Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Apple a decis să reducă anvergura proiectului Mulberry, un antrenor virtual de sănătate bazat pe inteligență artificială, într-un moment în care compania își reevaluează prezența în piața tot mai aglomerată a serviciilor de wellness digital, informează Bloomberg. Proiectul, aflat în dezvoltare de mai multe luni, a fost suspendat în ultimele săptămâni, iar o parte din funcționalitățile planificate vor fi direcționate către aplicația Health.
Sub numele de cod Mulberry, Apple dezvoltase o inițiativă amplă menită să ofere utilizatorilor un asistent digital proactiv pentru sănătate, capabil să furnizeze recomandări personalizate privind somnul, alimentația sau activitatea fizică. Pentru acest scop, Apple construise un studio în Oakland, unde o echipă de experți producea conținut video educativ. Însă, potrivit surselor citate de 9to5Mac, proiectul nu a reușit să țină pasul cu soluțiile oferite de rivali precum Oura și Whoop, ceea ce a dus la decizia de reevaluare.
Eddy Cue, vicepreședintele responsabil cu serviciile, a fost cel care a cerut accelerarea livrării unor rezultate mai clare. Totuși, în contextul unei restructurări interne – inclusiv ieșirea din companie a lui Jeff Williams, responsabil de mult timp cu domeniul sănătății – Apple a ales o direcție mai prudentă.
Chiar dacă Mulberry nu va deveni o aplicație separată, anumite funcționalități vor fi totuși salvate:
Apple nu abandonează complet ideea de asistent digital pentru sănătate, însă preferă o integrare treptată în cadrul ecosistemului existent. Reorientarea companiei reflectă dificultatea de a concura cu platforme deja bine înrădăcinate în nișa wellness, dar și dorința de a oferi servicii mai bine ancorate în tehnologiile pe care le controlează direct.
Această decizie poate fi văzută și ca parte a unei repoziționări strategice, în care Apple își păstrează interesul pentru sănătate digitală, dar alege să consolideze aplicația Health ca pilon principal, în loc să lanseze o soluție complet nouă.
Recomandate
Investițiile accelerate în AI ar putea eroda puternic profitabilitatea ByteDance în 2025 , pe fondul creșterii cheltuielilor din a doua parte a anului pentru dezvoltarea și susținerea operațiunilor de inteligență artificială, potrivit ITmedia . Conform informațiilor citate de publicație din „科创板日报” (Star Market Daily), surse apropiate companiei susțin că profitul net al ByteDance în 2025 ar urma să scadă cu peste 70% față de anul anterior , iar marja netă să se reducă semnificativ. Contextul indicat este majorarea puternică a investițiilor în AI în trimestrele trei și patru ale anului. În paralel, aceeași relatare indică o dinamică mai bună în afara Chinei: veniturile din piețele externe ar fi crescut cu aproape 50% în 2025 , peste avansul de aproximativ 20% al veniturilor interne. Ponderea veniturilor externe în total ar fi urcat de la 25% în 2024 la peste 30% , un nou maxim istoric. Motorul principal al creșterii externe ar fi fost comerțul electronic din ecosistemul TikTok. Sursele citate susțin că TikTok Shop a avut în 2025 o creștere anuală a GMV (valoarea brută a mărfurilor vândute) apropiată de 70% , ceea ce ar fi împins în sus contribuția operațiunilor internaționale la veniturile grupului. „Doubao stock”: mecanism de retenție pentru echipele de modele mari Materialul mai menționează că ByteDance ar fi început prima răscumpărare pentru așa-numitele „豆包股” (acțiuni virtuale legate de proiectul Doubao), la un preț de 13,08 dolari pe acțiune (aprox. 59 lei) . Prețul anterior de acordare ar fi fost de 10 dolari (aprox. 45 lei) , ceea ce ar însemna o creștere de 30,8% . Potrivit surselor, 13,08 dolari/acțiune ar reprezenta noua evaluare de referință, iar angajații care intră în companie după 1 martie 2026 și primesc stimulente în „Doubao stock” ar urma să aibă numărul de unități calculat la acest preț. În trimestrul patru din 2025, ByteDance ar fi testat și un „plan de stimulare pe termen lung Doubao” , descris ca un mecanism de „acțiuni virtuale” pentru zona de modele mari (LLM), cu răscumpărare similară opțiunilor interne, pentru a atrage și reține pe termen lung talentul din AI. De ce contează Informațiile sugerează o schimbare de priorități financiare : chiar și cu o creștere rapidă a veniturilor externe, costurile asociate extinderii AI (dezvoltare, infrastructură și resurse) pot comprima sever profitabilitatea pe termen scurt. ByteDance nu este citată în material ca oferind un comentariu oficial asupra acestor date. [...]
