Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Escrocheriile bazate pe inteligență artificială împing frauda bancară la niveluri record, iar băncile ajung să gestioneze simultan promisiunea de eficiență și o vulnerabilitate operațională tot mai greu de controlat, potrivit Economedia, care citează o analiză Financial Times.
HSBC a numit primul său șef de inteligență artificială, David Rice, semnalând cât de serios tratează marile bănci tehnologia. În paralel, banca își simplifică activitatea și promite acționarilor reducerea numărului de angajați și tăierea costurilor cu 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) până la finalul acestui an.
Pe măsură ce băncile mizează pe câștiguri de eficiență și pe noi surse de venit, infractorii folosesc tot mai mult AI pentru a exploata vulnerabilități existente. În Regatul Unit, datele organismului de industrie Cifas indică o creștere accentuată a conturilor de clienți folosite pentru facilitarea fraudelor.
Cifas a constatat că escrocheriile bazate pe AI au dus raportările de fraudă la un nivel record de 444.000 anul trecut, pe fondul utilizării tehnologiei pentru preluarea controlului asupra telefoanelor mobile, conturilor bancare și conturilor de cumpărături online.
Totodată, cercetarea arată că frauda de identitate în domeniul bancar a crescut cu 10% de la an la an, până la 63.678 de cazuri, pe măsură ce impersonarea bazată pe AI și „mediile sintetice” fac mai dificilă detectarea fraudei de identitate și a preluării de conturi.
„Datele și informațiile noastre arată cum frauda este industrializată, AI accelerând criminalitatea care este din ce în ce mai digitală, organizată și internațională”, a declarat Mike Haley, CEO al Cifas.
Shanker Ramamurthy, partener global de management pentru banking și piețe financiare la IBM, descrie o „asimetrie a inovației” în creștere: băncile trebuie să opereze în cadre de reglementare și etică, în timp ce infractorii folosesc AI fără constrângeri.
„Provocarea nu este doar că infractorii folosesc instrumente noi. Este că ei folosesc AI pentru a exploata vulnerabilitățile existente cu o precizie extremă. Vedem o schimbare către o formă cognitivă de copiere, în care atacurile automate reproduc perfect comportamentul legitim al clienților, făcându-le aproape invizibile pentru sistemele vechi”, spune Ramamurthy.
Michael Down, șef global al serviciilor financiare la firma de tehnologie Neo4j, susține la rândul său că AI generativă îi face pe infractori mai credibili, inclusiv prin posibilitatea de a suna și a vorbi „exact ca un anumit client”. El indică drept exemplu crearea de servicii false de împrumut sau ipotecare, în care escrocii construiesc „fronturi digitale” pentru a colecta date sensibile și a percepe taxe inițiale, apoi folosesc informațiile furate pentru a obține finanțări legitime înainte de a dispărea cu banii.
Recomandate
Marile companii încep să limiteze folosirea modelelor avansate de IA din cauza incertitudinilor privind confidențialitatea datelor , iar efectul imediat este o mutare a proiectelor sensibile către soluții „închise” (in-house) sau infrastructuri izolate, mai scumpe, potrivit Tom's Hardware . Îngrijorarea centrală, conform publicației, este că datele proprietare ale clienților (inclusiv proprietatea intelectuală) ar putea ajunge, direct sau indirect, să fie folosite la antrenarea modelelor sau să fie expuse prin colectarea de informații despre utilizare. Pe acest fond, unele organizații cer garanții contractuale mai stricte sau impun intern restricții privind ce modele pot folosi angajații și pentru ce tip de sarcini. Ce a declanșat tensiunile: schimbarea de politică la Anthropic Problema este legată de o modificare din iunie, când Anthropic și-a schimbat politicile pentru modelul său „flagship” Fable, astfel încât compania poate păstra datele clienților. Anthropic susține că păstrarea datelor are rolul de a preveni utilizarea abuzivă a modelului, însă unele companii se tem că în acest proces ar putea fi „aspirate” și date de business sensibile. În paralel, atât OpenAI, cât și Anthropic indică faptul că, în cazul clienților cu anumite contracte enterprise, nu își antrenează modelele pe informațiile furnizate de aceștia „în mod implicit”. Totuși, articolul notează că ambele companii colectează metadate de la clienți corporativi (adică date despre felul în care este folosit serviciul), iar detaliile despre conținutul exact al acestor metadate sunt greu de obținut. Metadatele și „chain-of-thought”, puncte sensibile pentru clienți Un exemplu din material este operatorul telecom C Spire, care are acorduri cu OpenAI și Anthropic ce interzic folosirea datelor sale pentru antrenarea modelelor. În același timp, contractele permit colectarea de date tehnice de utilizare. C