrare mai profundă, iar renegocierile ar fi intrat în impas; Reuters este menționată ca sursă care a confirmat atunci discuțiile și a indicat că Apple ar introduce mai multe modele terțe, ceea ce ar putea reduce poziția privilegiată a OpenAI în ecosistem. Ce acuză Apple: documente, acces la rețea și legături cu furnizori Potrivit textului, Apple susține în plângere că peste 400 de foști angajați Apple ar fi ajuns la OpenAI, dar își construiește cazul nu pe migrația de talent, ci pe o presupusă „lanțuire” de acțiuni care ar include: accesarea în continuare a rețelei interne Apple după plecare, printr-un presupus „gol” de autentificare, și descărcarea a zeci de fișiere confidențiale despre hardware; copierea de documente și evitarea controalelor interne, inclusiv prin recomandarea folosirii altor aplicații de comunicare; solicitarea, în context de recrutare, a unor detalii despre produse nepublicate și chiar prezentarea unor componente fizice (de tip baterie, placă de bază, elemente de carcasă) la interviuri; folosirea unor cunoștințe despre lanțul de aprovizionare pentru a obține de la un partener o prelucrare metalică dezvoltată de Apple, partenerul fiind indus în eroare că ar exista permisiunea Apple. CNMO subliniază că, în acest moment, acestea sunt acuzații ale Apple, iar OpenAI a răspuns că nu este interesată de secrete comerciale ale altor companii și că se concentrează pe dezvoltarea de tehnologie inovatoare. De ce contează: interdicția poate lovi direct calendarul și costurile proiectului Din perspectiva impactului operațional, miza centrală este tipul de măsuri cerute de Apple: interzicerea deținerii, folosirii sau divulgării secretelor comerciale invocate, returnarea materialelor, conservarea probelor (e-mailuri, fișiere, metadate) și despăgubiri pentru pierderi și câștiguri necuvenite. Publicația argumentează că elementul cu efect imediat ar fi o eventuală interdicție: dacă instanța ar considera că proiectarea, fabricația sau alegerile de furnizori ale OpenAI au fost influențate de informații protejate, OpenAI ar putea fi forțată să-și reevalueze proiectul hardware — ce design poate rămâne, ce furnizori trebuie schimbați și ce decizii tehnice trebuie demonstrate ca fiind rezultatul unei dezvoltări independente. Chiar și fără o victorie completă a Apple, un litigiu lung ar putea întârzia planurile OpenAI și ar putea crește presiunea asupra furnizorilor, partenerilor și investitorilor, prin riscul de reproiectare sau oprire. În lectura CNMO, disputa depășește un conflict clasic de secrete comerciale: este o confruntare pentru cine va controla următoarea generație de dispozitive AI — fie că va arăta ca un telefon, un dispozitiv fără ecran sau o categorie nouă — și, implicit, cine va sta între utilizator și serviciile digitale în următorul deceniu. [...]
Mai mulți angajați OpenAI au ieșit public în apărarea CEO-ului Sam Altman , respingând ideea unei culturi interne care ar penaliza critica și susținând că managementul acceptă dezacordul — o temă cu impact direct asupra modului în care compania își poate păstra și atrage talent într-o perioadă în care guvernanța OpenAI rămâne intens discutată, potrivit IT之家 . Declarațiile au apărut ca reacție la o postare (între timp ștearsă) a lui Nick Huber, responsabil de produse de inteligență artificială la OpenAI. Dintr-o captură a postării, Huber relata că, la un interviu, un intervievator i-ar fi cerut să folosească date pentru a valida o opinie „presupus” deținută de Altman. Mesajul central: critica ar fi tolerată, nu sancționată Eric Mitchell, co-lider al echipei „post-training frontier” (zona de ajustare a modelelor după antrenarea inițială), spune că l-a contrazis de mai multe ori direct pe Altman, i-a corectat afirmații sau și-a exprimat nemulțumirea față de conducere, fără