Cererea pentru rularea locală a modelelor de inteligență artificială ar putea împinge Apple spre un model de abonament pentru „compute” în cloud pe Apple Silicon , pe fondul interesului tot mai mare pentru Mac-uri cu memorie unificată mare și pentru utilizarea de dispozitive „headless” (fără monitor) ca servere personale, potrivit unei analize 9to5Mac . În material se arată că Apple Silicon este „impresionant optimizat” pentru rularea modelelor AI local, iar cererea se vede inclusiv în disponibilitatea din piață: Mac Studio ar fi „larg epuizate”, iar Mac mini „imposibil de găsit”. O parte dintre cumpărători vizează explicit configurații high-end, cu cantități mari de memorie unificată, potrivite pentru rularea locală a modelelor de tip LLM (modele lingvistice mari). De la vânzarea de hardware la închirierea de putere de calcul Unghiul economic al analizei este că Apple ar putea monetiza această cerere nu doar prin vânzări punctuale de hardware, ci printr-un serviciu recurent: acces lunar la macOS și Apple Silicon „în cloud”, într-un model similar cu furnizori precum AWS (Amazon Web Services). Ideea ar răspunde nevoii unor utilizatori de a rula agenți software care să se conecteze la servicii Apple și aplicații de Mac fără să le folosească propriile calculatoare. Autorul notează că tocmai de aceea unii cumpără Mac mini pentru a le folosi ca dispozitive „mereu pornite”, fără periferice, în rol de mini-servere. Ce infrastructură ar putea folosi Apple 9to5Mac indică faptul că Apple are deja o bază tehnică prin „ Private Cloud Compute ”, iar aceste servere ar fi „în mare parte subutilizate deocamdată”, până când compania își pregătește modelele Apple Intelligence „ajustate” (tuned) pentru Gemini. În același timp, analiza amintește că Apple a mai „flirtat” cu piața de servere prin Xserve și că a existat și o variantă de Mac Pro (2019) care putea fi montată în rack, însă fără un înlocuitor direct în prezent. De ce contează: marje și venituri recurente Argumentul central este potențialul de profit al unui astfel de model: analiza compară cu Amazon, unde „mai mult de jumătate” din profituri ar proveni din AWS, nu din retail. În acest context, Apple ar putea crea „un nou segment” de business prin închirierea de putere de calcul pe Apple Silicon, reducând presiunea pe achiziția de Mac-uri scumpe pentru rulare locală. Materialul oferă și un exemplu orientativ de monetizare, fără a-l prezenta ca informație confirmată: în loc să vinzi o dată un computer de 4.000 de dolari (aprox. 18.400 lei), ai putea încasa „200+ dolari” pe lună (aprox. 920+ lei) atât timp cât clientul are nevoie de resurse în cloud. Ce ar putea influența decizia Analiza leagă posibilitatea unei astfel de direcții și de schimbări la vârful companiei: Tim Cook ar putea renunța la funcția de CEO „în viitorul apropiat”, iar John Ternus este menționat ca posibil succesor, cu un profil puternic orientat spre hardware. Materialul nu indică un calendar, un produs concret sau o decizie internă a Apple; scenariul este prezentat ca o direcție plauzibilă dacă trendul cererii pentru AI local și „compute” dedicat continuă. [...]
Deși Londra împinge accelerat adoptarea AI în economie, ministrul britanic responsabil de domeniu spune că nu folosește AI la serviciu , potrivit IT之家 , care citează un interviu BBC. Declarația vine la câteva zile după ce Liz Kendall a anunțat un fond de 500 milioane lire sterline pentru susținerea companiilor britanice de inteligență artificială, pe care l-a descris ca fiind important pentru securitatea națională și prosperitatea economică. Kendall a spus că utilizează AI mai ales în viața personală, nu în activitatea de ministru. Ca exemplu, a relatat că a folosit un instrument de AI pentru a analiza ingredientele mai multor produse cosmetice după o reacție alergică, pentru a identifica un posibil ingredient comun și a primi recomandări legate de ameliorarea eczemei; a adăugat că a verificat informațiile în surse precum Asociația Națională pentru Eczemă și a discutat ulterior cu un farmacist. Adoptarea AI în guvern rămâne neuniformă În același material se arată că, la nivelul cabinetului britanic, atitudinile față de folosirea AI diferă. Predecesorul lui Kendall, Peter Kyle, a lansat anterior un instrument guvernamental de AI numit „ Humphrey ” și a susținut că sarcinile pe care AI le poate face mai eficient nu ar mai trebui realizate manual. În paralel, există deja utilizări punctuale în administrație. Kendall a indicat că, în perioada în care a lucrat în Departamentul pentru Muncă și Pensii, personalul din centrele de ocupare a forței de muncă folosea AI pentru a ajuta persoanele aflate în căutarea unui job să își îmbunătățească CV-ul și pentru a sintetiza feedbackul din consultările publice. Legi „scrise de AI”: ministrul respinge informația Kendall a negat relatările potrivit cărora legislația britanică ar fi fost redactată de AI. Ea a afirmat că, în procesul de elaborare a legislației privind rețelele sociale și securitatea cibernetică, AI nu a fost folosită pentru a scrie textele de lege. Miza economică: reconversie și competențe pentru 10 milioane de oameni Pe fondul temerilor legate de efectele asupra pieței muncii, Kendall a spus că unele locuri de muncă vor dispărea, altele se vor transforma și vor apărea roluri noi. Obiectivul guvernului, conform declarațiilor sale, este să ofere instruire gratuită în competențe de AI pentru 10 milioane de persoane din forța de muncă. Ministrul a mai afirmat că dezvoltarea AI este „sigură” în acest moment, dar că impactul asupra ocupării trebuie tratat serios. Din perspectiva sa, lecția revoluțiilor industriale și tehnologice este că tranzițiile sunt inevitabile, iar rolul statului este să nu lase populația să gestioneze singură schimbarea, ci să ridice nivelul de competențe la scară națională. [...]