Spire consideră că acestea ar include informații despre aplicațiile la care sunt conectate modelele și date de utilizare și își exprimă temerea că furnizorii ar putea colecta informații despre ce se întâmplă „între” generarea răspunsurilor. OpenAI afirmă că nu folosește datele de tip „chain-of-thought” (raționamentul intermediar al modelului) pentru antrenare, însă C Spire spune că are nevoie de mai multă claritate despre ce se colectează și acuză lipsa unor explicații suficient de precise. Răspuns operațional: infrastructură izolată și platforme „private”, dar costisitoare În fața acestor riscuri percepute, unele companii aleg să ruleze modele open-source pe servere proprii izolate („air-gapped”, adică separate de internet și de rețele externe). Tom’s Hardware menționează că Northrop Grumman a adoptat deja această abordare, preferând să nu se bazeze pe furnizori precum OpenAI și Anthropic pentru cazuri sensibile. În același timp, Microsoft încearcă să capitalizeze aceste temeri, promovând medii cloud izolate în care modelele rulează pe servere private și nu trimit date către companii externe de IA. Publicația subliniază însă că această variantă este costisitoare și că cel puțin un client încă o evaluează. Impact comercial: proiecte amânate sau anulate și migrare către soluții interne Materialul indică un cost comercial deja vizibil: o mare companie de utilități din SUA și-a anulat planurile de a testa Fable pentru a vedea dacă poate rula infrastructura sa energetică de bază, după ce Anthropic ar fi refuzat să accepte o politică de „zero data retention” (ZDR) irevocabilă, adică fără păstrarea datelor. În același registru, Nvidia ar fi decis să folosească Fable doar pentru sarcini care nu implică acces la date sensibile, invocând lipsa garanțiilor ZDR. Pentru activitățile considerate prea sensibile, compania folosește o soluție internă de IA. Tom’s Hardware precizează că a cerut un punct de vedere Nvidia, dar nu a primit răspuns până la publicare. Pentru piață, semnalul este că „încrederea” și condițiile de retenție a datelor devin criterii operaționale și contractuale care pot decide dacă un model este adoptat la scară sau rămâne limitat la utilizări cu risc redus. [...]
Raiffeisen Bank mută o parte din „pregătirea” discuției de finanțare în aplicație , prin ERIC – un asistent conversațional care îi ajută pe antreprenori să-și ordoneze informațiile financiare și să vină mai bine pregătiți la dialogul cu banca, potrivit Raiffeisen Bank . Soluția este poziționată ca „AI Business Coach” în comunitatea GatadeBusiness și este disponibilă în aplicația Raiffeisen Smart Business . ERIC este gândit să sprijine planificarea financiară și pregătirea deciziilor de business, fără să înlocuiască specialistul bancar. Miza operațională este eficientizarea interacțiunii client–bancă: antreprenorul își clarifică nevoile și întrebările înainte de discuție, iar conversația cu echipa băncii ar urma să fie mai aplicată. Ce face concret ERIC în Raiffeisen Smart Business Din descrierea băncii, ERIC poate fi folosit pentru a: înțelege mai bine situația financiară a companiei; structura bugete și planuri de afaceri; explora concepte financiare complexe, într-un format conversațional; identifica soluții bancare potrivite nevoilor companiei; pregăti dialogul cu specialiștii băncii pentru decizii mai informate. Raiffeisen precizează că instrumentul combină componenta digitală cu expertiza umană, cu rolul de a face relația cu banca „mai structurată, mai clară și mai eficientă”. De ce contează pentru antreprenori și pentru bancă Pentru companii, utilitatea invocată este accesul rapid la un sprijin de tip „coach” pentru întrebări legate de bugete, planificare și înțelegerea cifrelor, inclusiv în afara programului. Pentru bancă, un astfel de instrument poate standardiza și „pre-califica” discuțiile, reducând timpul pierdut pe clarificări de bază și crescând calitatea informațiilor cu care vine clientul. În comunicat, Ionuț Pătrăhău , vicepreședinte al Diviziei Antreprenori, compară rolul lui ERIC cu cel al unui antrenor, care nu ia deciziile în locul antreprenorului, dar îl ajută să se pregătească mai bine: „ERIC funcționează pentru antreprenori ca un antrenor pentru un sportiv: nu intră pe teren, nu joacă în locul tău și nu ia deciziile în locul tău, dar te ajută să te pregătești mai bine, să îți înțelegi mai clar punctele forte și zonele care au nevoie de atenție, să îți structurezi planul și să fii mai pregătit atunci când apar oportunități sau riscuri.” Disponibilitate ERIC este disponibil 24/7 în aplicația Raiffeisen Smart Business, ca punct de sprijin digital permanent pentru antreprenori, conform băncii. Comunicatul nu oferă detalii despre costuri, criterii de eligibilitate sau limite de utilizare. [...]
