Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Cheltuielile cu inteligența artificială în Asia-Pacific ar urma să urce la 370 miliarde de dolari în 2029, de peste cinci ori față de nivelul din 2024, potrivit unei prognoze IDC citate de IT Home. Ritmul implicat este unul accelerat: IDC estimează o rată anuală compusă de creștere (CAGR) de 38,4% pentru perioada până în 2029.
Un element cu greutate pentru companii este că aproape jumătate din bugetul total ar urma să fie direcționat către AI generativă (GenAI) — 47,4% din total, adică aproximativ 175 miliarde de dolari (aprox. 805 miliarde lei). Pentru acest segment, IDC indică un CAGR de 68,2%, semnalând că GenAI devine principalul motor al investițiilor, nu doar o extensie a proiectelor existente.
Din perspectiva utilizărilor, IDC arată că „furnizarea de infrastructură AI” este cea mai mare componentă individuală, cu circa 39% din cheltuielile totale. Practic, o parte semnificativă din creșterea pieței este susținută de investiții în capacitate tehnică (hardware, centre de date și resurse asociate), necesară pentru rularea și scalarea modelelor.
IDC mai apreciază că piața AI din Asia-Pacific intră într-o nouă fază: accentul se mută de la construcția de infrastructură către integrarea platformelor și operarea la scară mai mare. În această logică, organizațiile ar trece de la cazuri de utilizare izolate la ecosisteme integrate, la nivel de întreprindere, iar adoptarea AI s-ar extinde atât ca profunzime, cât și ca arie de utilizare.
În ansamblu, prognoza indică o presiune crescândă pe bugetele de tehnologie din regiune, cu două direcții dominante: investiții mari în infrastructură și o accelerare puternică a AI generative, care captează o pondere tot mai mare din cheltuieli.
Recomandate
Administrația SUA vrea să schimbe termenul oficial folosit pentru AI , urmând să utilizeze în comunicarea guvernamentală expresia „super inteligență” („SI”) în loc de „inteligență artificială” („AI”), potrivit News , care relatează declarațiile făcute de Donald Trump la Adunarea Generală a ONU . În discursul de la ONU, Trump a susținut că noua formulare „sună mult mai bine” și că este „mult mai potrivită” decât „inteligență artificială”. El a argumentat că termenul „inteligență artificială” „sună ca și cum (această tehnologie) este falsă”, în timp ce, în opinia sa, AI „nu este falsă”. Ce schimbă, concret, această decizie Din informațiile prezentate, schimbarea vizează limbajul oficial al Guvernului american : de acum înainte, în comunicarea sa, administrația ar urma să folosească „super inteligență” în loc de „inteligență artificială”. Trump și-a exprimat și speranța ca „lumea” să adopte aceeași formulare, adăugând că rămâne de văzut dacă poate influența și alte guverne să urmeze acest neologism. „Bine ați venit în lumea super inteligenței, «SI».” „Vom vedea dacă am putere.” Contextul termenului „super inteligență”, așa cum apare în material În domeniu, „super inteligență” este descrisă ca stadiul în care AI ar depăși capacitățile de raționare și reflecție ale omului în toate domeniile . Materialul notează că, potrivit părerii generale, inclusiv cele mai avansate modele AI sunt încă departe de acest obiectiv. În acest cadru, anunțul are o miză operațională: dacă termenul se schimbă în comunicarea oficială a SUA, el poate influența modul în care instituțiile publice își formulează mesajele și, potențial, felul în care este descrisă tehnologia în spațiul public internațional. [...]
Jensen Huang respinge ideea unor noi reglementări pentru AI și cere accelerarea dezvoltării , susținând că riscurile „apocaliptice” sunt nefondate, potrivit Tom's Hardware . Mesajul vine într-un moment în care discuțiile despre controlul inteligenței artificiale se intensifică, iar poziția șefului Nvidia are potențial să influențeze dezbaterea de reglementare din industrie. Publicația relatează, citând un material Bloomberg bazat pe un interviu CBS, că Huang a spus că există „0% șanse” ca inteligența artificială să distrugă omenirea până la finalul deceniului. În aceeași logică, el a argumentat că, deși AI se dezvoltă „într-un ritm extrem de rapid”, scenariile de tip „sfârșitul lumii” sunt „în mare parte nefondate”. Ce spune Nvidia despre riscuri și ritmul dezvoltării În declarațiile preluate, Huang respinge ideea alimentării fricii în spațiul public și consideră că nu are sens să „stârnești teamă în America”. În plus, el pledează pentru accelerarea dezvoltării, afirmând că „ar trebui să mergem cât de repede putem, indiferent de oricine altcineva”. De ce contează: presiune în dezbaterea de reglementare Dincolo de componenta de opinie, poziția exprimată de CEO-ul Nvidia are relevanță directă pentru discuțiile despre reglementarea AI, pentru că se plasează explicit împotriva introducerii unor noi reguli și minimizează argumentele de tip „doom” (scenarii catastrofice) asociate cu tehnologia. Tom’s Hardware notează că Huang a respins avertismentele de acest tip, inclusiv cele atribuite Anthropic, companie cunoscută pentru accentul pus pe siguranța AI. Informațiile disponibile în material sunt limitate la aceste declarații și la contextul de atribuire (Bloomberg/CBS); nu sunt oferite detalii despre ce reglementări concrete vizează Huang sau ce propuneri legislative sunt în discuție. [...]
