Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Daniela Amodei, cofondatoare Anthropic, susține că studiile umaniste vor deveni esențiale în era inteligenței artificiale, iar abilitățile profund umane vor conta mai mult decât competențele tehnice. Potrivit Fortune, Amodei afirmă că numărul locurilor de muncă pe care inteligența artificială le poate face complet independent de oameni este „extrem de redus”, iar viitorul aparține colaborării dintre oameni și tehnologie.
Într-un interviu pentru ABC News, ea a explicat că asocierea dintre om și inteligența artificială va genera locuri de muncă mai interesante și mai productive. Deși compania Anthropic a lansat recent instrumente avansate de programare bazate pe inteligență artificială, care au provocat fluctuații pe burse, Amodei spune că viitorul pieței muncii nu va favoriza exclusiv profilurile tehnice.
Daniela Amodei, absolventă de literatură la Universitatea California din Santa Cruz, spune că la recrutare compania pune accent pe:
Ea susține că modelele de inteligență artificială sunt deja performante în domeniile științifice și tehnice, însă înțelegerea naturii umane, a istoriei și a comportamentului rămâne un avantaj distinct al oamenilor.
Amodei recomandă tinerilor să își dezvolte gândirea critică, capacitatea de a scrie bine și de a performa în întâlniri profesionale. În opinia sa, aceste competențe vor deveni tot mai valoroase într-un context în care sarcinile analitice sunt preluate de sisteme automate.
Mesajul este susținut și de alți lideri din tehnologie și finanțe, care subliniază că inteligența emoțională, discernământul și colaborarea vor reprezenta diferența într-o economie tot mai automatizată.
Recomandate
Un moment stânjenitor între șefii OpenAI și Anthropic a atras atenția la summitul AI din Delhi , unde Sam Altman și Dario Amodei au evitat să se țină de mână la fotografia oficială și au optat pentru un salut cu pumnii, relatează NDTV . Episodul, petrecut pe 19 februarie 2026, la India AI Impact Summit , a fost intens comentat în mediul online, pe fondul rivalității dintre cele două companii americane din domeniul inteligenței artificiale. În timpul fotografiei de grup, cei doi directori executivi au părut pentru câteva secunde nesiguri asupra gestului protocolar, înainte de a alege un salut scurt, cu pumnii ridicați. În centrul imaginii s-a aflat premierul indian Narendra Modi, alături de lideri importanți din tehnologie, printre care Sundar Pichai, director executiv al Google și Alphabet, Alexandr Wang, fondatorul Scale AI, și reprezentanți ai Meta. Contextul rivalității Dario Amodei a fost anterior vicepreședinte pentru cercetare la OpenAI , părăsind compania în 2021 pentru a fonda Anthropic împreună cu alți cercetători. În prezent, cele două firme sunt considerate competitori direcți în cursa pentru dezvoltarea modelelor avansate de inteligență artificială. Summitul, organizat între 16 și 20 februarie la Bharat Mandapam din New Delhi, a reunit: peste 500 de lideri globali din domeniul AI; aproximativ 150 de cercetători și academicieni; circa 400 de directori tehnologici și investitori. Mesaje despre viitorul AI În intervenția sa, Amodei a afirmat că lumea se apropie de un moment în care sistemele de inteligență artificială vor depăși majoritatea oamenilor în cele mai multe sarcini cognitive, avertizând însă asupra riscurilor economice și de securitate. El a comparat ritmul progresului cu o „lege a lui Moore pentru inteligență”. La rândul său, Sam Altman a declarat că India conduce la nivel global în adoptarea inteligenței artificiale și ar putea deveni una dintre cele mai mari piețe pentru această tehnologie. Momentul aparent minor dintre cei doi executivi a fost interpretat de unii comentatori drept simbol al „războiului rece” din industria AI, într-un context în care competiția pentru supremație tehnologică se intensifică la nivel global. [...]
