Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Axis Communications lansează AXIS Q6325-LE, o cameră PTZ cu inteligență artificială și zoom optic 31x, destinată supravegherii video în exterior, care promite imagini clare în orice condiții de iluminare și costuri optimizate de operare, potrivit informațiilor din comunicatul transmis de companie . Anunțul a fost făcut la București, pe 24 februarie 2026, și vizează organizațiile care au nevoie de performanță ridicată și analiză video avansată direct la nivel edge.
Modelul AXIS Q6325-LE oferă rezoluție de 2 megapixeli și integrează un senzor de ½” cu sensibilitate ridicată la lumină, ceea ce permite captarea unor imagini luminoase și detaliate inclusiv în zonele umbrite. Tehnologiile Lightfinder 2.0, Forensic WDR și OptimizedIR contribuie la menținerea clarității atât ziua, cât și noaptea. În plus, tehnologia Axis Zipstream, compatibilă cu codec-urile AV1, H.264 și H.265, reduce necesarul de lățime de bandă și spațiu de stocare.
Camera este construită pe platforma ARTPEC-9, cel mai recent system-on-chip al companiei, și vine cu AXIS Object Analytics preinstalat. Aceasta permite:
Printre caracteristicile tehnice relevante se numără:
Dispozitivul este compatibil cu accesoriile de montaj existente, iar un midspan disponibil separat permite conexiuni prin fibră optică, PoE, audio și I/O, facilitând instalarea pe distanțe mari.
Recomandate
Directorul de securitate al Google a demisionat în semn de protest față de noile contracte de inteligență artificială cu armata SUA , un episod care reaprinde tensiunile interne legate de utilizarea tehnologiei companiei în proiecte militare, potrivit Android Headlines . Demisia vine pe fondul extinderii colaborării Google cu Pentagonul pe zona de inteligență artificială, iar semnalul transmis este unul operațional: astfel de proiecte pot genera fricțiuni în echipele tehnice și de securitate, exact în momentul în care companiile mari încearcă să-și monetizeze rapid capabilitățile de IA inclusiv prin contracte guvernamentale. Ce a declanșat plecarea Conform publicației, decizia directorului de securitate este legată direct de „noi contracte” ale Google pentru IA în zona militară. Materialul descrie demisia ca un protest față de această direcție, sugerând o opoziție internă față de implicarea companiei în proiecte care pot avea utilizări de apărare. Android Headlines nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre valoarea contractelor, numele proiectelor sau calendarul exact al acordurilor. De ce contează pentru Google, dincolo de un caz individual Plecarea unui executiv din zona de securitate are potențial să afecteze: continuitatea deciziilor de securitate (priorități, politici, procese) într-o perioadă în care IA devine infrastructură critică; capacitatea de a gestiona riscurile reputaționale și interne asociate contractelor militare, inclusiv prin retenția de personal; viteza de execuție în proiecte sensibile, unde aprobările și controalele de securitate sunt, de regulă, mai stricte. Ce urmează În lipsa unor informații suplimentare în material despre succesiune sau reacția oficială a companiei, rămâne de văzut dacă Google va face o numire rapidă pe zona de securitate și dacă va ajusta modul în care comunică și guvernează intern proiectele de inteligență artificială cu utilizare militară. [...]
Restricțiile de export impuse de SUA au forțat Anthropic să oprească accesul la cele mai avansate modele pentru utilizatori străini , iar Comisia Europeană evaluează acum impactul asupra utilizatorilor din UE și avertizează că măsurile de acest tip nu ar trebui să ducă la discriminarea partenerilor, potrivit IT Home . Miza pentru Europa este una operațională și de politică tehnologică: dacă accesul la modele de vârf devine volatil din cauza deciziilor de securitate națională ale SUA, companiile și instituțiile europene pot rămâne fără instrumente critice, inclusiv în zona de apărare cibernetică, în timp ce UE își reiterează obiectivul de „autonomie tehnologică”. Ce s-a întâmplat: Anthropic a „dezactivat brusc” modelele de top pentru toți utilizatorii Materialul citează Reuters, care relatează că Anthropic a anunțat vineri că, la cererea guvernului american și invocând motive de securitate națională, trebuie să oprească accesul „pentru persoane străine” la modelele sale de inteligență artificială Mythos 5 și Fable 5. În acest context, compania ar urma să „dezactiveze brusc” cele mai avansate modele ale sale pentru utilizatori, ceea ce ridică întrebări despre continuitatea accesului la astfel de servicii în afara SUA. Reacția Comisiei Europene: evaluare de impact și avertisment privind nediscriminarea Comisia Europeană a transmis, duminică (ora locală), că analizează efectele reale ale directivei americane de control al exporturilor care vizează Anthropic. În același timp, executivul european a insistat că măsurile de acest tip nu ar trebui să fie discriminatorii față de parteneri. Purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a argumentat că noile modele de înaltă performanță pot aduce beneficii, inclusiv pentru apărarea cibernetică, dar vin și cu riscuri serioase de securitate cibernetică ce trebuie gestionate. „Considerăm că măsurile de urgență adoptate în aceste circumstanțe nu ar trebui să discrimineze partenerii.” De ce contează pentru UE: dependență de furnizori externi și „autonomie tehnologică” Regnier a mai spus că episodul „arată încă o dată” nevoia ca Europa să-și întărească autonomia tehnologică și că instituțiile europene evaluează îndeaproape ce efecte concrete va avea situația asupra utilizatorilor de servicii din Europa. În acest moment, Comisia nu detaliază ce măsuri ar putea urma, ci indică faptul că analiza este în desfășurare și vizează impactul practic asupra utilizatorilor din UE. [...]
