Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
ByteDance accelerează dezvoltarea celui de-al doilea smartphone Doubao, cu lansare vizată în T2 2026, potrivi Digitimes. Sursele citate indică o fereastră de lansare la mijlocul sau spre finalul trimestrului al doilea din 2026, după ce proiectul oficial al versiunii „Doubao Mobile Assistant” a fost demarat la finalul lui 2025, pe fondul unui interes inițial considerat suficient pentru a justifica o nouă generație.
Prima generație a fost, în esență, un test de piață: un model Nubia M153 (sub-brand ZTE Nubia), disponibil exclusiv pentru dezvoltatori și experți la începutul lui decembrie 2025, la circa 3.499 yuani (aproximativ 500 de dolari), notează TMTPost. Telefonul a fost promovat în jurul funcțiilor de asistent AI, inclusiv activare vocală pentru sarcini precum comparații de prețuri între aplicații, rezervări la restaurante sau editare foto, iar lotul inițial de aproximativ 30.000 de unități s-a epuizat rapid.
Pentru a doua generație, ByteDance își păstrează strategia de a nu produce direct hardware, ci de a livra integrarea la nivel de sistem a capabilităților AI prin parteneriate. Colaborarea principală rămâne cu Nubia/ZTE (ZTE pe hardware, ByteDance pe AI), iar compania negociază extinderea către producători mai mari pentru preinstalări și integrări mai profunde.
În modelul comercial descris de sursele citate, ByteDance ar urmări venituri din licențiere tehnologică și abonamente lunare pentru servicii AI, plătite de producători. În paralel, echipa Doubao ar fi obținut deja permisiuni parțiale de acces din partea unor aplicații populare, inclusiv din zone precum:
Demersul vine pe fondul unor critici publice legate de securitate și confidențialitate. La întâlnirea anuală Tencent din 26 ianuarie 2026, CEO-ul Pony Ma a catalogat telefonul Doubao drept „extrem de nesigur și iresponsabil”, invocând utilizarea unor plugin-uri „gri” pentru capturi de ecran și încărcare în cloud, relatează TTM. Doubao Mobile Assistant a răspuns pe Weibo că accesează funcții doar cu autorizare explicită a utilizatorului, că datele sunt criptate și că nu sunt stocate sau folosite la antrenarea modelelor pe conținutul utilizatorilor; compania ar fi respins acuzații similare și în decembrie 2025.
Recomandate
Un posibil prim caz documentat de civili uciși de o dronă cu țintire automată ridică presiunea pentru reguli mai stricte privind armele autonome , pe fondul folosirii tot mai frecvente a inteligenței artificiale pe câmpul de luptă, potrivit G4Media . Publicația relatează că o dronă rusească pilotată complet de IA ar fi lovit autonom o benzinărie din Zaporijia, pe 6 iulie, ucigând trei ucraineni. Informația este prezentată ca o premieră îngrijorătoare în războiul Rusia–Ucraina: ar putea fi primul caz documentat în care civili sunt uciși de o dronă echipată cu un sistem automat de țintire. Potrivit materialului, cazul a fost relatat în detaliu de The New York Times , iar concluzia privind caracterul „documentat” este atribuită lui Kateryna Bondar, cercetătoare principală la Centrul Wadhwani pentru IA din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington. Ce indică datele tehnice invocate în relatare Pentru a susține evaluarea, oficiali ucraineni ar fi prezentat jurnaliștilor resturi de la două drone rusești Molniya. The New York Times ar fi fotografiat un modul de computer Nvidia de la bord și ar fi trimis imaginile companiei, care a confirmat că fotografiile arată un mini-computer Jetson Orin. În relatare se precizează că cipul folosit în atacul de la Zaporijia „nu era criptat” și că astfel de module, care „costă doar câteva sute de dolari”, au fost găsite pe mai multe tipuri de arme rusești. Nvidia a transmis, într-un comunicat citat de G4Media, că produsul este unul de consum, „destinat studenților, dezvoltatorilor și startup-urilor”, și că firma îl vinde în multe țări, dar nu și în Rusia, deși este „disponibil pe scară largă la comercianții cu amănuntul”. De ce contează: riscul de erori și încălcări ale legilor războiului Materialul notează că dronele autonome ghidate de IA nu necesită pilot uman, ceea ce le poate face mai