Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Astera Labs a anunțat că s-a alăturat Arm Total Design pentru a accelera soluțiile personalizate de infrastructură AI. Potrivit Astera Labs, această colaborare vizează cerințele tot mai mari ale infrastructurii la scară de rack, prin arhitecturi de chiplet personalizate pentru conectivitate.
Astera Labs, cunoscută pentru soluțiile sale de conectivitate bazate pe semiconductori, va combina ecosistemul său Intelligent Connectivity Platform cu Arm Neoverse Compute Subsystems (CSS). Această integrare va permite dezvoltarea de soluții chiplet care să răspundă cerințelor crescânde ale infrastructurii AI personalizate. De asemenea, abordarea modulară propusă va facilita o lansare mai rapidă pe piață, prin componente validate și reutilizabile.
Arhitecturile chiplet devin tot mai relevante pe măsură ce sarcinile de lucru AI necesită capacități de procesare specializate. Designurile tradiționale de cipuri monolitice întâmpină limitări de randament și costuri la noduri de proces avansate. Astfel, arhitecturile chiplet permit dezvoltatorilor de platforme AI să combine unități de procesare diverse, inclusiv subsisteme de calcul Arm, alături de componente de memorie, rețea și accelerare.
Astera Labs va oferi capabilități multi-protocol prin platforma sa de conectivitate inteligentă, incluzând soluții de conectivitate PCIe, Ethernet, CXL și UALink. Acestea vor permite clienților să construiască infrastructuri AI personalizate, cu conectivitate validată și interoperabilă încă din prima zi.
Colaborarea cu Arm va combina expertiza în subsisteme de calcul cu leadership-ul Astera Labs în conectivitate. Aceasta are ca scop accelerarea timpului de lansare pe piață și suportul pentru platforme bazate pe standarde deschise, care valorifică inovația largă și lanțurile de aprovizionare multi-vendor.
„Evoluția către infrastructura AI la scară de rack necesită soluții personalizate dezvoltate în cadrul unor ecosisteme deschise, iar colaborarea noastră cu Arm exemplifică această abordare,” a declarat Sanjay Gajendra, președintele și directorul operațional al Astera Labs.
Mohamed Awad, vicepreședinte senior și director general al Arm, a subliniat importanța conectivității în realizarea potențialului complet al sistemelor integrate și în satisfacerea cerințelor de putere și performanță ale AI.
Prin Arm Total Design, clienții vor avea acces la un ecosistem cuprinzător care combină expertiza în conectivitate a Astera Labs cu subsistemele de calcul ale Arm. Aceasta poziționează companiile pentru a profita de piața în expansiune rapidă a infrastructurii AI personalizate.
Cu toate acestea, există riscuri și incertitudini legate de succesul combinării platformei de conectivitate a Astera Labs cu produsele Neoverse CSS ale Arm. Printre acestea se numără provocările tehnologice, condițiile macroeconomice și restricțiile de reglementare, care ar putea afecta rezultatele așteptate ale colaborării.
Recomandate
Lipsa unor reguli globale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale crește riscul de securitate și poate produce un „echivalent al Hiroshimei”, avertizează șefa diplomației britanice, Yvette Cooper , într-o serie de intervenții citate de HotNews . Mesajul ei pune presiune pe marile puteri să accepte un cadru internațional de limitare și control al tehnologiei, cu implicații directe pentru agenda de politică externă și pentru companiile care dezvoltă sau folosesc AI. Cooper cere ca statele – inclusiv SUA și China – să convină asupra unor reguli internaționale privind inteligența artificială, susținând că subiectul va domina politica externă în următorii doi ani, potrivit unui interviu acordat The Guardian . „Nu ne putem permite să așteptăm un echivalent al Hiroshimei” Într-un text publicat de think tank-ul Chatham House , Cooper face o paralelă cu modul în care comunitatea internațională a ajuns la acorduri privind armele nucleare abia după Hiroshima și avertizează că, în cazul AI, reacția nu ar trebui să vină doar după un șoc major. „Nu ne putem permite să așteptăm un echivalent al Hiroshimei în domeniul AI înainte de a acționa.” În declarațiile pentru The Guardian, ea descrie un context în care „actori răuvoitori” ar putea folosi tehnologia împotriva statelor și societăților, de la amenințări hibride la criminalitate susținută de stat, extremism și terorism. AI, pe lista riscurilor care apasă politica externă Cooper plasează AI într-un tablou mai larg de presiuni asupra securității globale, alături de criza climatică, migrația nereglementată și interferențele străine care afectează democrațiile liberale occidentale. În același timp, ea avertizează că lumea intră într-un „moment periculos”, inclusiv pe fondul a ceea ce consideră a fi retragerea definitivă a SUA din rolul de arbitru global. Implicații pentru relația Marea Britanie–UE și agenda comercială În eseul de la Chatham House , Cooper susține că puterile europene trebuie să se obișnuiască cu ideea că SUA nu vor mai garanta pacea și democrația internațională, chiar și după încheierea mandatului prezidențial al lui Donald Trump. În acest context, ea indică drept soluție negocieri mai durabile între Marea Britanie și UE, în locul renegocierilor repetate pe bucăți ale acordurilor comerciale. Potrivit informațiilor prezentate, guvernul de la Londra lucra la o nouă rundă de renegocieri cu UE (inclusiv pe agricultură, comerț cu energie electrică și vize pentru tineri), care ar fi urmat să fie anunțate la un summit la finalul lunii, însă evenimentul a fost amânat. Palestina, un dosar care riscă să fie „uitat” Într-un interviu separat, Cooper leagă îngrijorările privind AI și de procesul de pace din Palestina și avertizează că, pe fondul altor crize (inclusiv războiul din Iran, în formularea din sursă), atenția internațională se poate muta, iar eforturile de pace pot fi neglijate. „Există planul în 20 de puncte… dar marea mea îngrijorare este că acesta se îndreaptă spre eșec.” [...]
Midjourney cere instanței să oblige studiourile care o dau în judecată să-și dezvăluie propriile practici de AI , într-o mișcare care poate schimba regulile jocului în litigiile de drepturi de autor, potrivit The Next Web . Compania, care dezvoltă un generator de imagini cu inteligență artificială, a solicitat unui judecător federal din SUA să intervină și să forțeze Disney, Universal și Warner Bros. Discovery să arate cum folosesc AI în interiorul organizațiilor, inclusiv ce date și modele utilizează. Informația a fost relatată inițial de Variety . Miza: „descoperirea” (discovery) poate deveni armă în apărarea „fair use” În centrul demersului este etapa de „discovery” – procedura prin care părțile dintr-un proces sunt obligate să facă schimb de documente și informații relevante. Midjourney a depus săptămâna aceasta o cerere (motion) către judecătorul John Kronstadt, prin care cere extinderea obligațiilor de divulgare ale studiourilor. Concret, Midjourney vrea acces la materiale precum: planuri de afaceri legate de AI; rapoarte de cercetare; seturi de date de antrenare (training datasets); „greutăți” ale modelelor (model weights – parametrii interni ai unui model AI); prezentări către consiliile de administrație despre AI. Anterior, în iunie, un judecător magistrat limitase divulgarea la instrumente „orientate către consumatori” („consumer-facing”). Midjourney cere acum anularea acestei limitări. Cum s-a ajuns aici: acuzații de copiere a personajelor și despăgubiri cerute Disney și Universal au dat în judecată Midjourney în iunie 2025, acuzând compania că a antrenat AI pe personajele lor fără permisiune și că permite încălcări pe scară largă, invocând exemple precum Darth Vader, Bart Simpson și Elsa. În septembrie, Warner Bros. Discovery s-a alăturat procesului, invocând personaje precum Superman, Batman și Bugs Bunny și cerând 150.000 de dolari (aprox. 690.000 lei) pentru fiecare operă încălcată. Apărarea Midjourney se bazează pe „fair use” (utilizare legitimă) – argumentul că antrenarea pe imagini publice este legală. „Unclean hands”: dacă reclamanții fac același lucru, cazul se complică Midjourney își sprijină cererea pe doctrina „unclean hands” („mâini murdare”), folosită în litigii civile pentru a susține că o parte nu poate cere remedii dacă are un comportament similar cu cel pe care îl condamnă. Avocatul Midjourney, Bobby Ghajar, a argumentat că, dacă studiourile folosesc la rândul lor conținut neautorizat pentru a antrena modele (de exemplu, pentru storyboard-uri), acest lucru ar putea deveni relevant atât pentru apărarea de „fair use”, cât și pentru „unclean hands”, inclusiv prin ideea de „practică uzuală în industrie”. Studiourile: „expediție de pescuit”, nu o cerere relevantă Studiourile resping solicitarea, numind-o o manevră. Avocatul lor principal, David Singer, a descris demersul drept o „fishing expedition” (căutare speculativă de informații) și a susținut că reclamanții nu urmăresc să oprească tehnologia AI sau să închidă afacerea Midjourney, ci să oprească folosirea personajelor lor. Totuși, materialul notează că studiourile nu sunt străine de AI: Disney ar fi planificat un acord de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru a-și integra personajele în Sora (produs OpenAI), acord care a eșuat după ce Sora a fost închis. De ce contează pentru industrie Dincolo de disputa Midjourney–Hollywood, o decizie care ar obliga studiourile să-și expună propriile date și practici de antrenare ar putea redesena linia dintre protecția drepturilor de autor și dezvoltarea modelelor generative. Într-un moment în care, potrivit articolului, editori dau în judecată companii de AI, iar unii deținători de drepturi aleg în schimb acorduri de licențiere, rezultatul acestei bătălii procedurale poate influența strategii și riscuri juridice în întreg sectorul. [...]