consecințe negative. Potrivit lui Mitchell, de fiecare dată Altman ar fi ascultat „cu curiozitate și deschidere”, uneori fiind dispus să cedeze. El menționează că unul dintre aceste conflicte de opinii a avut loc în primele șase luni după ce s-a alăturat OpenAI. Mitchell mai susține că afirmația potrivit căreia OpenAI ar avea o cultură în care angajații ar suferi represalii pentru critici directe la adresa conducerii „nu corespunde realității”. Foști angajați: „toleranță neobișnuită” față de dezacord În comentariile la postarea lui Mitchell, doi foști angajați au lăudat atitudinea lui Altman față de feedback: Gabriel Petersson, fost cercetător la OpenAI și Midjourney, care ulterior și-a fondat propria companie, afirmă că poate confirma că Altman este „foarte dispus să accepte opinii”. Un fost angajat care a plecat din OpenAI în aprilie (menționat ca „Depp” în material) spune că, indiferent dacă abordarea se dovedește bună sau rea pe termen lung, OpenAI a arătat o „toleranță neobișnuită” față de dezacord și critică internă. Separat, cercetătorul OpenAI Brandon McKinzie a scris pe X că nu evită să critice conducerea și că liderii nu doar ascultă criticile, ci le tratează „extrem de serios” și chiar acționează, considerând acest lucru unul dintre avantajele majore ale companiei. Context: guvernanța OpenAI, sub lupă după criza din 2023 Discuția despre stilul de conducere al lui Altman continuă de la episodul din 2023, când a fost îndepărtat temporar și apoi reinstalat ca CEO. La acel moment, consiliul de administrație a susținut că Altman „nu a fost întotdeauna sincer în comunicare”. Într-un context separat, Altman a declarat recent, în procesul cu Elon Musk , că se consideră „un om de afaceri onest și demn de încredere”. De ce contează: „siguranța psihologică” ca avantaj operațional Materialul amintește și o cercetare din 2021 potrivit căreia posibilitatea ca angajații să critice deschis — inclusiv ca aceste critici să fie discutate la nivelul întregului loc de muncă — poate crește „siguranța psihologică” (sentimentul că poți vorbi fără teama de consecințe). În același registru, un angajat responsabil de instrumentul de programare OpenAI Codex, Victor Nuñez, descrie frecvența „discuțiilor dificile” din companie și susține că, deși OpenAI e concentrată pe inteligență artificială și automatizare, cultura internă ar fi „foarte umană”. [...]
OpenAI și Google au vândut acces la modele AI avansate către subsidiare din Singapore ale unor giganți chinezi aflați pe lista neagră a Pentagonului , într-un caz care scoate în evidență o breșă de reglementare: SUA controlează strict exportul de cipuri, dar nu interzice explicit accesul la modele de inteligență artificială prin entități din afara Chinei, potrivit Ziarul Financiar . Informația, atribuită de ZF publicației Financial Times, indică faptul că accesul la modelele OpenAI și Google a ajuns la subsidiare din Singapore ale Alibaba, Baidu și Tencent, companii incluse pe lista Pentagonului cu entități suspectate de legături cu armata Chinei. Tranzacțiile ar fi fost legale în baza cadrului actual, deoarece legislația americană nu blochează în mod explicit furnizarea de servicii AI către companii chineze prin filiale din afara Chinei, chiar dacă firmele-mamă figurează pe lista „1260H”. De ce contează: controalele pe cipuri nu acoperă „exportul” de AI ca serviciu Cazul alimentează criticile experților în securitate națională, care susțin că administrația Trump nu a extins controalele la export asupra modelelor AI la fel de strict precum a făcut-o în cazul cipurilor avansate folosite la antrenarea acestora. Practic, restricțiile pe hardware pot fi ocolite prin acces la modele găzduite în cloud (servicii online), dacă nu există o interdicție explicită pentru „model” ca produs/serviciu. Reacțiile