greu de contracarat într-un context în care operatorii de drone au devenit ținte principale. În același timp, fără intervenție umană, astfel de sisteme sunt descrise ca fiind mai predispuse la erori dramatice sau la încălcarea legilor războiului, inclusiv prin incapacitatea de a distinge între civili și combatanți. Organizații pentru drepturile omului și Comitetul Internațional al Crucii Roșii sunt menționate ca avertizând asupra riscurilor și consecințelor și ca opunându-se utilizării armelor echipate cu inteligență artificială fără intervenție umană. Context operațional: testare și perfecționare pe front Potrivit sursei, Rusia ar fi vizat în timpul testelor infrastructură civilă (pompe de benzină și rezervoare de propan de la stații de benzină) și centre de recrutare militară în Zaporijia, însă motivele alegerii acestor ținte „rămân neclare”. Vadim Kușnikov, expert în drone la Institutul de Aviație din Harkiv, este citat afirmând că drona implicată era „un instrument preprogramat, antrenat în realitatea virtuală pentru a urmări obiecte specifice”. Colonelul Minaiev, comandant al apărării aeriene a orașului, spune că tehnologia este eficientă, dar încă imperfectă, adăugând: „Ei perfecționează această tehnologie. Ei identifică erorile și le corectează.” În același context, articolul menționează că Rusia a început zboruri de testare ale dronelor Molniya ghidate de IA în luna mai a anului trecut și că, anterior, ar fi testat sisteme de auto-țintire pe o altă dronă cu aripi fixe, V2U, potrivit experților ucraineni în apărare aeriană. Nu doar Rusia: și Ucraina a testat sisteme autonome G4Media mai notează că Ucraina a testat, la rândul ei, sisteme automate de țintire cu inteligență artificială. Fostul ministru al apărării, Mihailo Fedorov (recent demis), este citat spunând într-un interviu acordat The New York Times că Ucraina a folosit anterior un sistem complet autonom în Crimeea, vizând depozite de combustibil și echipamente militare, fără victime civile. În lipsa unor concluzii oficiale independente prezentate în material, relatarea rămâne formulată cu prudență („ar fi”, „ar putea fi”), însă miza este una de reglementare: dacă astfel de cazuri se confirmă și se repetă, presiunea pentru limitarea sau interzicerea armelor autonome fără control uman va crește. [...]
NVIDIA Groq 3 LPX a intrat în producție de serie, iar miza este accelerarea inferenței AI pentru „agenți” care trebuie să genereze rapid volume mari de text și să răspundă cu latență foarte mică, potrivit NVIDIA News . Compania poziționează noul accelerator ca extensie a platformei Vera Rubin, cu accent pe creșterea ratei de generare a „tokenurilor” (unități de text procesate de modele) în sarcini sensibile la întârziere, precum programarea asistată de AI. În testele de tip benchmarking realizate de Artificial Analysis, Groq 3 LPX a atins un record de 3.400 tokenuri de ieșire pe secundă, rulând Gemma 4 31B, un model „agentic” open-source, cu un context de 100.000 de tokenuri. NVIDIA susține că acesta este cel mai rapid rezultat înregistrat pentru modelul respectiv și că platforma oferă o „responsivitate” de 4 ori mai mare decât cea mai apropiată alternativă pentru agenți și alte sarcini cu latență critică. De ce contează: inferența devine „motorul” economic, iar viteza de generare e diferențiatorul NVIDIA își construiește argumentul în jurul faptului că sistemele „agentice” pot parcurge sute sau mii de pași de inferență și pot produce volume mari de tokenuri, ceea ce face ca viteza de generare să fie esențială pentru ca agenții să „raționeze”, să acționeze și să finalizeze sarcini complexe în timp real. În această logică, Groq 3 LPX este proiectat să crească interactivitatea platformei Vera Rubin NVL72 — adică ritmul în care sunt generate tokenurile pentru un utilizator individual, care determină cât de repede poate avansa agentul prin pașii unei sarcini. Într-o declarație inclusă în material, Jensen Huang, CEO-ul NVIDIA, leagă direct această direcție de cererea globală în creștere pentru capacitate de calcul AI și de rolul inferenței în extinderea utilizării modelelor lingvistice la scară. „Inferența este