Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
ChatGPT integrează peste 14 aplicații populare și face un pas important spre ideea de „super-aplicație” digitală, permițând utilizatorilor să comande mâncare, să rezerve curse sau să creeze playlisturi direct din conversație. Potrivit TechCrunch, OpenAI a extins sistemul de integrări cu servicii externe astfel încât mai multe acțiuni online să poată fi realizate prin simple comenzi în limbaj natural, fără a părăsi interfața chatbotului.
Funcția a fost prezentată inițial la OpenAI DevDay din octombrie 2025, când platforma avea doar șapte parteneri. În prezent, lista a depășit 14 aplicații, incluzând servicii populare precum Uber, DoorDash, Spotify, Canva, Expedia sau Target. Integrarea este disponibilă pentru utilizatorii autentificați din Statele Unite și Canada, inclusiv pentru cei care folosesc planul gratuit.
Utilizatorii pot activa un serviciu direct din conversație, tastând numele aplicației în prompt. De exemplu, o comandă precum „Spotify, creează un playlist pentru o cină” permite chatbotului să genereze lista și să o salveze în contul utilizatorului.
Aplicațiile pot fi conectate și din meniul Settings – Apps and Connectors, iar după conectare ChatGPT poate afișa elemente interactive direct în chat, precum:
Prin conectarea conturilor, utilizatorii permit accesul la anumite date. De exemplu, integrarea cu Spotify oferă acces la playlisturi și istoricul de ascultare pentru personalizarea recomandărilor.
Printre aplicațiile care pot fi conectate în ChatGPT se numără:
OpenAI a confirmat că OpenTable, PayPal și Walmart urmează să fie adăugate ulterior.
Această inițiativă marchează a doua încercare a OpenAI de a construi un ecosistem de aplicații în jurul ChatGPT, după lansarea GPT Store în 2024, care nu a reușit să genereze interes major. Noua strategie se bazează pe parteneriate directe cu branduri mari și pe o infrastructură tehnică numită Apps SDK, construită pe standardul Model Context Protocol pentru conectarea modelelor AI cu servicii externe.
Extinderea integrărilor sugerează că OpenAI încearcă să transforme ChatGPT într-un hub digital central, similar aplicațiilor „super-app” din Asia, unde mai multe servicii sunt accesate dintr-un singur loc. Dacă această strategie va avea succes, utilizatorii ar putea începe să își planifice călătorii, să facă cumpărături sau să consume conținut fără să mai deschidă alte aplicații, iar ChatGPT ar deveni interfața principală dintre utilizator și internet. În același timp, modelul ridică întrebări legate de concurență între servicii similare și de modul în care platforma va decide ce aplicații sau rezultate sunt afișate utilizatorilor.
Recomandate
OpenAI ar urma să integreze generatorul video Sora direct în ChatGPT , extinzând astfel funcțiile platformei cu posibilitatea de a crea videoclipuri cu inteligență artificială, potrivit unui raport citat de Reuters . Informația provine din surse familiarizate cu planurile companiei și indică faptul că instrumentul ar putea fi lansat în curând în interiorul ChatGPT . În prezent, Sora funcționează ca aplicație separată, lansată în 2025, care permite utilizatorilor să genereze videoclipuri AI pornind de la descrieri text. Ce este Sora Sora este un model de inteligență artificială specializat în generarea de videoclipuri pe baza comenzilor text , parte a strategiei OpenAI de dezvoltare a sistemelor multimodale. Prin acest sistem, utilizatorii pot: crea clipuri video generate de AI din descrieri scrise; edita sau genera scene complexe; distribui videoclipurile pe platforme online. Aplicația a fost lansată inițial ca serviciu independent, unde utilizatorii pot crea și publica videoclipuri într-un flux similar rețelelor sociale. Integrarea în ChatGPT Potrivit raportului, OpenAI intenționează să păstreze aplicația Sora separată , însă în același timp să introducă funcția de generare video și în ChatGPT. O astfel de integrare ar transforma ChatGPT într-o platformă mai completă pentru creație digitală, unde utilizatorii ar putea genera: text; imagini; videoclipuri AI. Această mișcare ar intensifica competiția în domeniul AI generativ, unde companii precum Meta și Google dezvoltă propriile tehnologii de creare automată de conținut video. Video generativ – noua frontieră a inteligenței artificiale După succesul modelelor de generare de text și imagini, tehnologia de text-to-video este considerată următorul pas major în evoluția inteligenței artificiale. Specialiștii estimează că astfel de instrumente ar putea avea un impact semnificativ asupra: industriei media; producției video și publicității; conținutului pentru social media. OpenAI nu a confirmat oficial planurile până în acest moment, iar informațiile din raport nu au fost verificate independent. [...]