Administrația Trump tratează reglementarea AI mai ales ca pe o competiție cu China , ceea ce riscă să împingă în plan secund preocupările legate de siguranță și de concentrarea puterii în industrie, potrivit CNN . În material, CNN descrie un peisaj politic în care avertismentele tot mai dure venite chiar din interiorul industriei – inclusiv scenarii „catastrofale” despre pierderea controlului asupra sistemelor de inteligență artificială – se lovesc de o abordare a Casei Albe centrată pe viteză, inovație și avantaj strategic față de China. Miza, pentru companii și investitori, este un cadru de reguli care poate accelera sau frâna dezvoltarea și comercializarea tehnologiilor de vârf. Avertismentele industriei: „încetinire conștientă” și risc existențial CNN pornește de la apelul CEO-ului Anthropic, Dario Amodei , pentru o „încetinire conștientă” a dezvoltării AI, argumentând că ritmul ar putea depăși capacitatea oamenilor de a gestiona tehnologia. Amodei avertizează că, fără control, sistemele ar putea ajunge dincolo de înțelegerea și controlul uman. În paralel, un fost inginer care a lucrat la OpenAI și Anthropic, Jacob Coxon, a mers mai departe, susținând că AI ar putea duce la „sfârșitul umanității” până la finalul deceniului. CNN notează însă că nu există o explicație unanim acceptată despre mecanismul concret prin care s-ar produce un astfel de deznodământ, iar scenariile invocate rămân speculative. Reglementare cerută de companii, dar contestată politic Pe fondul acestor avertismente, unele companii – inclusiv Anthropic și OpenAI – au cerut public intervenția guvernului pentru a stabili un cadru de reglementare care să limiteze dezvoltarea AI. CNN leagă această poziționare și de contextul economic: cursa pentru dominarea AI se suprapune cu pregătiri pentru listări la bursă (IPO), ceea ce ridică întrebări despre stimulentele comerciale din spatele apelurilor la reguli. Jurnalistul de tehnologie Jacob Ward, contributor CNN, descrie situația ca pe o alergare spre o „prăpastie” a unui grup restrâns de companii puternice, care susțin că nu se pot opri singure. În același registru, senatorul Bernie Sanders a anunțat o inițiativă legislativă care vizează interzicerea „superinteligenței artificiale” și o pauză temporară în dezvoltarea AI avansate, invocând riscul ca marile companii tehnologice să piardă controlul asupra propriilor produse. Casa Albă și „piața deschisă”: AI ca armă economică în rivalitatea cu China În contrapondere, David Sacks – investitor tech și „țar” pentru AI și cripto în administrația Trump, potrivit CNN – promovează o abordare mai apropiată de piața liberă și contestă motivațiile celor care avertizează asupra riscurilor extreme. În apariții publice, el sugerează că mesajele „doomerilor” (cei care anticipează scenarii apocaliptice) ar putea face parte dintr-o campanie menită să frâneze inovația americană, inclusiv în beneficiul Chinei. Președintele Donald Trump, aflat în Irlanda la momentul relatării CNN, a minimalizat ideea că cele mai sumbre scenarii „se vor întâmpla” și a revenit la tema competiției cu China: „Suntem înaintea Chinei în AI. (…) cine câștigă AI câștigă. Și putem pune balustrade.” Din această perspectivă, reglementarea devine mai degrabă un instrument de politică industrială și de securitate națională decât un răspuns la riscuri existențiale. CNN amintește și măsuri precum blocarea exportului unor cipuri Nvidia către China sau întârzieri temporare ale unor lansări pentru evaluarea impactului asupra securității naționale. Ce se vede în teren: opoziția față de centrele de date, nu față de „sfârșitul lumii” CNN mai arată că, dincolo de dezbaterea despre „sfârșitul umanității”, presiunea politică imediată vine din altă direcție: reacția publică la centrele de date necesare pentru AI. În SUA, aceste proiecte sunt contestate pentru efecte locale – consum de energie, impact asupra apei, ocuparea terenurilor agricole și posibile scumpiri ale facturilor. Această opoziție, descrisă ca transversală politic, poate influența indirect agenda de reglementare: nu prin teama de scenarii extreme, ci prin costuri și externalități vizibile, cu efecte economice directe în comunități. De ce contează pentru companii și investitori Din relatarea CNN rezultă o tensiune cu impact de reglementare și de piață: dacă Washingtonul prioritizează „cursa cu China”, atunci regulile pot favoriza accelerarea dezvoltării și consolidarea jucătorilor mari, în timp ce preocupările privind siguranța și concentrarea puterii (controlul AI în „câteva mâini”) rămân disputate politic. În lipsa unui consens, direcția probabilă rămâne fragmentată: măsuri punctuale motivate de securitate națională și presiuni locale legate de infrastructură, mai degrabă decât un cadru amplu care să trateze explicit riscurile invocate de „doomeri” și de o parte a industriei. [...]
