Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Apple se confruntă cu un nou val de plecări din echipele sale de cercetare în AI, inclusiv a unui director senior din cadrul proiectului Siri. Potrivit Bloomberg, cel puțin patru cercetători în inteligență artificială și un executiv de top au părăsit recent compania, alegând să se alăture Meta și Google DeepMind. Această situație reflectă tensiunile interne și competiția intensă pentru talente în industria tehnologică.
Printre cei care au plecat se numără Yinfei Yang, care își lansează propria companie, Haoxuan You și Bailin Wang, care au fost recrutați de Meta pentru diviziile sale de superinteligență și recomandări. Zirui Wang a fost angajat de Google DeepMind. Cea mai notabilă plecare este cea a lui Stuart Bowers, un lider influent din echipa Siri, care s-a alăturat, de asemenea, DeepMind. Aceasta este o ironie, având în vedere că DeepMind colaborează deja cu Apple pentru dezvoltarea noii versiuni a Siri.
Bowers a avut un rol esențial în îmbunătățirea capacității Siri de a răspunde utilizatorilor și raporta direct către Mike Rockwell, șeful diviziei Siri. Plecarea sa a amplificat tensiunile interne, mai ales în contextul în care Apple a anunțat recent integrarea modelelor Gemini de la Google în viitoarele versiuni Siri, printr-un acord anual estimat la un miliard de dolari, conform The Guardian.
Exodul de talente este alimentat de nemulțumiri legate de salariile mai mici comparativ cu ofertele rivale, lipsa unei direcții clare în strategia AI și întârzieri repetate în lansarea de produse. Meta, în special, a devenit un magnet pentru foștii angajați Apple, oferind pachete de compensare care ajung la zeci sau chiar sute de milioane de dolari. În 2025, Meta a reușit să atragă și alți lideri cheie, inclusiv pe Ruoming Pang, coordonatorul echipei de modele fundamentale a Apple, conform Cult of Mac.
„Aceste plecări ridică întrebări serioase despre viitorul strategiei Apple în domeniul AI, într-un moment în care compania încearcă să recupereze terenul pierdut față de rivali precum Google, Meta sau OpenAI.”
În contextul acestor plecări, viitorul strategiei Apple în domeniul inteligenței artificiale devine incert, mai ales că rivalii săi, precum Google și Meta, continuă să atragă experți de top. Apple va trebui să își reevalueze strategiile de retenție și să își consolideze poziția pentru a rămâne competitivă în acest sector dinamic.
Recomandate

Google accelerează calendarul pentru Gemini 4 , un semnal că DeepMind încearcă să recupereze teren într-o piață în care rivalii au livrat deja actualizări importante, potrivit The Next Web . Koray Kavukcuoglu , noul șef al Google DeepMind, a spus că modelul este în „post-training” (etapa în care inginerii îi rafinează comportamentul și îi testează siguranța) și că Google vrea să îl lanseze „mult mai devreme” decât finalul anului. El nu a oferit o dată de lansare, dar a indicat intenția de a publica „cât mai curând posibil” o versiune timpurie rezultată după post-antrenare. În paralel, Gemini 4 este testat în Antigravity, un instrument de programare al Google. Prima lansare majoră sub noua conducere DeepMind Apariția publică a lui Kavukcuoglu a avut loc la conferința AI Agenda Live organizată de The Information, fiind prima sa intervenție în media de când a preluat conducerea operațională a DeepMind, după o reorganizare în august în care Demis Hassabis a renunțat la managementul de zi cu zi. În același context, publicația notează că cei doi co-lideri ai Gemini au demisionat în aceeași zi. Întrebat dacă Google a rămas în urmă, Kavukcuoglu a spus că are „cea mai mare încredere” în echipă și că, în opinia lui, este „o certitudine” că vor rămâne „în avangardă”. Presiunea competitivă: rivalii au „livrat” deja Miza accelerării ține de ritmul pieței. Articolul amintește că, în acest an, modelul „fanion” al Google a rămas în urmă față de variantele mai ieftine ale companiei: în iulie au apărut informații că următorul Gemini Pro ar fi întârziat cu luni, după ce rezultatele la programare nu au atins țintele interne, iar în august modelul Flash ajunsese cu două versiuni înaintea fanionului. În același timp, competiția a avansat: Anthropic a lansat Claude Opus 5.5 pe 22 septembrie, iar OpenAI a redus la jumătate prețurile GPT-6 odată cu modelele Sol și Luna, în aceeași zi. Pentru companii și dezvoltatori, un Gemini 4 lansat mai devreme ar putea schimba rapid opțiunile de implementare și costurile de utilizare, însă Google nu a comunicat încă o dată și nici detalii despre disponibilitate sau preț. [...]