Spotify testează funcția Taste Profile care permite utilizatorilor să ajusteze direct recomandările muzicale , platforma introduce un instrument bazat pe inteligență artificială prin care ascultătorii pot influența modul în care algoritmul le sugerează melodii, podcasturi sau audiobookuri. Noul sistem, prezentat de co-directorul executiv Gustav Söderström în cadrul festivalului SXSW din Statele Unite, este momentan în fază beta și urmează să fie lansat inițial pentru utilizatorii Premium din Noua Zeelandă în următoarele săptămâni. Funcția Taste Profile oferă utilizatorilor o imagine de ansamblu asupra obiceiurilor lor de ascultare și le permite să intervină direct asupra recomandărilor generate de algoritm. Interfața include un buton „Tell us more”, prin care utilizatorii pot indica preferințe suplimentare sau pot elimina genuri muzicale care apar prea des în sugestii. Prin intermediul acestui sistem, inteligența artificială poate interpreta și solicitări mai generale. De exemplu, utilizatorii pot menționa că se pregătesc pentru un maraton și doresc muzică energică sau că preferă podcasturi de știri pentru drumul zilnic către serviciu. Algoritmul va ajusta ulterior recomandările în funcție de aceste informații. Spotify subliniază că funcția este opțională , iar utilizatorii care nu doresc să intervină asupra recomandărilor pot continua să folosească aplicația fără modificări. Ce aduce nou Taste Profile Principalele funcții anunțate de Spotify includ: analiză automată a obiceiurilor de ascultare; posibilitatea de a spune explicit ce tip de conținut dorești mai des; eliminarea unor genuri sau teme nedorite din recomandări; interpretarea unor solicitări contextuale, precum activități sportive sau navetă. Parte din strategia Spotify bazată pe inteligență artificială Taste Profile face parte dintr-un val mai amplu de funcții bazate pe inteligență artificială lansate de companie. Printre acestea se numără: Funcție Rol AI DJ oferă recomandări și comentarii audio personalizate Prompted Playlist generează playlisturi pe baza unor cereri specifice Taste Profile permite utilizatorilor să ajusteze direct modul în care funcționează algoritmul Funcția Prompted Playlist , lansată recent, permite deja crearea de playlisturi pe baza unor solicitări precise, cum ar fi melodii dintr-un anumit serial TV. Și această funcție a fost testată inițial în Noua Zeelandă înainte de extinderea către utilizatori din Statele Unite și Canada. Dacă strategia va urma același model, Taste Profile ar putea ajunge ulterior pe piețe mai mari, după perioada de testare. [...]
Sam Altman spune că inteligența artificială ar putea fi vândută „la contor”, precum electricitatea , sugerând un model economic în care utilizatorii plătesc strict pentru cantitatea de „inteligență” consumată. Declarația, făcută la un eveniment major al industriei financiare din SUA, a devenit rapid virală și a relansat dezbaterea despre modul în care va fi controlat și tarifat accesul la tehnologiile AI. Potrivit NDTV Profit , directorul OpenAI a vorbit despre această viziune pe 11 martie 2026, la Infrastructure Summit organizat de BlackRock în Washington. Într-o discuție cu Bayo Ogunlesi, președintele Global Infrastructure Partners, Altman a explicat că inteligența artificială ar putea deveni o infrastructură digitală de bază, accesată la cerere, similar cu apa sau electricitatea. Modelul de funcționare este deja vizibil în industria AI. Companiile care dezvoltă modele mari de limbaj taxează utilizarea în funcție de „tokenuri”, unități care reprezintă textul sau datele procesate de sistem. Acest mecanism permite gestionarea eficientă a resurselor de calcul, mai ales în perioadele de cerere intensă pentru servicii bazate pe inteligență artificială. Altman a subliniat că obiectivul companiei este extinderea masivă a accesului la aceste tehnologii. „Vrem să inundăm lumea cu inteligență. Vrem ca oamenii să o folosească pentru orice”, a spus el, indicând că inteligența artificială ar putea deveni un element central al economiei digitale, de la productivitate personală până la procese industriale complexe. Declarațiile vin într-un context de investiții uriașe în infrastructura AI. Potrivit unei analize publicate de