Cristian Mungiu avertizează că algoritmii pot standardiza cinemaul mai mult decât AI-ul în sine, într-o discuție despre rolul inteligenței artificiale în film, potrivit HotNews . Regizorul, câștigător al Palme d’Or, a spus la un dialog cu jurnalista Alexandra Tănăsescu, organizat la Mercedes-Benz Studio Bucharest, că inteligența artificială trebuie privită ca un instrument: rezultatele pot fi „spectaculoase” dacă este folosită de cineva „creativ și inteligent”, dar pot deveni „mediocre” dacă utilizarea se reduce la rețete de succes „bazate pe algoritm”. „Marele pericol”: dependența de rețete comerciale Mungiu a susținut că nu se teme că AI-ul va produce filme mai slabe decât cele existente, însă vede un risc mai important: ca deciziile creative să fie tot mai mult ghidate de algoritmi care optimizează pentru vânzare, adică pentru „media a ceea ce este mai eficient să vinzi”. „Nu cred că AI-ul va produce niște filme mai proaste decât se produc acum. Întrebarea cea mare este dacă ne ținem întotdeauna de algoritmi, care înseamnă, de fapt, media a ceea ce este mai eficient să vinzi.” În viziunea sa, o astfel de logică ar reduce diversitatea creației și ar descuraja proiectele adresate unui public mai restrâns, unde „factorul uman” rămâne esențial pentru a produce conținut care „să îi vorbească în suflet” fiecăruia. „Nu îmi doresc să fiu standardizat” Regizorul a încheiat ideea spunând că nu își dorește o lume în care oamenii și creațiile lor sunt uniformizate de algoritmi. „Eu nu îmi doresc să fiu standardizat. Îmi doresc, cu defectele mele, să rămân individual.” Context: „ Fjord ”, lansare așteptată între octombrie 2026 și ianuarie 2027 În același eveniment, Mungiu a vorbit și despre „Fjord” (menționat în articol și ca „Fiord”), primul său lungmetraj în limba engleză, cu Sebastian Stan și Renate Reinsve în rolurile principale. Filmul urmărește o familie româno-norvegiană ajunsă în centrul unei anchete privind protecția copilului și abordează teme precum polarizarea societății, dialogul și diferențele de valori. Filmul a avut o avanpremieră în România în iunie, iar lansarea în cinematografe este așteptată, potrivit regizorului, în perioada octombrie 2026 – ianuarie 2027, după încheierea circuitului internațional de festivaluri. [...]