motorul de creștere al AI. (...) Vera Rubin (...) avansează frontiera performanței cu LPX pentru generare ultrarapidă de tokenuri.” Primii adoptatori: Nebius intră primul, Groq urmează Pe partea operațională, NVIDIA indică un prim val de adopție în zona de cloud AI. Nebius este prezentată drept prima companie de cloud AI care adoptă NVIDIA Groq 3 LPX și intenționează să îl aducă în Nebius Token Factory , platforma sa de inferență în producție, pentru a oferi dezvoltatorilor acces la viteze ridicate de generare a tokenurilor pentru aplicații „agentice”. Danila Shtan, CTO al Nebius, pune accent pe faptul că implementarea ar urma să fie disponibilă prin același API folosit deja de dezvoltatori, fără migrare la un „stack” (set de tehnologii) nou. „(...) facem ca fiecare pas din bucla unui agent să pară instant — prin același API pe care dezvoltatorii îl folosesc deja, fără migrare la un nou stack.” NVIDIA mai precizează că, după Nebius, furnizorul de cloud de inferență Groq plănuiește să fie printre cei mai timpurii adoptatori ai platformei. Context tehnic: cum se leagă Groq 3 LPX de platforma Vera Rubin Groq 3 LPX este descris ca un accelerator interactiv de inferență, construit pentru două provocări specifice „agentic AI”: procesarea eficientă a unor volume foarte mari de context; generarea de tokenuri cu latență extrem de redusă. În plus, NVIDIA plasează produsul în arhitectura mai largă a platformei Vera Rubin NVL72, menționând o abordare de „codesign” (proiectare integrată hardware-software) la nivel de rack și enumerând componente precum BlueField-4 DPU, rack-uri cu CPU Vera, stocare Vera BlueField-4 STX și rețelistică Spectrum-6 SPX Ethernet, cu obiectivul de a optimiza sisteme multi-agent pentru „throughput per watt” ridicat și inferență cu latență mică. [...]
Apple testează în aplicația Apple Store un asistent de cumpărături cu inteligență artificială, care poate păstra transcrieri și poate oferi răspunsuri inexacte , într-o mișcare cu impact direct asupra modului în care utilizatorii caută produse și interacționează cu suportul, potrivit 9to5Mac . Funcția apare, deocamdată, doar pentru „select users”, în cadrul unui program numit „ Early Preview ”. În interfața aplicației, unii utilizatori văd un nou buton de tip chat în colțul din dreapta jos, care înlocuiește iconița clasică de căutare. De acolo, utilizatorii pot fie să caute un produs, fie să înceapă o conversație cu un „virtual shopping assistant”. Asistentul se prezintă astfel: „Sunt asistentul tău virtual de cumpărături. Întreabă-mă despre produsele Apple, comenzile existente, conectarea cu un specialist și multe altele sau folosește sugestiile de mai jos.” Ce poate face asistentul și cum este ghidată conversația În varianta văzută de utilizatori, aplicația oferă și sugestii predefinite (prompts), care indică tipurile de întrebări pe care Apple vrea să le acopere din start: „Latest Apple products” (cele mai noi produse Apple) „Find my trade-in value” (valoarea de buy-back / trade-in) „Explain carrier offers” (oferte ale operatorilor) „Help me choose a Watch” (alegerea unui Apple Watch) „iPhone monthly payments” (plăți lunare pentru iPhone) „Compare iPad lineup” (compararea gamei iPad) Imaginea cu noul design este atribuită de publicație lui ShrimpApplePro, pe X, pe baza unei postări despre accesul pentru utilizatori selectați. De ce contează: avertisment despre erori și utilizarea transcrierilor Apple include un text de tip „fine print” care precizează două aspecte relevante operațional și de încredere în răspunsuri: asistentul „este alimentat de inteligență artificială” și „poate oferi răspunsuri care conțin inexactități”. În plus, compania spune că poate „folosi și păstra o transcriere” pentru „asigurarea calității și performanței sistemului” și pentru „monitorizarea fraudei”. Disponibilitate: acces limitat, fără calendar de extindere Funcția nu este disponibilă tuturor utilizatorilor aplicației Apple Store. Apple o descrie ca fiind în „Early Preview” pentru utilizatori selectați, iar materialul notează că nu există, deocamdată, informații despre momentul în care ar putea fi extinsă pe scară largă. [...]