Bill Gates cere reglementări obligatorii pentru AI, avertizând că un „buton de urgență” nu ajunge , pe fondul temerilor că tehnologia ar putea fi folosită abuziv și ar scăpa de sub control, potrivit Biziday . Într-un interviu acordat duminică postului american NBC, Gates a spus că, dacă inteligența artificială nu este ținută sub control, ar putea cauza „un miliard de morți” și i-a criticat pe factorii de decizie pentru că nu tratează subiectul suficient de serios. El a cerut implicarea „forțelor de ordine și politicienilor” în stabilirea măsurilor de protecție, inclusiv prin monitorizare, pe care o vede ca obligatorie. „Avem nevoie ca forțele de ordine și politicienii să participe la discuția despre cum arată măsurile de protecție și monitorizarea. Și acesta trebuie să fie un lucru obligatoriu.” De ce „butonul de oprire” nu rezolvă problema, în viziunea lui Gates Gates a criticat ideea că riscurile AI pot fi gestionate doar printr-un mecanism de tip „kill switch” (buton de oprire de urgență), argumentând că discuția trădează, uneori, lipsa de familiaritate tehnică a unor decidenți. „Nu este suficient să ai un buton. Încă nu am ajuns în punctul în care… acestea preiau controlul asupra computerelor în mod autonom și nu pot fi oprite. Așadar, această discuție… arată, într-un fel, cât de puțin familiarizați cu aspectele tehnice sunt unii oameni.” El a mai avertizat asupra riscului ca AI să ajungă în „mâini răuvoitoare”, descriind combinația dintre actori cu intenții rele și cele mai noi instrumente AI drept o amenințare fără precedent. Context: o inițiativă legislativă respinsă și presiune din industrie Declarațiile vin după ce o inițiativă a guvernului american de a introduce o lege care ar fi obligat companiile de AI să implementeze „butoane de urgență” în modelele lor a fost respinsă, notează publicația, citând informații apărute în The Guardian și Politico . În paralel, mai mulți directori din tehnologie, inclusiv Sam Altman și Elon Musk, s-au alăturat apelurilor pentru încetinirea dezvoltării AI, pe fondul unor incidente în care agenți AI ar fi desfășurat acțiuni fără acord. Gates a reluat astfel semnale de alarmă exprimate și de alți experți, într-un moment în care, potrivit Biziday, el publicase în august și un eseu despre riscurile AI pentru securitatea globală (menționat de publicație aici ). [...]

Donald Trump a respins ideea unei cooperări SUA–China în inteligența artificială , argumentând că Washingtonul are un avans pe care vrea să-l păstreze, potrivit Agerpres . Mesajul indică o linie mai dură care poate influența direct companiile de tehnologie și fluxurile de investiții din AI, într-un context în care colaborarea transfrontalieră este esențială pentru cercetare, infrastructură și acces la piețe. Declarația vine după o „discuție importantă” pe tema AI pe care Trump spune că a avut-o în această săptămână cu președintele chinez Xi Jinping . La Casa Albă , Trump a folosit termenul preferat de el, „super-inteligență” (SI), pentru a descrie subiectul discuției. De ce contează pentru industrie și investiții Trump a susținut că Beijingul ar urmări să încetinească progresul american și a invocat poziția dominantă a SUA în domeniu. În această logică, o „integrare” a inițiativelor ar însemna, în viziunea sa, deschiderea unui acces reciproc care ar reduce avantajul competitiv. „Ceea ce vor ei să facă este să ne oprească progresul, pentru că suntem mult înaintea Chinei și intenționăm să ne păstrăm acest avans.” Ce a spus, concret, despre „integrare” Trump a insistat că nu vrea ca SUA să „integreze” inițiativele privind AI cu cele ale Chinei, tocmai pentru că „avem un avans considerabil”. El a încheiat ideea cu o formulare care sugerează o abordare de tip „liderul nu își deschide tehnologia” în relația cu un competitor strategic. „Aș prefera să nu le integrăm, pentru că avem un avans considerabil.” „Când ești lider, nu deschizi accesul reciproc.” [...]

Bill Gates avertizează că inteligența artificială poate amplifica riscurile de securitate și cere reglementare , într-un context în care unele dintre cele mai importante companii din domeniu spun că sunt dispuse să încetinească dezvoltarea tehnologiei după incidente de securitate, potrivit Economica . Miliardarul american a declarat pentru NBC că „AI este cu siguranţă suficient de puternică pentru a declanşa evenimente care ar putea cauza un miliard de decese”, răspunzând unei întrebări despre capacitatea AI de a distruge omenirea. În același context, Gates a susținut că „nu a existat niciodată o armă mai puternică decât combinaţia dintre oamenii cu intenţii rele care folosesc cele mai noi instrumente AI”. De ce contează: presiune pentru reguli și supraveghere Întrebat dacă este nevoie de legislație pentru reglementarea AI, Gates a spus că „nimeni nu crede că autoreglementarea este suficientă”. El a adăugat că este necesară implicarea autorităților: „Este nevoie ca forţele de ordine şi politicienii să se implice în discuţia referitoare la cum vor arăta măsurile de protecţie şi de monitorizare”. Mesajul are relevanță directă pentru modul în care ar putea fi construită supravegherea publică a tehnologiilor AI: nu doar prin reguli voluntare ale industriei, ci prin măsuri de protecție și monitorizare discutate cu instituțiile statului. Context: companiile mari vorbesc despre încetinirea dezvoltării Dezbaterea privind reglementarea AI a revenit în prim-plan după ce OpenAI (creatorul ChatGPT) și Anthropic au transmis că sunt pregătite să încetinească ritmul dezvoltării tehnologiei, ca urmare a unei serii de incidente de securitate, mai notează publicația. [...]