Google a suspendat mai mulți abonați plătitori ai serviciului Gemini AI Ultra care utilizau framework-ul open-source OpenClaw , acuzând folosirea neautorizată și abuzivă a infrastructurii Antigravity . Decizia a fost confirmată pe 23 februarie 2026 de Varun Mohan, coordonator al diviziei Antigravity din cadrul Google, în contextul unei creșteri semnificative a traficului considerat malițios, potrivit relatărilor din presa internațională, inclusiv The Indian Express . Ce s-a întâmplat Utilizatori care plătesc până la 249 de dolari pe lună pentru abonamentul Gemini AI Ultra au raportat erori 403 pentru „încălcarea Termenilor și condițiilor”, fiind blocați din Antigravity — asistentul de programare bazat pe modelele Gemini. Discuții pe forumul oficial al dezvoltatorilor Google, citate de Google AI Developer Forum , arată că unele conturi au fost suspendate fără avertisment prealabil. Problema tehnică invocată este legată de modul de autentificare: OpenClaw ar fi folosit tokenuri OAuth asociate Antigravity pentru a direcționa cereri către modelele Gemini. Sistemele automate Google au interpretat această rutare printr-un instrument terț ca fiind utilizare neautorizată, declanșând suspendări. Google a transmis unor utilizatori că folosirea credențialelor într-un tool terț constituie încălcare a termenilor, invocând o politică de „zero toleranță”, potrivit informațiilor publicate de OpenClaw.rocks . Reacția OpenClaw Creatorul OpenClaw, dezvoltatorul austriac Peter Steinberger , a criticat public măsura și a anunțat retragerea suportului pentru Antigravity din proiect. Disputa a devenit rapid publică și a alimentat dezbaterea despre limitele accesului la infrastructura AI proprietară prin instrumente open-source. Conflictul are și o dimensiune competitivă, în condițiile în care Steinberger s-a alăturat recent OpenAI , iar OpenClaw funcționează acum ca fundație open-source susținută extern. Tendință mai largă în industrie Cazul indică o tendință mai amplă: furnizorii de modele AI încep să limiteze utilizarea abonamentelor „flat rate” prin agenți autonomi sau aplicații terțe, care pot genera volume de trafic mult peste scenariul standard de utilizare individuală. Pe fondul creșterii costurilor de calcul și al popularității agenților AI, companiile își consolidează controlul asupra modului în care sunt accesate modelele și infrastructura. Implicații Abonamentele plătite nu garantează acces necondiționat dacă utilizarea este considerată neconformă. Integrarea prin aplicații terțe devine mai riscantă fără acord explicit al furnizorului. Se adâncește tensiunea dintre platformele comerciale de AI și ecosistemul open-source. Cazul marchează o schimbare importantă în piață: accesul la modele avansate rămâne disponibil, dar în limite tot mai strict definite de companiile care controlează infrastructura. [...]
Tim Cook sugerează că următorul mare pariu al Apple îl reprezintă dispozitivele purtabile cu inteligență artificială , centrate pe funcția „Visual Intelligence”, care îi permite asistentului Siri să „vadă” și să interpreteze mediul utilizatorului, potrivit unei analize publicate de Bloomberg și preluate de mai multe publicații de tehnologie. În ediția din 22 februarie a buletinului „Power On” , jurnalistul Mark Gurman scrie că directorul general al Apple transmite intern semnale similare celor care au precedat lansarea Apple Watch și Vision Pro, indicând o nouă categorie strategică: purtabile alimentate de inteligență artificială. Într-o reuniune cu angajații, Cook ar fi descris inteligența artificială drept „una dintre cele mai profunde oportunități din viața noastră”. Trei dispozitive, aceeași direcție Potrivit informațiilor relatate de 9to5Mac , Apple accelerează dezvoltarea a trei dispozitive: ochelari inteligenți, cu nume de cod N50; un pandantiv AI, descris drept „ochii și urechile” iPhone-ului; căști AirPods echipate cu camere. Toate ar urma să integreze camere nu pentru fotografie clasică, ci pentru a furniza context vizual în timp real asistentului Siri. Conform relatărilor din MacRumors , ochelarii ar include două camere – una pentru captură video și foto, cealaltă dedicată procesării vizuale și recunoașterii obiectelor. Producția ar putea începe la finalul lui 2026, cu o lansare estimată în 2027. Pandantivul ar fi un dispozitiv circular subțire, cu două camere și mai multe microfoane, care poate fi purtat la gât sau prins de haine. AirPods cu cameră ar fi cel mai avansat proiect și ar putea ajunge pe piață încă din 2026. Pariul pe integrare și ecosistem Strategia Apple mizează pe integrarea strânsă cu iPhone-ul, dispozitivele nefiind autonome, ci dependente de telefon pentru procesare. În paralel, Siri ar urma să fie modernizat cu ajutorul modelelor Gemini dezvoltate de Google, în baza unui acord anunțat anterior. Mișcarea vine într-un context competitiv intens: Meta a obținut succes comercial cu ochelarii inteligenți Ray-Ban , iar Google dezvoltă platforma Android XR pentru dispozitive similare. Apple pare să repete o strategie familiară – intră mai târziu pe piață, dar încearcă să definească standardul categoriei. Rămâne însă incert dacă noua generație de Siri, amânată de mai multe ori din 2024, va fi pregătită la timp pentru a susține această expansiune hardware. Dacă planurile se concretizează, 2026-2027 ar putea marca cea mai importantă extindere a portofoliului Apple de la lansarea Apple Watch. [...]