Japonia vrea să accelereze automatizarea economiei cu încă 10 milioane de roboți până în 2040 , mizând pe un „hub” național de robotică și pe un model de inteligență artificială (IA) de bază, Noetra , pentru a susține adoptarea la scară în sectoare cu deficit de personal, potrivit TechRadar . Planul, prezentat de ministrul Economiei, Comerțului și Industriei, Ryosei Akazawa , actualizează strategia națională de robotică și extinde aria de aplicare la 18 domenii, după includerea producției alimentare și a îngrijirii medicale printre priorități. Miza operațională este explicită: trecerea roboților dincolo de fabrici, către activități unde lipsa forței de muncă începe să afecteze funcționarea curentă a companiilor și serviciilor. Un „hub” național pentru adoptare, cercetare și formare Guvernul intenționează să se miște rapid pentru a crea un nucleu central de robotică bazată pe IA, care să sprijine: implementarea roboților în companii, cercetarea și dezvoltarea, formarea forței de muncă necesare operării și întreținerii acestor sisteme. Oficialii descriu acest hub ca element-cheie pentru ca firmele să poată adopta roboți „la scară”, în special în industrii deja afectate de lipsa de personal. Noetra, fundația de IA pentru roboții viitori Strategia este construită în jurul Noetra, un „model fundamental multimodal” (un tip de IA antrenată să proceseze mai multe tipuri de date, precum text, imagini sau semnale) dezvoltat în Japonia, în paralel cu un proiect al National Institute of Advanced Industrial Science and Technology axat pe „physical AI” – IA aplicată în sisteme care acționează în lumea reală, precum roboții. Noetra este deținut majoritar de SoftBank, NEC, Sony Group și Honda, iar Fujitsu și Rakuten ar evalua încă intrarea în consorțiu, potrivit informațiilor citate de publicație. De ce contează: datele, nu doar puterea de calcul Akazawa a legat strategia de utilizarea datelor acumulate din zone precum îngrijirea vârstnicilor, intervenții la dezastre, producție și operațiunile de dezafectare de la Fukushima Daiichi, argumentând că acestea susțin încrederea guvernului în abordare. În viziunea sa, competiția globală se mută către accesul la seturi de date utilizabile, nu doar către capacitatea brută de calcul. „Utilizarea datelor acumulate” ar urma să devină „strategia câștigătoare” a Japoniei, a spus ministrul, potrivit sursei. În acest cadru, guvernul vrea să construiască infrastructură de date pentru roboți și „physical AI” care să reflecte punctele forte industriale ale Japoniei și experiența de operare a utilajelor în medii periculoase sau cu deficit de personal. Parteneriate internaționale și o posibilă rampă pentru export Oficialii au confirmat un aranjament de colaborare cu instituții de cercetare din SUA, Canada, Franța și Marea Britanie pentru dezvoltarea modelului de bază. Tehnologia rezultată ar urma să fie disponibilă pe scară largă pentru dezvoltatori japonezi de IA, companii și utilizatori, în mai multe industrii și regiuni. În plus, potrivit unor oficiali informați despre plan, unele companii ar putea folosi platforma ca bază pentru extinderea pe piețe externe în anii următori. Strategia este legată și de ambiția de a stimula transformarea bazată pe IA și în afara marilor centre urbane, nu doar în Tokyo. Presiunea demografică și limita reală: investiția și acceptarea publică Contextul rămâne cel al îmbătrânirii populației și al politicilor restrictive de migrație, care alimentează deficitul de forță de muncă. Susținătorii automatizării argumentează că roboții ar acoperi posturi greu de ocupat, mai degrabă decât să înlocuiască direct angajați existenți. Totuși, materialul notează că realizarea ambițiilor depinde mai puțin de anunțuri și mai mult de investiții susținute, progres tehnic și acceptare publică. TechRadar indică drept sursă secundară pentru unele detalii publicația The Register , care a relatat despre plan. [...]