Samsung își leagă strategia de AI de economisirea timpului în gospodărie , mizând pe automatizări și pe extinderea utilizării platformei SmartThings , potrivit Samsung News . Compania își construiește mesajul în jurul ideii că „timpul câștigat” prin tehnologie poate fi reinvestit de utilizatori în activități personale, sub conceptul „SmartTime”. Datele citate de companie indică o asociere directă între inteligența artificială și eficiență: 52% dintre respondenții din comunitatea Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, 54% pentru a găsi mai rapid informațiile de care au nevoie, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice. În paralel, un studiu Samsung în rândul utilizatorilor de dispozitive premium arată că 31% ar investi mai mult într-un ecosistem conectat dacă acesta i-ar economisi timp în fiecare zi, iar 87% își doresc dispozitive care să le îmbunătățească productivitatea. SmartThings, pivotul operațional al „ecosistemului conectat” În ecosistemul Samsung, SmartThings este prezentat ca platforma care conectează dispozitive compatibile și permite gestionarea și automatizarea activităților dintr-un singur loc. Exemplele menționate includ: mașini de spălat care își adaptează programul în funcție de nevoile utilizatorului; aspiratoare robot care preiau o parte din rutina de curățenie; controlul mai multor dispozitive conectate din aceeași aplicație. Samsung afirmă că, în România, peste 100.000 de utilizatori folosesc SmartThings zilnic, ceea ce sugerează o bază locală relevantă pentru extinderea scenariilor de automatizare în locuințe. AI ca funcție „de masă” în ecosistemul personal Compania susține, pe baza datelor din comunitatea Samsung Members, că inteligența artificială este deja larg răspândită în rândul utilizatorilor: 95% dintre respondenți dețin un smartphone cu funcții AI, iar 96% consideră smartphone-ul dispozitivul care le aduce cele mai mari beneficii AI în viața de zi cu zi. De ce contează: economisirea timpului devine argument de investiție Mesajul central este că eficiența (timp mai puțin pentru sarcini repetitive) poate influența decizia de a investi într-un ecosistem de dispozitive conectate. Samsung leagă explicit această logică de „SmartTime”, adică de modul în care utilizatorii aleg să folosească timpul eliberat. „Vedem din datele noastre că utilizatorii caută eficiență și modalități de a economisi timp, iar un ecosistem conectat poate simplifica o parte dintre activitățile pe care le gestionăm zi de zi”, a declarat Simona Panait , Director de Marketing Samsung Electronics România și Bulgaria. Pentru detalii despre platformă și ecosistem, compania trimite la pagina dedicată SmartThings . [...]
Apariția microcomputerelor Nvidia în dronele rusești ridică problema eficienței controalelor la export pentru tehnologia de inteligență artificială , într-un context în care astfel de componente pot fi cumpărate din piața secundară și ajung, potrivit HotNews , în sisteme de armament folosite în atacuri asupra Ucrainei. Potrivit unei relatări The New York Times, preluată de The Moscow Times, militarii ruși au început să lanseze drone echipate cu microcomputere „ Jetson Orin ” de la Nvidia. O analiză realizată de specialiști ucraineni indică o schimbare de funcționare: dacă anterior inteligența artificială era folosită mai ales pentru a evita bruiajul radio, dar ținta era aleasă și confirmată de un operator uman, acum decizia de a lovi ar fi luată de microcomputerul „Jetson Orin”. Serviciul ucrainean de informații interne a prezentat jurnaliștilor de la The New York Times două astfel de sisteme de ghidare. Conform aceleiași surse, drone echipate cu aceste sisteme ar fi fost folosite din mai până în iulie în regiunea Zaporojie, iar pe 6 iulie una dintre drone ar fi ucis trei persoane în timp ce zbura către o stație de alimentare cu carburant. Experții ucraineni mai susțin că stațiile de alimentare, devenite în ultimele luni unele dintre țintele frecvente ale atacurilor rusești, se numără printre obiectivele vizate de operatorii acestor drone. Extinderea utilizării: microcomputerul ar fi fost găsit și într-o rachetă Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei a declarat că microcomputere „Jetson Orin” ar fi fost descoperite și într-o rachetă rusească de tip nou, S-71M „Monocrom”, descrisă ca o rachetă hibrid care poate fi lansată de avioane și combină caracteristici de rachetă de croazieră cu cele ale unei „muniții rătăcitoare” (dronă de atac). În acest caz, folosirea inteligenței artificiale ar permite survolarea unei zone și identificarea și selectarea autonomă a țintelor, cu ajutorul algoritmilor. Ce spune Nvidia și unde apare „breșa” operațională The New York Times notează că microcomputerul Nvidia ar fi fost instalat pe o placă de circuit imprimat inscripționată „Fabricat în China”. Nu este clar cum a ajuns produsul companiei americane în complexul militar-industrial rus. Nvidia a transmis că microcomputerele „Jetson Orin” nu sunt vândute în Rusia, dar sunt disponibile pe piața secundară, unde compania nu își poate controla vânzările. Compania mai afirmă că produsul nu este destinat utilizării militare, fiind unul pentru consumatori, folosit de studenți, dezvoltatori și startup-uri. În paralel, organizații pentru drepturile omului, inclusiv Crucea Roșie, denunță folosirea armelor care pot lua singure, după activare, decizii privind alegerea țintei și atacarea acesteia — o zonă care amplifică presiunea pentru reguli mai stricte privind circulația și utilizarea tehnologiei de inteligență artificială cu potențial militar. [...]