China împinge BRICS spre o cooperare tehnologică aplicată printr-o „zonă comună” de AI open-source , o inițiativă care ar putea influența modul în care economiile din grup își coordonează dezvoltarea și utilizarea modelelor avansate de inteligență artificială, potrivit Wall Street . Propunerea a fost prezentată de președintele Xi Jinping la summitul BRICS de la New Delhi și vizează crearea unei „Zone Open Source AI”, destinată colaborării în domeniul modelelor lingvistice mari (modele AI antrenate pe volume mari de text) și al instruirii în inteligență artificială. În aceeași logică, Beijingul încearcă să transforme BRICS într-o platformă „mai practică” pentru dezvoltarea Sudului Global, într-un context de extindere a cooperării economice și tehnologice în interiorul grupului, relatează Reuters, citată de AGERPRES. Ce ar include „Zona Open Source AI” propusă de China Conform informațiilor prezentate, proiectul ar urmări să stimuleze cooperarea între statele BRICS pe mai multe direcții operaționale: dezvoltarea și utilizarea modelelor lingvistice mari; instruirea și formarea în domeniul inteligenței artificiale; construirea unui „ecosistem deschis” de AI, adică bazat pe colaborare și acces mai larg la tehnologii și resurse. Xi Jinping a legat succesul „Inițiativei Greater BRICS” de construirea unei baze solide pentru „cooperare pragmatică”, potrivit agenției chineze Xinhua. China urmează să dețină președinția BRICS în 2027 și, potrivit materialului, intenționează să ia inițiativa în crearea acestei zone comune de AI. Miza economică: lanțuri de aprovizionare, piață integrată și proiecte comerciale Dincolo de componenta tehnologică, Xi a cerut statelor BRICS să coopereze mai strâns pentru menținerea stabilității lanțurilor industriale și de aprovizionare și pentru dezvoltarea unei piețe integrate. Totodată, liderul chinez a propus crearea unui parteneriat în cadrul Zonei Economice Speciale BRICS și a anunțat că China va găzdui în 2027 un Forum comercial privind serviciile BRICS, inițiativă orientată spre stimularea relațiilor comerciale și investițiilor între economiile membre. Reacții în BRICS și contextul politic al extinderii Premierul indian Narendra Modi a susținut că beneficiile soluțiilor dezvoltate în cadrul BRICS nu ar trebui să rămână limitate la statele grupului, ci să fie „suficient de accesibile și adaptabile” pentru a răspunde și nevoilor statelor din Sudul Global. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a descris BRICS drept o „forță motrice puternică” pentru construirea unei noi ordini mondiale „mai echitabile și multipolare” și a cerut statelor membre să găsească modalități de a combina avantajele competitive ale economiilor lor. BRICS reunește Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Indonezia. Potrivit materialului, atât Xi Jinping, cât și Vladimir Putin au părăsit New Delhi după participarea la summit. [...]