companiilor și riscul de „ distillation ” OpenAI a transmis că luna trecută a suspendat accesul utilizatorilor afiliați Alibaba la API-ul său, după ce a identificat suspiciuni de „distillation” – proces prin care rezultatele generate de un model AI sunt folosite pentru antrenarea sau îmbunătățirea unui model concurent. Compania a mai precizat că modelele sale nu pot fi accesate din China continentală, dar permite unor companii cu acționariat sau sediu în China să utilizeze serviciile sale în țări unde poate aplica măsuri de securitate și monitorizare. „Am prefera ca o parte cât mai mare a lumii să utilizeze inteligenţă artificială modelată de valori democratice, decât AI controlată de guverne autocratice”, a transmis OpenAI. Google a confirmat că serviciile sale AI sunt disponibile în Hong Kong și Singapore, în conformitate cu politici interne care interzic inclusiv folosirea modelelor pentru „distillation”. Totuși, compania a admis că simpla restricționare geografică nu este suficientă pentru a preveni astfel de practici. Diferențe de politică între laboratoare: cazul Anthropic Spre deosebire de OpenAI și Google, Anthropic interzice accesul la modelele sale avansate pentru firmele chineze și pentru entitățile controlate de acestea, indiferent de țara din care operează. În același context, compania a acuzat anterior laboratoare chineze precum DeepSeek, Moonshot și MiniMax că ar fi folosit tehnici de „distillation”. De asemenea, luna trecută Anthropic a susținut că Alibaba ar fi utilizat peste 25.000 de conturi frauduloase pentru a accesa modelul Claude de aproape 29 de milioane de ori, încălcând termenii de utilizare. Ce urmează Din datele prezentate, miza se mută de la controlul exportului de cipuri la controlul accesului la modele AI ca serviciu, inclusiv prin filiale din jurisdicții terțe. ZF notează că, în forma actuală, cadrul american lasă loc unor tranzacții legale care pot intra în conflict cu obiectivele de securitate națională invocate de Washington. [...]
OpenAI își extinde platforma ChatGPT Ads în Japonia și Coreea de Sud , ceea ce le permite advertiserilor să își targeteze campaniile către utilizatori din aceste două piețe, potrivit Search Engine Roundtable . Extinderea crește aria de acoperire pentru companiile care vând sau operează în regiune și sugerează o accelerare a eforturilor OpenAI de a construi un produs de publicitate utilizabil la scară internațională. Ce se schimbă pentru advertiseri: targetare pe două piețe noi ChatGPT Ads este „live” în Japonia și Coreea de Sud, conform informațiilor transmise de OpenAI într-un e-mail către utilizatori. Concret, campaniile pot viza acum utilizatori din aceste țări, ceea ce extinde reach-ul (audiența potențială) pentru brandurile interesate de cele două piețe. Publicația notează că OpenAI a comunicat această extindere ca parte a unei serii mai largi de actualizări ale platformei. Noua filă „Overview”: monitorizare și analiză mai granulară În același mesaj, OpenAI a anunțat și o nouă filă de tip „Overview” (prezentare generală) în interfața ChatGPT Ads. Potrivit descrierii din e-mail, aceasta este gândită să ajute la: monitorizarea „stării” contului (account health); revizuirea unor sarcini recomandate pentru îmbunătățirea performanței campaniilor; analiza indicatorilor-cheie de performanță printr-un grafic de trend „mai mare” și mai flexibil. Context: funcții deja comunicate anterior Search Engine Roundtable mai precizează că e-mailul a reluat și elemente despre care s-a scris anterior: targetare de audiență, reclame generate cu ajutorul inteligenței artificiale și etichete noi pentru anunțuri. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre modul de funcționare sau calendarul acestor componente, dincolo de menționarea lor în comunicarea OpenAI. [...]