Anthropic reduce costurile de utilizare ale Claude Opus cu 40% odată cu trecerea la noul model Opus 5.5, o schimbare care poate conta direct pentru companiile ce folosesc intensiv AI la programare și automatizări, potrivit 9to5Mac . Opus este cel mai mare și mai scump dintre modelele principale Claude (Haiku, Sonnet, Opus), iar Anthropic mai are și un nivel superior, Fable/Mythos, descris ca fiind și mai capabil, dar și mai costisitor. Actualizarea de acum ridică Opus de la versiunea 5 la 5.5, la circa două luni după upgrade-ul anterior, în linie cu ritmul recent al companiei. Ce se schimbă pentru utilizatori: preț mai mic și viteză mai mare Anthropic spune că Opus 5.5 „necesită mai puțin compute” (resurse de calcul) pentru a fi servit, iar prețurile au fost ajustate în consecință. Concret, compania indică: cost cu 40% mai mic decât Opus 5 „pe sarcini tipice”, la setări implicite; tarifare pe token (unitate de text procesată de model) de 4 dolari (aprox. 18 lei) pe milion pentru input și 20 dolari (aprox. 90 lei) pe milion pentru output, cu 20% sub Opus 5; „cache reads” (citiri din cache, folosite frecvent în sarcini de tip agentic și coding) la 0,20 dolari (aprox. 0,9 lei) pe milion de tokeni, cu 60% mai ieftin; generare de output cu peste 30% mai rapidă decât Opus 5. Separat de preț, Anthropic anunță și creșterea limitelor de utilizare pe interval de cinci ore pentru planurile Pro, Max și Team, plus un mecanism de „reset” al limitelor pentru abonați, pe care îl pot salva și folosi când aleg. De ce contează: productivitate mai mare la sarcini de programare, cu bugete mai mici În descrierea performanței, Anthropic pune accent pe programare și pe lucrări „lungi și întinse”, precum migrații și audituri la nivel de întreg codul unei aplicații. Compania oferă exemple din testări timpurii, inclusiv: o migrare de cod de 680.000 de linii finalizată „în mai puțin de o zi”, despre care afirmă că ar fi luat „săptămâni” unei echipe; un audit și remediere pentru o bază de cod de 200.000 de linii realizate „în mai puțin de trei ore”, față de „peste 20 de ore” cu Opus 5, cu un consum de tokeni de 2,5 ori mai mare la versiunea veche; un test intern de rescriere a HAProxy (software folosit pentru distribuirea traficului web între servere) din C în Rust, unde Opus 5.5 ar fi terminat în 9,5 ore față de 12 ore pentru Fable 5.1 și cu un cost cu 51% mai mic. Tot Anthropic susține că, pe benchmark-uri de „agentic coding” (programare în care modelul execută pași autonomi), Opus 5.5 ar obține rezultate „de frontieră” la o fracțiune din cost, inclusiv comparații de cost per sarcină cu modele GPT menționate de companie. Disponibilitate și ce urmează Claude Opus 5.5 este disponibil acum. Anthropic spune că modelele Claude Sonnet 5.5 și Claude Haiku 5.5 vor veni „în săptămânile următoare”, cu îmbunătățiri similare de performanță, eficiență și siguranță. Pentru detalii tehnice, compania trimite la pagina dedicată modelului Opus 5.5. [...]