Întâlnirea Trump–Xi a redeschis dialogul SUA–China pe IA fără acorduri concrete , dar cu semnale că cele două puteri nu vor să frâneze dezvoltarea tehnologiei, într-un moment în care competiția pentru cipuri avansate și controlul exporturilor rămâne un punct sensibil pentru industrie, potrivit Economica . Donald Trump a transmis pe rețeaua sa Truth Social că a avut „o întâlnire foarte productivă” cu președintele chinez Xi Jinping și că „se vor întâmpla lucruri extraordinare”. În același mesaj, Trump a susținut că liderului chinez „pare să-i placă” ideea schimbării denumirii „Inteligență Artificială” în „Superinteligență”. Ce semnal dă discuția despre IA: accelerare, nu „pauză” În contextul apelurilor de încetinire a dezvoltării IA, venite „în special dinspre Uniunea Europeană”, Trump a sugerat că SUA și China ar intenționa să nu frâneze dezvoltarea inteligenței artificiale. El se opune încetinirii ritmului, argumentând că SUA sunt „în avangardă” în domeniu. Pentru companii, miza este direct economică și operațională: dacă cele două superputeri mențin o linie de „accelerare”, presiunea pe investiții (infrastructură de calcul, cipuri, centre de date) și pe accesul la tehnologie de vârf rămâne ridicată, iar competiția se mută și mai mult în zona lanțurilor de aprovizionare. Cine a fost la recepție și ce lipsește din ecuație Trump a mai afirmat că „toți au fost de acord și aseară” cu privire la schimbarea denumirii, referindu-se la recepția pe care a găzduit-o joi în onoarea lui Xi. Printre participanți s-au numărat nume grele din industria tech americană: Elon Musk (xAI) Sam Altman (OpenAI) Jensen Huang (Nvidia) Tim Cook (Apple) Sundar Pichai (Alphabet) Jeff Bezos (Amazon) Michael Dell (Dell Technologies) Economica notează și un absent notabil: directorul general al Anthropic, Dario Amodei, descris ca un susținător important al reglementării IA — un detaliu relevant în contextul tensiunii dintre tabăra „accelerării” și cea a „frânării” prin reguli mai stricte. Context: rivalitate pe cipuri și armistițiu comercial prelungit Deși IA a fost un subiect cheie pe agenda discuțiilor, nu a fost anunțat niciun acord concret; în schimb, a fost „deschis un dialog” într-un domeniu în care SUA și China sunt rivale. În paralel, cele două țări au convenit să prelungească armistițiul comercial până pe 10 ianuarie , ceea ce suspendă escaladarea represaliilor prin taxe vamale și restricții, inclusiv în zone sensibile precum comerțul cu pământuri rare și produse de înaltă tehnologie. Pentru sectorul tehnologic, acest armistițiu reduce temporar riscul unor șocuri suplimentare în aprovizionare, fără să elimine însă disputa de fond legată de accesul Chinei la cipuri avansate. [...]

Administrația SUA vrea să schimbe termenul oficial folosit pentru AI , urmând să utilizeze în comunicarea guvernamentală expresia „super inteligență” („SI”) în loc de „inteligență artificială” („AI”), potrivit News , care relatează declarațiile făcute de Donald Trump la Adunarea Generală a ONU . În discursul de la ONU, Trump a susținut că noua formulare „sună mult mai bine” și că este „mult mai potrivită” decât „inteligență artificială”. El a argumentat că termenul „inteligență artificială” „sună ca și cum (această tehnologie) este falsă”, în timp ce, în opinia sa, AI „nu este falsă”. Ce schimbă, concret, această decizie Din informațiile prezentate, schimbarea vizează limbajul oficial al Guvernului american : de acum înainte, în comunicarea sa, administrația ar urma să folosească „super inteligență” în loc de „inteligență artificială”. Trump și-a exprimat și speranța ca „lumea” să adopte aceeași formulare, adăugând că rămâne de văzut dacă poate influența și alte guverne să urmeze acest neologism. „Bine ați venit în lumea super inteligenței, «SI».” „Vom vedea dacă am putere.” Contextul termenului „super inteligență”, așa cum apare în material În domeniu, „super inteligență” este descrisă ca stadiul în care AI ar depăși capacitățile de raționare și reflecție ale omului în toate domeniile . Materialul notează că, potrivit părerii generale, inclusiv cele mai avansate modele AI sunt încă departe de acest obiectiv. În acest cadru, anunțul are o miză operațională: dacă termenul se schimbă în comunicarea oficială a SUA, el poate influența modul în care instituțiile publice își formulează mesajele și, potențial, felul în care este descrisă tehnologia în spațiul public internațional. [...]