Companiile de inteligență artificială pompează sute de milioane în alegerile parțiale din SUA pentru a obține un cadru unic de reglementare, care să blocheze legile statale , potrivit The Next Web . Miza economică și de reglementare este directă: industria încearcă să evite un „mozaic” de reguli la nivelul celor 50 de state, care ar putea încetini dezvoltarea și crește costurile de conformare. Cheltuielile sunt canalizate prin „super PAC-uri” (comitete de acțiune politică ce pot strânge și cheltui sume mari pentru a influența alegeri), iar amploarea finanțării ajunge la „sute de milioane” la nivel de sector, conform unei relatări CNBC, citată de publicație. Obiectivul declarat este susținerea candidaților care sprijină un „cadru național responsabil” și înfrângerea legislatorilor care cer reguli mai dure. Cine finanțează și prin ce vehicule politice Principalul vehicul descris este rețeaua de super PAC-uri „ Leading the Future ”, lansată în 2025. Conform informațiilor prezentate, cofondatorii Andreessen Horowitz, Marc Andreessen și Ben Horowitz, ar fi contribuit cu câte 25 milioane de dolari (aprox. 115 milioane lei) fiecare, alături de președintele OpenAI, Greg Brockman. Grupul a cheltuit deja „zeci de milioane” în curse electorale din state precum Texas, Georgia, Illinois și Montana. Separat, un grup mai nou, „Innovation Council Action”, pro-dereglementare, ar fi promis aproximativ 100 milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei). Donatorii menționați includ bani din zona cripto și AI, de la gemenii Winklevoss până la persoane din „orbita” xAI a lui Elon Musk, potrivit aceleiași surse. De ce acum: eșecul preempțiunii federale și avalanșa de legi statale Momentul este legat de o înfrângere recentă la Washington: Senatul SUA a eliminat dintr-un proiect de lege o prevedere de „preempțiune” (adică o regulă federală care ar fi împiedicat statele să adopte propriile legi) cu un vot de 99 la 1, înainte ca actul să fie promulgat. În paralel, statele accelerează: publicația notează că în 2025 au fost introduse „cu mult peste o mie” de proiecte de lege legate de AI. Diferența dintre un cadru federal blocat și activismul legislativ al statelor este exact spațiul pe care industria încearcă să-l închidă prin influență electorală. Industria nu are o singură linie: cazul Anthropic și disputa despre „bani întunecați” The Next Web subliniază că sectorul nu este monolitic. Anthropic ar fi oferit 20 milioane de dolari (aprox. 92 milioane lei), însă cu restricția ca banii să fie folosiți pentru educarea publicului privind politicile AI, nu pentru campanii politice, și compania a susținut că guvernele ar trebui să poată bloca AI periculos. În același timp, criticii citați de publicație vorbesc despre „dark money” („bani întunecați”, finanțări cu transparență limitată) și despre riscul ca firmele să cumpere reglementări favorabile înainte ca tehnologia să fie pe deplin înțeleasă. Susținătorii răspund că astfel de cheltuieli sunt legale și comparabile cu ce fac și alte industrii pentru a-și apăra interesele. În esență, banii nu cumpără doar publicitate electorală, ci și cadrul de discuție: reguli naționale, mai „ușoare”, stabilite cu industria la masă. Testul real va fi dacă alegătorii acceptă această abordare în 2026. [...]
OpenAI riscă sancțiuni care i-ar putea slăbi decisiv apărarea de „utilizare echitabilă” în procesul de drepturi de autor cu organizații de presă , după ce reclamanții susțin că firma a ascuns și a gestionat defectuos jurnale (loguri) din ChatGPT relevante pentru a verifica dacă utilizatorii au obținut articole integrale prin ocolirea paywall-urilor, potrivit Ars Technica . Miza este una de reglementare și de precedent: dacă instanța acceptă că OpenAI a obstrucționat „descoperirea” (etapa în care părțile schimbă probe) și a încălcat ordine de păstrare a datelor, sancțiunile cerute de reclamanți ar putea influența direct modul în care juriul va evalua existența „prejudiciului de piață” (market harm) – element central în disputele privind „utilizarea echitabilă” a conținutului protejat. Ce acuză organizațiile de presă: ascunderea capacității de căutare și a unor eșantioane mari de loguri Într-o cerere de sancționare depusă joi, organizațiile de presă care dau în judecată OpenAI – conduse de The New York Times – susțin că OpenAI ar fi indus în eroare instanța timp de doi ani în legătură cu costurile și dificultatea de a