Ericsson avertizează că cererea pentru inteligență artificială va împinge în sus costurile, în special la semiconductori , într-un moment în care compania a raportat un prim trimestru din 2026 cu scăderi puternice atât la venituri, cât și la profit, potrivit Mobile World Live . Avertismentul CEO-ului Börje Ekholm vine după un T1 2026 în care vânzările nete au coborât cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 49,3 miliarde coroane suedeze (aprox. 4,3 miliarde euro), compania indicând și un efect negativ al cursului de schimb. Profitul net a scăzut cu 79%, la 887 milioane coroane (aprox. 77 milioane euro), pe fondul aceluiași factor valutar și al costurilor de restructurare. Unde s-a văzut slăbiciunea în business Pe divizii, declinul a fost generalizat: Rețele mobile : vânzări nete în scădere cu 8%, la 32,9 miliarde coroane (aprox. 2,86 miliarde euro); Software și servicii în cloud : minus 9%, la 11,8 miliarde coroane (aprox. 1,025 miliarde euro); Enterprise : minus 30%, la 4,2 miliarde coroane (aprox. 365 milioane euro). Compania a pus evoluția mai slabă din America de Nord pe seama investițiilor intense în rețele din anul anterior și a unei reasignări pe termen scurt a cheltuielilor clienților după consolidarea operatorilor. În Europa, Orientul Mijlociu și Africa, rezultatele au fost susținute de implementări 5G și proiecte de modernizare a rețelelor. Ce înseamnă „scumpirea AI” pentru Ericsson Ekholm a spus că, pe măsură ce cererea de inteligență artificială avansează, Ericsson va trebui să suporte costuri în creștere , „în special la semiconductori”. Pentru a contracara presiunea, compania mizează pe: colaborare mai strânsă cu clienții și furnizorii; înlocuiri de produse; măsuri de eficiență. În același timp, Ericsson anticipează o piață RAN (rețele de acces radio) „mai mult sau mai puțin plată” și își leagă potențialul de creștere de segmentele de „misiuni critice” și enterprise, unde spune că vrea să crească peste media pieței de rețele mobile. [...]