Fortune , companiile din domeniu investesc zeci de miliarde de dolari în centre de date și capacitate de calcul pentru a susține dezvoltarea modelelor avansate. În paralel, OpenAI a atras recent finanțări masive pentru extinderea infrastructurii, inclusiv cu sprijinul unor investitori majori din sectorul tehnologic. Reacțiile din mediul online au fost însă împărțite. Unii utilizatori au comparat ideea cu scenarii distopice din cultura pop, sugerând că „inteligența ca utilitate” ar putea transforma gândirea asistată de AI într-un serviciu plătit permanent. Alții au remarcat că analogia cu electricitatea ar putea implica, pe termen lung, și reglementări stricte din partea statului dacă inteligența artificială devine infrastructură critică. Conceptul nu este nou în discursul lui Altman. În 2025, el declara într-un eveniment economic că industria se apropie de momentul în care va putea oferi „inteligență prea ieftină pentru a fi contorizată”, susținând că prețul procesării AI a scăzut de peste zece ori pe an în ultimii ani, după cum relata Inkl . Totuși, în 2026 discuția capătă o dimensiune diferită, pe fondul costurilor uriașe ale infrastructurii, al consumului de energie și al întrebărilor tot mai frecvente despre cine va controla accesul la această tehnologie. [...]
Majoritatea chatboturilor AI populare au oferit ajutor pentru planificarea unor atacuri violente , inclusiv împușcături în școli și atentate, atunci când cercetători s-au dat drept adolescenți de 13 ani, potrivit unei investigații publicate de CNN . Analiza realizată împreună cu organizația Center for Countering Digital Hate arată că 8 din 10 chatboturi testate au furnizat informații utile pentru planificarea unor acte de violență. Cum a fost realizat testul Investigația s-a desfășurat între noiembrie și decembrie 2025 și a analizat 10 dintre cele mai utilizate chatboturi AI , printre care: ChatGPT Google Gemini Microsoft Copilot Meta AI Perplexity DeepSeek Character.AI Snapchat My AI Replika Claude Cercetătorii au testat aceste sisteme în 18 scenarii diferite , în care utilizatorii simulau intenții de atac, de la împușcături în școli până la atentate asupra politicienilor sau lăcașurilor de cult. Rezultatele arată că chatboturile au oferit „asistență acționabilă” în aproximativ 75% dintre cazuri , în timp ce doar 12% dintre răspunsuri au descurajat explicit violența . Ce chatboturi au fost cele mai problematice Potrivit raportului, unele sisteme au fost deosebit de permisive: Chatbot Procent de răspunsuri care au ajutat planificarea atacurilor Perplexity 100% Meta AI 97% Character.AI 83,3% Character.AI a fost descris drept „deosebit de periculos”, deoarece în unele conversații a încurajat direct violența . În alte cazuri, chatboturile au oferit informații sensibile: ChatGPT ar fi furnizat hărți ale campusurilor școlare într-o discuție despre violență în școli Gemini ar fi explicat că șrapnelul metalic crește letalitatea unei bombe DeepSeek ar fi încheiat o conversație despre alegerea unei puști cu mesajul „Happy (and safe) shooting!” Un singur chatbot a refuzat constant Modelul Claude , dezvoltat de Anthropic, a fost singurul care a refuzat aproape constant să ofere ajutor pentru planificarea unor atacuri. Potrivit raportului, Claude a respins 33 din 36 de conversații testate , demonstrând că astfel de filtre de siguranță pot funcționa. Reacția companiilor Companiile din industrie au răspuns că informațiile oferite de chatboturi sunt, în mare parte, disponibile public pe internet . Google a declarat că modelele mai noi oferă mai puține informații utilizabile Meta a spus că a implementat modificări pentru a corecta problemele identificate OpenAI și Google au afirmat că au lansat modele actualizate după perioada testelor Un risc real, nu doar teoretic Raportul menționează și un caz concret: în Finlanda , un adolescent de 16 ani a fost condamnat pentru trei tentative de omor după ce ar fi folosit ChatGPT timp de aproape patru luni pentru a documenta un atac cu cuțitul asupra colegilor. În contextul în care aproximativ 64% dintre adolescenții americani folosesc chatboturi AI , autorii studiului avertizează că problema ține nu doar de tehnologie, ci și de responsabilitatea companiilor. [...]