căuta în logurile ChatGPT. Potrivit documentului, aceste afirmații ar fi fost contrazise după ce un inginer de confidențialitate al OpenAI, Vincent Monaco , a fost re-audiat, iar în depoziția din aprilie ar fi rezultat că OpenAI putea, de fapt, să facă astfel de căutări. Reclamanții afirmă că OpenAI ar fi pretins încă din fazele inițiale ale litigiului că nu are capacitatea tehnică de a căuta în eșantioane mari anonimizate, deși ar fi efectuat căutări similare înainte de începerea procesului. Potrivit cererii (puternic redactată), Monaco ar fi indicat existența a două eșantioane mari, de 10 milioane și 78 de milioane de loguri, deja „de-identificate” (date din care au fost eliminate elemente de identificare), care ar fi putut fi puse la dispoziția reclamanților mai devreme. Reclamanții susțin că OpenAI nu ar fi dezvăluit existența acestor eșantioane timp de doi ani și că le-ar fi folosit intern pentru a căuta conținut NYT în contextul cercetărilor privind un filtru care să blocheze „regurgitarea” (reproducerea) conținutului protejat. Eșantionul de 20 de milioane de loguri: 19 miliarde de redactări și un set „inutilizabil” În locul unor eșantioane mai mari, reclamanții spun că au fost nevoiți să lucreze opt luni într-un „sandbox” (mediu controlat de analiză) cu un eșantion de 20 de milioane de loguri, mult sub cele 120 de milioane cerute inițial. Ei susțin că limitarea ar fi rezultat din „reprezentări false” privind capacitatea OpenAI de a căuta în seturi mai mari. Acest eșantion de 20 de milioane ar fi fost „denaturat” prin folosirea inteligenței artificiale pentru a realiza 19 miliarde de redactări, într-o măsură care a determinat instanța să considere setul „inutilizabil”. Deși OpenAI ar fi eliminat ulterior o parte dintre redactări, reclamanții afirmă că au rămas numeroase mascări, inclusiv ale domeniilor și numelor reclamanților, ceea ce le-ar fi îngreunat căutările. Acuzații de ștergere și neconformare cu ordinul de păstrare a datelor Pe lângă disputa privind accesul la loguri, reclamanții acuză OpenAI că ar fi șters aleatoriu părți din eșantionul limitat de 20 de milioane și că ar fi șters sau comprimat „miliarde” de loguri care ar fi trebuit păstrate. Conform acuzațiilor, martorul OpenAI ar fi declarat că firma a „decis” să nu se conformeze ordinului amplu de păstrare a tuturor conversațiilor, considerând că ar fi dificil. Reclamanții susțin că această conduită ar fi fost intenționată și că nu există o scuză pentru neconformare. Ce sancțiuni cer reclamanții și de ce contează pentru apărarea OpenAI Organizațiile de presă cer instanței „sancțiuni serioase”, inclusiv: interzicerea folosirii de către OpenAI a eșantionului de 20 de milioane de loguri pentru apărare; constatarea că logurile reținute ar include „substanțială” regurgitare a materialelor protejate ale reclamanților și blocarea OpenAI de a susține contrariul; instrucțiuni către juriu că OpenAI a șters miliarde de loguri. Dacă instanța acceptă că abaterea a fost „gravă”, consecința practică ar putea fi slăbirea majoră a apărării OpenAI în privința lipsei de „prejudiciu de piață” – un punct cheie pentru a susține că antrenarea și utilizarea conținutului ar fi „utilizare echitabilă”. Pozițiile părților: confidențialitate vs. probarea încălcării Un purtător de cuvânt al OpenAI a descris cererea de sancționare drept o încercare târzie de a obține acces la mai multe loguri, cu impact asupra confidențialității utilizatorilor, și a susținut că renunțarea recentă de către NYT la unele capete de cerere ar indica slăbirea cazului reclamanților. De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al NYT a contestat anterior ideea că renunțarea la unele pretenții ar slăbi procesul, afirmând că acțiunea a fost „simplificată” și „întărită” prin adăugarea unor pretenții împotriva Microsoft. Avocatul principal al NYT, Ian Crosby, a susținut că OpenAI ar fi mințit timp de peste doi ani și că, dacă ar fi crezut cu adevărat că folosirea jurnalismului reclamanților este legală, nu ar fi ascuns faptul că a efectuat deja căutări în loguri. Ce urmează depinde de decizia instanței asupra sancțiunilor: dacă eșantionul masiv redactat este respins și dacă juriul primește instrucțiuni nefavorabile OpenAI, disputa privind „utilizarea echitabilă” ar putea fi reconfigurată în defavoarea companiei, într-un proces urmărit îndeaproape de industria media și de sectorul inteligenței artificiale. [...]