NVIDIA își construiește o plasă de siguranță pentru cererea de GPU-uri printr-un pachet de circa 7 miliarde de dolari (aprox. 31,5 miliarde lei) legat de startup-ul Poolside , într-o mișcare care ar putea transforma compania într-un „cumpărător de ultimă instanță” pentru propriile acceleratoare, potrivit Wccftech . Logica economică: dacă investițiile în infrastructură AI încetinesc, NVIDIA ar putea redirecționa o parte din capacitatea de calcul către propriile sarcini interne, susținând implicit utilizarea (și, indirect, cererea) pentru GPU-urile sale. Ce include acordul cu Poolside și de ce contează financiar Conform publicației, acordul descris de The Wall Street Journal presupune două componente principale: 6 miliarde de dolari (aprox. 27 miliarde lei) plătiți de NVIDIA către Poolside pentru a licenția tehnologia startup-ului și pentru a angaja „grosul” inginerilor acestuia; 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) investiție în Poolside, la o evaluare de 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei). Dincolo de dimensiunea sumei, miza este operațională și economică: NVIDIA urmărește să-și consolideze un portofoliu de modele AI „open-weight” (modele cu greutăți publice, care pot fi rulate și adaptate de terți), în jurul familiei Nemotron , pentru a-și crea un ecosistem propriu de utilizare a calculului. „Cumpărător de ultimă instanță”: cum își reduce NVIDIA riscul de ciclu Wccftech susține că alocarea de circa 7 miliarde de dolari către Poolside funcționează și ca o acoperire (hedge) împotriva unui scenariu în care cererea pentru GPU-uri scade brusc. Într-un astfel de caz, NVIDIA ar putea „absorbi” intern o parte din producție, folosind acceleratoarele pentru antrenare și inferență (rulare) a propriilor modele Nemotron și pentru dezvoltarea de produse AI. Implicația pentru piață: NVIDIA nu mai rămâne doar furnizorul de „unelte” (hardware) în cursa AI, ci încearcă să urce în lanțul valoric, apropiindu-se de zona de produse și servicii AI, unde activează jucători precum OpenAI și Anthropic (menționați în analiză ca repere competitive). Context: presiuni pe costuri și semnale de temperare a ritmului AI În același material, Wccftech notează un context de piață agitat: după ce TSMC ar fi majorat prețurile de fabricație cu „în jur de 10%” de la ianuarie 2027 (conform unei postări pe X: around 10 percent ), CNBC a relatat că NVIDIA ar urma să crească prețurile pentru Grace Blackwell și Vera Rubin cu circa 15% la începutul anului viitor ( CNBC ), în timp ce The Information ar fi indicat 17% (linkul disponibil în material este către o postare X: 17 percent ); analiza menționează și estimări privind impactul acestor scumpiri asupra costului unui centru de date de 1 GW, dar acestea rămân în zona de proiecții din surse terțe, nu date confirmate de companie. Tot ca element de context, Wccftech leagă strategia de „hedging” de o declarație atribuită lui Sam Altman, potrivit căreia adoptarea AI în economie ar urma să fie mai lentă decât anticipase inițial. Publicația nu oferă în text un citat direct verificabil, ci o parafrazare a ideii. Ce urmează de urmărit Pentru investitori și pentru industria de infrastructură AI, semnalul-cheie este dacă NVIDIA va reuși să transforme investiția în Poolside într-un avantaj dublu: îmbunătățirea rapidă a modelelor Nemotron și crearea unei cereri interne semnificative de calcul care să amortizeze eventuale șocuri de piață pe partea de GPU-uri. În lipsa unor detalii contractuale complete în material, rămâne de văzut cât de repede se va reflecta acordul în produse și venituri recurente din zona de software și modele AI. [...]