OpenAI marchează 10 ani de existență, după ce a transformat radical industria tehnologică prin lansarea ChatGPT , însă întrebarea rămâne dacă organizația și-a îndeplinit promisiunea inițială de a dezvolta o inteligență artificială generală care să „beneficieze întreaga umanitate”. Fondată la finalul anului 2015 ca organizație non-profit, OpenAI a fost creată de un grup de lideri din tehnologie, printre care Sam Altman, Elon Musk, Ilya Sutskever, Greg Brockman, Wojciech Zaremba și John Schulman , beneficiind de finanțare importantă din partea lui Peter Thiel, Reid Hoffman și a unor companii precum Microsoft și Amazon Web Services. Obiectivul declarat al inițiativei a fost dezvoltarea unei inteligențe artificiale care să aducă beneficii întregii umanități. Momentul de cotitură: ChatGPT Lansarea ChatGPT, în noiembrie 2022, a reprezentat punctul de inflexiune. Instrumentul a popularizat inteligența artificială generativă la scară globală și a determinat o reașezare rapidă a strategiilor în marile companii tehnologice. Susținut financiar și strategic de Microsoft, OpenAI a devenit un actor central în integrarea modelelor AI în produse comerciale. Reacția competiției a fost rapidă. Google, de exemplu, a accelerat reorganizarea echipelor interne pentru a recupera decalajul în domeniul AI generative, într-un context în care ChatGPT a devenit cel mai popular chatbot de pe piață. De la non-profit la jucător global În doar un deceniu, OpenAI a trecut de la statutul de laborator de cercetare la o companie profund integrată în ecosistemul tehnologic global. Modelele sale stau la baza unor produse utilizate zilnic de milioane de oameni și companii. În ultimii ani, relația cu Microsoft a evoluat, iar apropierea de alte grupuri din industrie, precum Oracle, indică o tendință de diversificare și consolidare a independenței strategice. Promisiunea AGI, încă în lucru Obiectivul declarat – dezvoltarea unei inteligențe artificiale generale care să aducă beneficii întregii umanități – rămâne ambițios și încă nerealizat. Deși progresele tehnologice sunt evidente, dezbaterea privind impactul social, etic și economic al acestor sisteme este mai intensă ca oricând. La zece ani de la înființare, OpenAI nu mai este un experiment idealist, ci un actor dominant într-o industrie aflată în plină expansiune. Rămâne însă de văzut dacă evoluția sa va confirma promisiunea fondatoare sau va redefini sensul acesteia într-un peisaj tehnologic tot mai competitiv. [...]