Coreea de Sud vrea să transforme surplusul fiscal din boomul AI în investiții publice printr-un fond național care ar urma să finanțeze atât proiecte strategice în inteligență artificială și producția de cipuri, cât și programe sociale pentru tineri, potrivit Mediafax , care citează Euronews. Planul a fost prezentat de șeful de cabinet prezidențial, Kang Hoon-sik , într-o reuniune între Guvern și partidul de guvernământ. Excedentul de venituri fiscale, rezultat din profiturile record ale industriei semiconductorilor, ar urma să fie direcționat într-un „fond pentru răspunsul la provocările viitorului”. Ce ar finanța fondul și de ce contează economic Fondul ar urma să susțină proiecte în domeniul inteligenței artificiale și al producției de cipuri, dar și măsuri cu componentă socială, în special pentru tineri. În lista de direcții menționate apar: facilitarea accesului la locuințe; sprijinirea antreprenoriatului; crearea de noi locuri de muncă. Dimensiunea fondului nu a fost anunțată. Guvernul ar urma să stabilească în această lună strategia fiscală și să organizeze consultări publice înainte de decizia finală. Motorul: profiturile din memorii pentru AI și efectul în buget Creșterea încasărilor fiscale este legată de performanțele Samsung Electronics și SK hynix, mari producători de memorii folosite în infrastructura de centre de date pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Cererea globală de cipuri pentru AI a împins profiturile celor două companii și, implicit, veniturile colectate de stat. Potrivit Euronews, acțiunile Samsung au crescut cu peste 170% în prima jumătate a anului, iar titlurile SK hynix au avansat cu peste 300%, ambele companii depășind pragul de un trilion de dolari capitalizare bursieră. Infrastructură pentru fabricile de cipuri: energie și apă O parte din fondurile suplimentare ar urma să fie orientate către infrastructura necesară industriei semiconductorilor, în special rețele de energie electrică și alimentare cu apă, esențiale pentru funcționarea fabricilor de cipuri. În paralel, Samsung și SK hynix sunt implicate într-un proiect public-privat estimat la aproximativ 800 de trilioane de woni (circa 457 de miliarde de euro), pentru construirea unui nou centru de producție a semiconductorilor în sud-vestul țării. Ce urmează: dezbatere internă și decizie fiscală În Coreea de Sud există deja o dezbatere privind destinația exactă a veniturilor excepționale, cu propuneri care includ finanțarea start-up-urilor, programe pentru tineri, scheme de venit minim în comunități rurale și pescărești, precum și sprijin pentru sectorul cultural și artiști. Pe fondul acestor câștiguri, efectele încep să se vadă și pe piața muncii: în luna mai, Samsung a evitat o grevă de amploare după un acord privind acordarea unor bonusuri angajaților. [...]
Meta introduce un abonament de 19,99 dolari pe lună (aprox. 90 lei) pentru a debloca mai mult din funcțiile „AI” ale ochelarilor săi inteligenți , o schimbare care mută costul produsului dinspre o achiziție unică spre un model recurent de monetizare a utilizării, potrivit Futurism . Miza pentru utilizatori este că accesul „serios” la funcții devine condiționat de plată, chiar dacă dispozitivul a fost deja cumpărat. Meta lansează abonamentul „ Meta One Premium ”, descris ca necesar pentru cei care vor „să scoată maximum” din ochelari. Publicația notează că firma susține că abonamentul nu este obligatoriu, însă introduce limitări de utilizare („rate limit”, adică plafon de utilizare) pentru funcțiile considerate cheie. Ce se schimbă, concret: limită de ore cu și fără abonament Exemplul central din material este „ Conversation Focus ”, o funcție care amplifică vocile persoanelor cu care vorbești. Conform informațiilor citate: cu abonament: utilizatorii au acces la 15 ore pe lună de „Conversation Focus”, după care sunt blocați; fără abonament: utilizatorii sunt limitați la trei ore pe lună . De ce contează: costul nu pare legat de infrastructură online Un argument important din articol este că „Conversation Focus” nu ar necesita conexiune la internet pentru a funcționa, ceea ce sugerează că nu depinde de procesare pe servere la distanță (și, implicit, de costuri variabile de calcul în cloud). În acest context, materialul citează o observație din The Verge, care pune sub semnul întrebării justificarea economică a plafonării și a abonamentului. Context: controverse de confidențialitate și presiune pe proiectele AI ale Meta Futurism amintește că Meta a fost recent în centrul unei controverse după ce Wired a relatat că ar fi inclus discret tehnologie de recunoaștere facială în software-ul ochelarilor inteligenți. În plus, ochelarii cu cameră au atras critici legate de filmarea discretă a persoanelor, fără consimțământ. În același timp, publicația notează că, deși ochelarii s-ar fi vândut „în milioane”, inițiativele AI ale Meta ar fi întâmpinat dificultăți interne, iar scumpirea utilizării pentru „power users” (utilizatorii intensivi) ar putea afecta unul dintre proiectele considerate de succes. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, schimbarea se conturează ca o normalizare a abonamentelor pentru funcții software pe dispozitive deja cumpărate , cu limitări lunare explicite. Nu sunt oferite detalii suplimentare despre alte funcții incluse în abonament sau despre calendarul complet de implementare, dincolo de descrierea abonamentului și a limitelor de utilizare pentru „Conversation Focus”. [...]