Walmart pariază pe recalificare, nu pe concedieri, pe măsură ce extinde IA în operațiuni , transmițând celor 2,1 milioane de angajați că tehnologia le va îmbunătăți munca, nu le va elimina, potrivit HotNews , care citează revista Fortune. Mesajul vine într-un moment în care tot mai multe companii reduc posturi pe fondul automatizării și al investițiilor în inteligența artificială. În schimb, Walmart susține că extinderea utilizării IA nu va duce la concedieri în masă, ci la creșterea productivității și la dezvoltarea competențelor în interiorul companiei. Unde introduce Walmart inteligența artificială Retailerul spune că va integra IA într-o gamă largă de activități, de la proiectarea hainelor până la coordonarea flotei de camioane. Totodată, angajații din SUA pot obține certificare în utilizarea tehnologiilor dezvoltate de OpenAI , compania lui Sam Altman, care a creat ChatGPT. Programe de pregătire gratuite și parteneriat cu Google Compania a lansat programe gratuite de pregătire în domeniul inteligenței artificiale pentru aproximativ 1,6 milioane de angajați din SUA și Canada, în parteneriat cu Google. Cursurile includ noțiuni despre cercetare, comunicare și dezvoltarea de aplicații bazate pe inteligența artificială. Potrivit Financial Times, directorii prezenți la un eveniment intern au insistat asupra ideii că tehnologia ar trebui să îmbunătățească munca angajaților, nu să reducă numărul de salariați. „Tehnologia ne va alimenta viitorul, dar angajații îl vor conduce”, a declarat Donna Morris, directorul de resurse umane al Walmart. De ce contează: salariile și mobilitatea internă pot depinde de competențele IA Donna Morris a spus anterior pentru Fortune că este necesară o implementare atentă a IA din perspectiva forței de muncă. În paralel, un raport realizat de Google și Ipsos a constatat că angajații care stăpânesc bine aceste instrumente au o probabilitate de 4,5 ori mai mare de a primi salarii mai mari decât cei care nu sunt familiarizați cu tehnologia digitală. Walmart leagă recalificarea și de accesul la roluri mai bine plătite: angajații care își consolidează competențele în IA pot fi mai bine pregătiți pentru funcții de conducere în magazine, care, în unele cazuri, pot ajunge la un salariu anual de până la 620.000 de dolari (aprox. 2,85 milioane lei). [...]
Aeroportul Otopeni introduce estimări în timp real pentru livrarea bagajelor , după ce Compania Națională Aeroporturi București a implementat prima etapă a unui sistem bazat pe inteligență artificială, potrivit HotNews . Schimbarea vizează direct experiența pasagerilor la sosire: aceștia vor vedea o estimare a intervalului în care bagajele de cală ajung la benzile de preluare. Proiectul se numește „Prediction of Luggage Delivery Time” și are ca obiectiv să anticipeze momentul în care bagajele vor fi livrate la benzi pentru fiecare cursă care aterizează pe Aeroportul Internațional Henri Coandă . Cum funcționează sistemul și ce date folosește Conform comunicatului CNAB citat de publicație, sistemul generează estimări pe baza mai multor tipuri de date operaționale, între care: numărul zborului; poziția aeronavei la sol; compania aeriană; operatorul de handling; istoricul timpilor de livrare; alocarea benzilor de bagaje. De ce contează: impact operațional și pentru pasageri CNAB se așteaptă ca utilizarea acestui sistem să ducă la optimizarea fluxurilor operaționale, creșterea punctualității și îmbunătățirea informațiilor oferite pasagerilor. În practică, miza imediată este reducerea incertitudinii din zona de sosiri, prin afișarea unei estimări privind momentul în care bagajele ajung la bandă. Publicația nu precizează calendarul etapelor următoare ale proiectului sau dacă sistemul va acoperi toate zborurile din prima fază. [...]