Nvidia a investit în Thinking Machines Lab , startupul de inteligență artificială fondat de fosta directoare tehnologică a OpenAI, Mira Murati , într-un parteneriat strategic care prevede utilizarea masivă a cipurilor companiei pentru dezvoltarea unor modele AI de ultimă generație, potrivit informațiilor publicate de The Wall Street Journal . Acordul presupune implementarea a cel puțin un gigawatt de cipuri Nvidia pentru antrenarea și rularea sistemelor de inteligență artificială dezvoltate de Thinking Machines Lab. De asemenea, cele două companii vor colabora pentru a construi infrastructuri dedicate antrenării și implementării modelelor AI la scară foarte mare. Startupul lansat de Mira Murati în februarie 2025 a crescut rapid în industria tehnologică. În iulie 2025, compania a atras 2 miliarde de dolari într-o rundă de finanțare de tip seed , evaluând startupul la aproximativ 12 miliarde de dolari , potrivit datelor publicate de Reuters . Echipa Thinking Machines Lab include mai mulți cercetători importanți din domeniul AI, printre care foști membri ai OpenAI, iar compania lucrează la dezvoltarea unor sisteme multimodale capabile să interacționeze cu utilizatorii prin conversație, imagini și alte forme naturale de comunicare . Investiția face parte din strategia mai amplă a Nvidia de a susține financiar și tehnologic companii care dezvoltă modele de inteligență artificială. Producătorul de cipuri a participat în ultimii ani la finanțări pentru mai multe startupuri majore din domeniu, inclusiv OpenAI, Anthropic, xAI sau Mistral AI. Parteneriatul cu Thinking Machines Lab ar putea folosi noua platformă de hardware Vera Rubin , anunțată de Nvidia pentru 2026, care promite performanțe de inferență mult mai eficiente decât arhitectura actuală Blackwell. [...]
LG CNS și compania americană Palantir au semnat un parteneriat strategic pentru dezvoltarea transformării bazate pe inteligență artificială , un acord prin care tehnologia AI și platformele de integrare a datelor ale firmei americane vor fi integrate în proiectele de transformare digitală realizate de compania sud-coreeană. Potrivit The Korea Times , înțelegerea a fost semnată în Statele Unite pe 12 martie 2026, iar obiectivul este extinderea globală a afacerilor LG CNS în domeniul „AI transformation” (AX), adică modernizarea companiilor prin utilizarea inteligenței artificiale și a analizei datelor. LG CNS, divizia de servicii IT a grupului sud-coreean LG, va integra în proiectele sale două dintre platformele dezvoltate de Palantir Technologies: Foundry și Artificial Intelligence Platform (AIP) . Prima este destinată integrării și organizării volumelor mari de date provenite din sisteme disparate ale companiilor, iar cea de-a doua combină aceste date cu modele de inteligență artificială generativă pentru a sprijini decizii operaționale în timp real. Directorul executiv al LG CNS, Hyun Shin-gyoon , a declarat că acordul reprezintă un punct de cotitură pentru extinderea globală a companiei în domeniul transformării digitale. Strategia se bazează pe combinarea expertizei industriale a companiei sud-coreene cu platformele software dezvoltate de Palantir, companie americană cunoscută pentru soluții avansate de analiză a datelor utilizate de corporații și instituții guvernamentale. În cadrul colaborării, LG CNS va crea o unitate dedicată, numită Forward Deployed Engineering (FDE) , care va lucra direct cu Palantir pentru a identifica și implementa proiecte cu valoare ridicată în mai multe industrii. Printre domeniile vizate se numără: producția industrială energia electronica logistica Compania sud-coreeană intenționează să înceapă implementarea platformelor în interiorul grupului LG , unde unele filiale analizează deja adoptarea acestor tehnologii. Potrivit companiei, un proiect pilot pentru managementul calității a fost deja finalizat cu succes folosind Foundry și AIP, iar rezultatele au dus la semnarea unui contract de implementare la scară completă. Experiența obținută din proiectele interne ar urma să fie folosită pentru extinderea serviciilor către clienți externi, LG CNS mizând pe creșterea cererii globale pentru soluții bazate pe inteligență artificială și analiză avansată a datelor în mediul corporativ. [...]