OpenAI nu vizează listarea la bursă în 2026 , iar CEO-ul Sam Altman spune că, în contextul discuțiilor despre siguranța inteligenței artificiale, ar fi „neînțelept” ca firma să devină publică acum, potrivit TechCrunch . Altman a confirmat că OpenAI a depus confidențial documentația pentru o ofertă publică inițială (IPO), însă a respins ideea unei listări în acest an și a indicat că 2026 nu mai este ținta. Într-un interviu acordat recent editorului-șef Fortune, Alyson Shontell, el a spus că OpenAI „nu se grăbește” către IPO și că momentul este nepotrivit „având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța”. „Nu ne grăbim către un IPO. Chiar cred că, având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța, acum ar fi un moment neînțelept să devenim publici.” De ce contează: presiunea pieței publice vs. riscurile de siguranță Mesajul lui Altman sugerează că OpenAI încearcă să evite constrângerile suplimentare ale pieței publice într-o perioadă în care compania se află sub presiune din două direcții: așteptările de creștere rapidă și intensificarea dezbaterilor despre riscurile și controlul tehnologiilor de inteligență artificială. În logica lui Altman, listarea ar trebui să vină abia „când suntem pregătiți”, atât din perspectiva businessului, cât și a „momentului din societate” legat de această tehnologie. Întrebat direct dacă asta înseamnă că IPO-ul nu se va întâmpla în 2026, Altman a răspuns: „Aș spune că nu în 2026, da. Avem multe de făcut.” Ce se știa despre calendarul IPO-ului TechCrunch notează că The New York Times a relatat în iunie că OpenAI ar fi angajat bancheri și avocați cu obiectivul de a se lista în trimestrul al treilea sau al patrulea din 2026, dar că firma ar fi înclinat spre 2027, invocând volatilitatea acțiunilor din tehnologie și propriile dificultăți financiare. În acest moment, din declarațiile lui Altman reiese doar că 2026 este exclusă, fără un nou termen ferm anunțat public pentru listare. [...]
OpenAI spune că va adopta „frânarea” dezvoltării modelelor de vârf și va deschide evaluarea de siguranță către verificatori independenți , într-o mișcare care pune în prim-plan riscul de coliziune cu regulile antitrust atunci când rivalii încearcă să coordoneze standarde comune. Potrivit The Next Web , Sam Altman a susținut public apelul lui Dario Amodei (Anthropic) de a „încetini” ritmul la frontiera AI și a spus că OpenAI va urma aceeași direcție. Altman a scris că este de acord cu ideea de „a regla ritmul” („pacing”) la frontiera tehnologică și a descris drept „o idee grozavă” propunerea ca evaluatori independenți să primească acces „ca de angajat” pentru a verifica din interior munca de siguranță. El a adăugat că OpenAI va face la fel și că va reveni cu detalii. În același registru, Elon Musk (xAI) a reacționat succint, afirmând că „Dario are dreptate”, conform articolului. Ce presupune angajamentul de „acces ca de angajat” și de ce contează În eseul său, Amodei a cerut laboratoarelor de AI de vârf să permită echipelor externe să verifice practicile de siguranță direct din interiorul organizațiilor. Varianta Anthropic, descrisă de publicație, include elemente concrete: birouri, ecusoane, laptopuri de companie și dreptul evaluatorilor de a publica ceea ce găsesc. Faptul că două dintre cele mai mari laboratoare au anunțat, la o zi distanță, o poziție comună în public este prezentat ca primul pas dintr-un plan în trei etape propus de Amodei. Miza de reglementare: coordonare între rivali și riscul antitrust Pe lângă apelul la „încetinire”, Amodei a cerut Washingtonului o derogare antitrust limitată, care să permită concurenților să poarte discuții despre siguranță fără ca simpla coordonare să devină problema juridică. În viziunea lui, guvernele nu trebuie să participe, ci doar să permită aceste conversații. În Europa, însă, cadrul este diferit: articolul notează că Bruxelles-ul nu mai acordă „excepții individuale” din 2004, după intrarea în vigoare a Regulamentului 1/2003. Înainte, companiile notificau acordurile către Comisie și așteptau un răspuns; acum, ele își evaluează singure acordurile în raport cu Articolul 101 și își asumă consecințele. Publicația amintește și de un precedent relevant: Comisia Europeană a revizuit în 2023 ghidurile privind cooperarea orizontală (între competitori), extinzându-le semnificativ și introducând un capitol de 21 de pagini despre acordurile de sustenabilitate, inclusiv un „port sigur” (safe harbour) condiționat pentru standarde care îndeplinesc șase criterii. Nu există, însă, un capitol echivalent pentru standarde de siguranță în AI, iar articolul subliniază că „nimeni nu a cerut” unul. Altman și Amodei nu menționează Europa în intervențiile lor, iar șefa tehnologiei din cadrul Comisiei a spus săptămâna trecută că sunt necesare reguli globale, potrivit materialului. [...]