Roma analizează testarea semafoarelor cu patru culori , inclusiv un semnal alb dedicat vehiculelor autonome, potrivit Libertatea . Ideea este ca lumina albă să se aprindă doar când la intersecție ajunge un număr suficient de mașini autonome, astfel încât opririle „inutile” să fie reduse prin coordonare automată. Inițiativa ar transforma capitala Italiei într-un spațiu de testare pentru o soluție de management al traficului bazată pe inteligență artificială, cu scopul de a fluidiza intersecțiile aglomerate. Conceptul este inspirat din testele făcute în Statele Unite și este analizat de autoritățile locale, conform informațiilor preluate de Libertatea. Cum ar funcționa „semaforul alb” Spre deosebire de roșu, galben și verde, lumina albă ar fi gândită în primul rând pentru mașinile autonome, nu pentru șoferii umani. Conform studiilor realizate la Universitatea din Carolina de Nord, semnalul alb se activează doar când există suficiente vehicule autonome la intersecție, moment în care sistemul preia coordonarea fluxurilor pentru a optimiza circulația. Pentru șoferii de mașini convenționale, regula propusă este diferită de logica obișnuită a semaforului: ei nu ar mai aștepta neapărat „verde”, ci ar urma mișcarea coloanei. În formularea din material, șoferii trebuie să „urmeze mișcarea” vehiculului din față: dacă acesta pornește, pot avansa; dacă se oprește, se opresc și ei. „În loc să aștepte trecerea la verde, aceștia trebuie să «urmeze mișcarea».” De ce contează: timp, consum și emisii Miza economică și de mediu este reducerea timpilor pierduți în trafic. Implementarea unui astfel de semnal alb ar putea reduce timpii de așteptare la intersecții cu peste 25%, relatează Libertatea, citând sursa menționată în text. Prin coordonarea fluxului cu ajutorul inteligenței artificiale, opririle inutile ar fi eliminate mai des, ceea ce ar putea coborî consumul de combustibil și emisiile de dioxid de carbon. Materialul mai arată că, atunci când vehiculele convenționale devin majoritare, sistemul ar reveni la culorile clasice, însă obiectivul pe termen lung rămâne automatizarea gestionării traficului în zone dense pentru a preveni blocajele. Unde se testează și ce condiții sunt necesare Potrivit informațiilor din articol, semafoarele cu lumină albă sunt testate în medii controlate, în zone cu trafic pietonal redus, precum porturi și districte industriale. Pentru extindere la scară largă, ar fi necesar ca între 30% și 40% dintre vehiculele de pe drumuri să fie autonome, ceea ce face tranziția încă îndepărtată. Conceptul a fost dezvoltat de cercetători de la North Carolina State University (NCSU), coordonați de profesorul Ali Hajbabaie. În Statele Unite, testele sunt în desfășurare în Carolina de Nord, cu sprijinul autorităților din Michigan, iar între 2024 și 2025 sistemul a fost verificat în simulări computerizate și în zone industriale cu trafic autonom controlat. Alte idei: semafor albastru și contoare pentru pietoni Modernizarea semnalizării nu se oprește la lumina albă. Start-up-ul francez Mondial analizează un „semafor albastru”, destinat comunicării cu autoturismele conectate, mai notează articolul. Separat, în Franța, guvernul a autorizat testarea contoarelor de timp la semafoarele pietonale, afișaje care arată timpul rămas pentru traversare sau așteptare, o soluție folosită deja în multe orașe mari pentru a reduce accidentele și tensiunea în trafic. Ce urmează și ce trebuie urmărit În cazul Romei, demersul este, deocamdată, la nivel de analiză și intenție de testare, în linie cu ideea de „laborator deschis” pentru această tehnologie. Evoluția proiectului va depinde de cadrul de testare, de gradul de adopție al vehiculelor autonome și de modul în care autoritățile vor integra reguli noi pentru șoferii de mașini convenționale. În esență, „semaforul alb” este o soluție care devine relevantă doar când există suficient trafic autonom pentru ca algoritmii să coordoneze eficient intersecțiile, iar pragul de 30%-40% vehicule autonome indică un orizont încă îndepărtat pentru implementare pe scară largă. Lumina albă s-ar activa doar când la intersecție ajunge un număr suficient de mașini autonome. Inteligența artificială ar coordona vehiculele autonome pentru a optimiza fluxul. Șoferii mașinilor convenționale ar urma mișcarea vehiculului din față, nu neapărat schimbarea la verde. Extinderea ar necesita ca 30%-40% dintre vehicule să fie autonome, conform materialului. [...]
Samsung testează un nou tip de „hub” pentru casă, mizând pe interacțiune emoțională, nu pe specificații , prin conceptul de companion AI „Project Luna”, prezentat la Milano Design Week 2026 , potrivit IT Home . Conceptul, relatat inițial de publicația Android Headline , propune un dispozitiv compact cu un ecran circular montat într-o „structură-cap” care se poate roti și înclina. Ideea centrală este ca ecranul să-și ajusteze activ poziția pentru a se orienta către utilizator, sugerând o interacțiune mai „personală” decât cea a unui difuzor inteligent clasic. Ce face Project Luna, în versiunea demonstrată Dincolo de design, Samsung poziționează Project Luna ca un centru pentru locuință, cu funcții orientate spre utilizarea de zi cu zi: conectare la smartphone; redare de muzică printr-o interfață inspirată de un pick-up (stil „platan”); recomandări de rețete în funcție de ingredientele disponibile în bucătărie. De ce contează: accent pe „prezență” și atașament, nu doar pe utilitate Pentru a întări componenta de „companion”, Samsung a inclus animații expresive și efecte sonore „jucăușe”. Cei care au testat dispozitivul la fața locului au apreciat că aceste elemente îi dau un aer apropiat de un personaj de tipul celui din filmul „WALL·E”, făcându-l să pară mai degrabă un „coleg de apartament” decât un obiect rece, strict funcțional. Materialul nu oferă detalii despre un calendar de comercializare, preț sau specificații tehnice, Project Luna fiind prezentat ca un concept. [...]