Aproape 9 din 10 tineri din Generația Z folosesc instrumente AI, dar cererea de transparență rămâne ridicată în contexte sensibile , potrivit datelor din „ AI Adoption Report România 2026 ”, citate de Economica . Diferențele între generații și reticența față de utilizarea „pe ascuns” conturează un risc operațional pentru companii: adoptarea crește, însă încrederea depinde de cum este comunicată folosirea AI. Adopția AI: decalaj mare între generații Cercetarea MKOR indică o utilizare semnificativ mai mare în rândul generațiilor tinere: Baby Boomers: 39% Generația X: 66% Millennials: 72% Generația Z: 89% În rândul românilor care folosesc AI, 83% spun că utilizează instrumente de inteligență artificială în timpul liber, iar 58% le folosesc și la serviciu. Ce aplicații sunt cunoscute și folosite efectiv La nivel de notorietate, ChatGPT este cea mai cunoscută aplicație (98% dintre respondenți au auzit de ea), urmată de Gemini (79%) și Claude (37%), potrivit Agerpres (informație preluată în material). Pentru utilizarea din ultimele 30 de zile (în rândul utilizatorilor de AI), studiul indică: ChatGPT: 86% Gemini: 48% Claude: 17% Copilot: 16% „AI nedeclarat” în sănătate, psihologie și bănci: unde apare ruptura de încredere Studiul arată că transparența privind utilizarea AI devine critică în domenii cu miză personală ridicată. Respondenții spun că s-ar simți trădați sau deranjați în special în următoarele situații: 32% dacă explicațiile privind analizele medicale ar fi generate de AI 27% dacă AI ar fi folosit nedeclarat în discuții cu un psiholog sau consilier online 27% dacă ar fi preluați de un asistent virtual când sună la bancă, crezând că vorbesc cu un om 26% dacă un mesaj de suport emoțional ar proveni de la un algoritm 24% dacă un recrutor le-ar evalua CV-ul fără să precizeze utilizarea AI Pe de altă parte, 15% dintre români afirmă că nu sunt deranjați de prezența unui AI nedeclarat, atât timp cât „își face treaba”. „Adoptarea a crescut repede, însă aşteptarea de onestitate a rămas neschimbată”, a declarat Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, în comunicat. Un test practic: jumătate nu disting corect textul uman de cel generat de AI Într-un test de recunoaștere a textelor generate de AI, respondenții au primit două texte scurte și au fost rugați să identifice varianta scrisă de un om. Doar 48% au indicat corect textul uman, în timp ce 52% au atribuit unui om textul generat de inteligența artificială. Cine nu folosește AI și de ce Conform cercetării, 19% dintre români nu au încercat niciodată AI, 7% l-au testat și au renunțat, iar 5% spun că nu știu deloc ce înseamnă inteligența artificială. Jumătate dintre non-utilizatori afirmă că preferă să rezolve lucrurile pe cont propriu sau să discute cu oameni, iar un sfert dintre aceștia se tem de tehnologie și o consideră periculoasă pentru societate. Metodologie Cercetarea a fost realizată în două valuri (mai și august 2026), pe un eșantion de 1.000 de respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național și ponderat după gen și vârstă. Datele au fost colectate prin sondaj online (CAWI), prin Panelul MKOR. Studiul are un nivel de încredere de 95% și o marjă de eroare de ±3,1%, conform metodologiei prezentate de companie. [...]
SUA și China discută un mecanism de notificare pentru incidente de inteligență artificială cu potențial de securitate națională , într-o încercare de a reduce riscurile și de a crește transparența între cele două puteri înaintea summitului Trump–Xi de la Washington, potrivit Mediafax . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a spus că discuțiile cu vicepremierul chinez He Lifeng , desfășurate la New York, au vizat crearea unui nou „mecanism de notificare” pentru incidente legate de inteligența artificială care ar putea afecta securitatea națională. Oficialul american a descris întâlnirea drept „de succes”, relatează BBC, citată de Mediafax. „Credem că, la fel ca în cazul oricărei activități transfrontaliere, trecerea de la o transparență mai mare între puterea numărul unu și a doua în domeniul inteligenței artificiale din lume este foarte importantă.” De ce contează: un „plan de siguranță” într-o competiție tehnologică și comercială Inițiativa vine pe fondul unei curse declarate pentru dominarea industriilor de inteligență artificială și tehnologie, într-un context în care tehnologia a intrat sub o analiză mai strictă după avertismente ale cercetătorilor privind riscurile potențiale și după apeluri din industrie pentru o abordare mai prudentă. În paralel, discuțiile SUA–China au inclus și teme economice și comerciale. Bessent a menționat planuri de „operaționalizare” a unui proces de identificare a potențialelor reduceri tarifare la mărfuri, numit „Board of Trade”. Context: armistițiul tarifar are termen, iar summitul e aproape Întâlnirea de la New York are loc înaintea summitului dintre Donald Trump și Xi Jinping, programat la Washington la sfârșitul acestei săptămâni. În același timp, un armistițiu în războiul tarifar dintre cele mai mari două economii ale lumii urmează să expire pe 10 noiembrie. Agenția de stat chineză Xinhua a transmis că cele două părți au avut discuții „sincere, aprofundate și constructive” pe teme economice și comerciale cheie, inclusiv inteligența artificială. Poziția Washingtonului: fără încetinirea dezvoltării IA În SUA au existat în ultimele zile apeluri pentru încetinirea dezvoltării inteligenței artificiale, din cauza temerilor legate de impactul potențial asupra umanității. Potrivit informațiilor citate de Mediafax, Trump a respins în mare parte aceste îngrijorări, argumentând că există suficiente politici în domeniu și că SUA nu își pot permite să piardă avantajul în fața Chinei. În mai, când Xi l-a găzduit pe Trump la Beijing, colaborarea în domeniul inteligenței artificiale a fost una dintre temele discutate, iar discuțiile s-au încheiat cu un acord care includea achiziții chineze de avioane Boeing și produse agricole americane, în schimbul unor tarife mai mici. [...]