Andreea Esca spune că vede inteligența artificială mai degrabă ca „unealtă” și posibil „ajutor”, nu ca un înlocuitor direct al prezentatorilor TV , potrivit HotNews . Mesajul ei vine pe fondul extinderii utilizării AI în media și al discuțiilor despre impactul tehnologiei asupra locurilor de muncă. Esca a vorbit despre modul în care se raportează la AI într-un interviu acordat Paginademedia , unde a spus că o privește „ca pe o sursă de informare, ca pe o unealtă” și că, „dacă știi să o folosești, poate fi utilă”. (Interviul este citat de publicație.) „Ajutoare”, nu anxietate legată de înlocuire Întrebată despre cât de aproape este momentul în care AI ar putea prelua rolul prezentatorilor, Andreea Esca a declarat că nu își pune astfel de întrebări, invocând volumul mare de muncă și ideea că, la un moment dat, ar putea fi util să apară sprijin suplimentar. „Nu-mi pun genul acesta de întrebări. Am atât de multe lucruri de făcut încât, poate ar fi şi bine la un moment dat să mai apară nişte ajutoare.” Context: dezbatere globală și teste deja făcute în televiziune Subiectul înlocuirii jurnaliștilor de către AI este parte dintr-o dezbatere mai largă, în care marile companii de tehnologie au avertizat că noile modele de inteligență artificială pot aduce riscuri majore pe piața muncii , amintește publicația. În același timp, utilizarea AI în televiziune nu mai este doar teorie: CNN notează că primele experimente cu prezentatori generați cu AI au avut loc în China (2018) și Coreea de Sud (2020), iar ulterior au apărut și în Europa, inclusiv un test în Polonia cu prezentatori virtuali realizați integral cu AI. [...]
Șefa FMI avertizează că modelele avansate de IA pot deveni o vulnerabilitate sistemică pentru finanțe , iar statele ar trebui să-și bugeteze explicit costurile de securitate cibernetică asociate, potrivit The Next Web . Kristalina Georgieva a spus la Bruxelles că modele de tip „Mythos” (menționat ca exemplu de model de vârf) „pot fi folosite pentru a distruge sistemul financiar” dacă ajung „în mâinile greșite”. Georgieva a argumentat că aceleași capacități care permit acestor modele să identifice vulnerabilități de securitate cibernetică „cu o viteză și la o scară de neimaginat până acum” pot fi transformate în arme. În acest context, ea a cerut ca țările să aibă „toate elementele de securitate cibernetică” și a insistat pe cooperare între state bogate și sărace, dar și între sectorul public și cel privat. Costul „peticirii” și problema spațiului fiscal Un punct practic al mesajului FMI este că apărarea costă și trebuie finanțată: Georgieva le-a cerut guvernelor să includă în bugete securitatea cibernetică legată de IA, avertizând că „peticirea costă bani” și că statele trebuie să se asigure că au „spațiu fiscal” (adică marjă bugetară) pentru aceste cheltuieli. Ea a mai spus că sistemul financiar global este prea interconectat pentru a tolera „verigi slabe”, sugerând că o vulnerabilitate majoră va fi exploatată inevitabil. Regulatorii reacționează, dar accesul la modele rămâne o problemă Avertismentul vine pe fondul unei mobilizări a băncilor centrale și a autorităților de reglementare, care „se grăbesc” să răspundă riscurilor asociate modelului Mythos. În material sunt menționate mai multe reacții: Rezerva Federală a SUA (Fed) și Trezoreria au convocat directori executivi ai băncilor; Banca Centrală Europeană (BCE) derulează exerciții de securitate cibernetică; miniștrii de finanțe din zona euro au cerut acces la Mythos, după ce au constatat că nicio instituție a UE nu poate vedea ce vulnerabilități identifică modelul; Japonia, Australia și Regatul Unit au solicitat informări. Și un risc de piață: boom-ul investițiilor în IA ar putea deveni bust Separat de riscul operațional (atacuri și vulnerabilități), Georgieva a semnalat și un risc economic: entuziasmul investițional din jurul IA ar putea să se transforme într-o corecție severă. Ea a descris scenariul drept „probabilitate scăzută, impact foarte mare”. În același timp, FMI își prezintă evaluarea anuală pentru zona euro, unde perspectiva s-a deteriorat: instituția proiectează creștere de 0,9% în 2026 și inflație de 2,8%. În acest cadru, cererea de a găsi bani în plus pentru securitate cibernetică legată de IA devine, implicit, mai greu de susținut politic și bugetar. [...]