India și Statele Unite au semnat un Parteneriat pentru Oportunități în Inteligența Artificială , respingând explicit ideea unei reglementări globale centralizate și promovând un model orientat spre inovație și investiții. Acordul a fost parafat pe 20 februarie 2026, la Summitul India AI Impact de la New Delhi, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Indiei . Documentul, anexă bilaterală la Declarația Pax Silica , prevede adoptarea unor regimuri de reglementare care „avansează inovația tehnologică și promovează investițiile”, facilitarea fluxurilor transfrontaliere de capital de risc, parteneriate în centre de date de nouă generație și cooperare în domeniul procesoarelor avansate și al capacităților de calcul. Respingerea guvernanței globale Directorul Biroului pentru Politică în Știință și Tehnologie de la Casa Albă, Michael Kratsios, a declarat în discursul său că administrația Trump „respinge total guvernanța globală a inteligenței artificiale”, susținând că supravegherea centralizată ar frâna competiția și ar limita accesul țărilor în curs de dezvoltare la economia digitală, conform declarațiilor publicate de Casa Albă . Washingtonul promovează conceptul de „suveranitate reală în AI”, care presupune adoptarea tehnologiilor dezvoltate în SUA, dar cu păstrarea controlului național asupra datelor și direcției strategice. Viziuni diferite la nivel internațional Poziția americană contrastează cu abordarea Uniunii Europene. La același summit, președintele francez Emmanuel Macron a apărat Actul european privind inteligența artificială, susținând că Europa poate fi simultan un centru de inovare și un spațiu reglementat sigur, potrivit France 24 . Summitul, încheiat pe 21 februarie 2026 cu adoptarea Declarației de la New Delhi de către 88 de state, a fost marcat și de angajamente financiare majore din partea companiilor tehnologice. În paralel, India a aderat oficial la inițiativa Pax Silica, alianță condusă de SUA pentru consolidarea lanțurilor globale de aprovizionare în domeniul semiconductorilor și al inteligenței artificiale. Parteneriatul semnat la New Delhi confirmă apropierea strategică dintre Washington și New Delhi în domeniul tehnologiilor emergente și marchează o delimitare clară față de modelul european de reglementare strictă, într-un moment în care competiția globală pentru dominația în AI se intensifică. [...]
Centrele de date plasate în spațiu nu vor conta în acest deceniu , susține directorul OpenAI, Sam Altman , contrazicând public viziunea lui Elon Musk privind mutarea infrastructurii pentru inteligență artificială pe orbită. Declarațiile au fost făcute la un eveniment organizat la New Delhi și sunt relatate de The Indian Express . Întrebat despre ideea amplasării centrelor de date în spațiu pentru a răspunde cererii tot mai mari de putere de calcul, Altman a catalogat-o drept „ridicolă” în condițiile actuale. El a invocat costurile ridicate ale lansărilor și dificultatea intervențiilor tehnice în orbită, subliniind că un centru de date orbital „nu va conta la scară largă în acest deceniu”. Poziția sa contrastează cu cea a lui Elon Musk, fondatorul SpaceX și rival al OpenAI, care promovează ideea folosirii sateliților și a energiei solare din spațiu pentru a susține expansiunea inteligenței artificiale. Divergența reflectă ruptura dintre cei doi, cândva cofondatori ai OpenAI în 2015. Musk a părăsit compania în 2018, ulterior criticând transformarea acesteia într-o structură cu profit limitat și apropierea de Microsoft. În 2023, el a lansat propria companie de inteligență artificială, xAI. De ce este discutată varianta spațială Creșterea rapidă a modelelor avansate de inteligență artificială a dus la o explozie a consumului de energie al centrelor de date. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că până în 2026 consumul acestora s-ar putea dubla. Sursele regenerabile nu asigură încă stabilitate fără capacități mari de stocare, iar energia nucleară necesită ani pentru dezvoltare. Susținătorii centrelor orbitale invocă: acces constant la energie solară; reducerea presiunii asupra rețelelor electrice terestre; posibil costuri energetice mai mici pe termen lung. Altman consideră însă că obstacolele logistice și financiare depășesc beneficiile imediate. Relația tensionată, dar cu aprecieri În ciuda rivalității, Altman a recunoscut calitățile lui Musk, lăudându-i competența în inginerie și capacitatea de a mobiliza echipe performante. Totuși, a admis că o reconciliere personală este puțin probabilă. Disputa dintre cei doi evidențiază o miză mai largă: cine și cum va construi infrastructura uriașă necesară pentru următoarea etapă a inteligenței artificiale, într-un moment în care cererea de calcul devine una dintre cele mai mari provocări tehnologice și energetice ale deceniului. [...]