Refuzul lui Mark Zuckerberg de a susține o coordonare între rivali pe „ritmul” dezvoltării AI ajunge, practic, în centrul unei plângeri antitrust depuse în SUA, într-un moment în care industria încearcă să împingă tema siguranței spre reguli și standarde comune. Potrivit The Next Web , argumentele invocate de CEO-ul Meta pentru a nu se alătura unui astfel de demers seamănă cu cele ale reclamanților care susțin că o înțelegere între competitori ar frâna îmbunătățirea produselor. Plângerea antitrust a fost depusă vineri, la San Francisco, de patru consumatori. Aceștia acuză că „pacing push” – ideea de a încetini coordonat dezvoltarea modelelor avansate – ar fi, în esență, o înțelegere orizontală (între concurenți direcți) de a limita progresul produselor, sub pretextul siguranței. De ce contează: „siguranța AI” riscă să devină teren de litigiu concurențial În aceeași zi cu depunerea plângerii, șeful diviziei de AI a Microsoft, Mustafa Suleyman , a spus într-un interviu la CNBC că „controlul” AI avansate va fi o provocare foarte mare și a apărat ideea de reglementare, argumentând că schimbarea de ton a industriei spre siguranță este „responsabilă”, nu interesată. Interviul a fost relatat de Brent D. Griffiths pentru Business Insider . Materialul nu menționează procesul, iar publicația notează că sincronizarea pare o coincidență „până când cineva stabilește altfel”. Argumentul lui Zuckerberg și argumentul reclamanților: aceleași „garduri” fără acord între rivali The Next Web arată că Zuckerberg a refuzat în această săptămână să se alăture propunerii de coordonare privind ritmul dezvoltării, susținând că: fiecare laborator are responsabilitatea și stimulentul să se miște în ritmul necesar pentru a-și antrena modelele în siguranță; laboratoarele au capacitatea să ia măsuri proprii pentru a se asigura că asta se întâmplă; riscul de răspundere (liability) dacă modelele produc prejudicii, plus competiția, creează deja presiunea necesară; Meta folosește evaluatori independenți, pe care îi numește „bună practică” în industrie. Reclamanții spun, în esență, același lucru: obiectivele de siguranță pot fi urmărite unilateral (de fiecare companie), prin evaluatori independenți sau prin reguli guvernamentale; ceea ce ar necesita un acord între rivali ar fi, de fapt, reducerea presiunii concurențiale. Cine este dat în judecată și de ce lipsesc Meta și Microsoft În plângere sunt vizați patru pârâți: Anthropic, OpenAI, SpaceXAI și Google. The Next Web notează că aceștia sunt identificați ca fiind companiile care ar fi făcut și acceptat public propunerea, după ce Dario Amodei a publicat un eseu (menționat de TNW aici ), iar Sam Altman a spus că OpenAI „va egala” demersul (TNW aici ). Meta și Microsoft nu apar ca pârâți pentru că, potrivit articolului, nu au acceptat public propunerea – nu pentru că ar fi „mai prudente”. Publicația amintește că Suleyman a fost vocal pe tema siguranței, iar Meta operează unul dintre cele mai mari programe de „frontier AI” (modele de vârf) din lume. Ce urmează: lista pârâților se poate schimba, iar apărarea e deja schițată The Next Web indică două lucruri de urmărit: dacă Microsoft și Meta rămân în afara oricărui cadru de tip „standarde” care ar include angajamente privind ritmul dezvoltării; intrarea lor într-un astfel de organism ar putea transforma „lista” într-o țintă în mișcare; cum vor răspunde în instanță cei patru pârâți – cu observația că Zuckerberg a formulat deja, indirect, o linie de apărare: că obiectivele de siguranță pot fi atinse fără coordonare între competitori. [...]
