Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Apple ar putea lansa încă din martie primele îmbunătățiri Siri bazate pe Gemini, potrivit 9to5Mac, care leagă posibilul calendar de ritmul recent al actualizărilor iOS și de întârzierile acumulate la funcțiile de „Personal Intelligence” (inteligență personală) din Siri.
Contextul este unul de așteptări ridicate și de livrări întârziate. Apple a prezentat Apple Intelligence la WWDC 2024, odată cu iOS 18, și a introdus treptat o mare parte din funcții în iOS 18.1, 18.2, 18.3 și 18.4. Totuși, „Personal Intelligence” pentru Siri, precum și capabilitățile de acțiuni în aplicații și „conștientizare” a ceea ce este pe ecran, nu au ajuns în ciclul iOS 18.
Apple a confirmat oficial amânarea versiunii „mai personalizate” a lui Siri pe 7 martie 2025, invocând complexitatea livrării funcțiilor promise. În comunicarea de atunci, compania a indicat că lansarea va dura mai mult decât estimase inițial.
„Va dura mai mult decât ne-am gândit să livrăm aceste funcții și anticipăm că le vom lansa în anul următor.”
Ulterior, pe 12 ianuarie 2026, Apple și Google au anunțat o colaborare multianuală în care următoarea generație de „Apple Foundation Models” (modele fundamentale, adică modele de inteligență artificială de bază, folosite ca infrastructură pentru funcții) ar urma să se bazeze pe modelele Gemini și tehnologia cloud a Google. În același anunț, cele două companii au spus că aceste modele vor alimenta viitoare funcții Apple Intelligence, inclusiv o versiune „mai personalizată” a lui Siri, și că Apple Intelligence va continua să ruleze pe dispozitive și prin Private Cloud Compute, cu accent pe confidențialitate.

În planul de livrare software, publicația notează că Apple ar fi vizat inițial iOS 26.4 pentru primele îmbunătățiri bazate pe Gemini, însă acestea nu sunt prezente în versiunea respectivă. Înainte de primul developer beta pentru iOS 26.4, Mark Gurman a relatat pentru Bloomberg că țintele ar fi fost mutate către iOS 26.5 și iOS 27, iar Apple ar fi semnalat că, în timp, vor apărea mai multe funcții Siri și Apple Intelligence construite pe noul sistem.
Scenariul „optimist” pentru o apariție încă din martie se bazează pe cadența recentă a lansărilor iOS: după iOS 26.3 Release Candidate (RC) pe 4 februarie și lansarea publică pe 11 februarie, Apple a publicat iOS 26.4 beta 1 pe 16 februarie. Aplicând același tipar, 9to5Mac pornește de la faptul că iOS 26.4 RC a fost lansat pe 18 martie și estimează că iOS 26.4 ar putea ajunge public pe 25 martie, iar primul iOS 26.5 developer beta ar putea urma pe 30 martie.
Miza, pentru Apple, este să livreze măcar o parte din funcțiile restante ale lui Siri și Apple Intelligence în primul trimestru din 2026, chiar dacă majoritatea utilizatorilor ar primi efectiv actualizarea în aprilie sau mai. În același timp, publicația subliniază că totul depinde de ce este suficient de matur pentru a intra într-un developer beta, iar un calendar mai realist ar putea împinge debutul către mijlocul lui aprilie.
Recomandate

ChatGPT a coborât sub 50% cotă de piață, semn că piața asistenților AI intră într-o fază mai competitivă și mai orientată spre monetizare , potrivit HotNews , care citează raportul „State of AI” 2026 al firmei de analiză Sensor Tower . Datele indică o schimbare de dinamică într-un segment care, până recent, părea dominat aproape incontestabil de OpenAI: la începutul anului, ChatGPT era încă peste 50%, dar până la finalul lunii mai a scăzut la 46,4%, pe fondul creșterii rapide a rivalilor. Cine câștigă teren și cum arată împărțirea pieței Conform estimărilor Sensor Tower, avansul vine în special din două direcții: Gemini (Google) : 27,7% cotă de piață, alimentată în mare parte de integrarea în ecosistemul mai larg de instrumente Google; Claude (Anthropic) : 10,3% cotă de piață, cu o reputație puternică pentru sarcini de productivitate și, prin Claude Code, utilizare intensă în rândul programatorilor. Alți asistenți — inclusiv Grok (xAI), Perplexity, DeepSeek și Meta AI — sunt menționați cu sub 5% fiecare. De ce contează pentru business: utilizatorii schimbă mai ușor aplicația, iar banii cresc Raportul „State of AI” 2026, citat de TechCrunch, estimează că între începutul anului și finalul lunii iunie utilizatorii vor descărca aproape 2,3 miliarde de aplicații AI și vor cheltui peste 4,2 miliarde de dolari (aprox. 19,3 miliarde lei) pe acestea. În aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile au fost de 1,83 miliarde de dolari (aprox. 8,4 miliarde lei), ceea ce sugerează o mutare a industriei de la „creștere cu orice preț” către monetizare . În același timp, raportul notează că atât ritmul descărcărilor, cât și cel al cheltuielilor încetinesc, un posibil semn de maturizare a pieței, chiar dacă valorile absolute continuă să urce. Încrederea în brand începe să conteze în utilizare Un alt semnal operațional important: utilizatorii sunt „din ce în ce mai dispuși” să treacă de la un asistent la altul, iar anumite evenimente pot accelera migrarea. Ca exemplu, raportul menționează că acordul încheiat în februarie de OpenAI cu Departamentul Apărării al SUA a declanșat un vârf măsurabil al dezinstalărilor, sugerând că pentru o parte dintre utilizatori contează nu doar funcțiile, ci și încrederea în companie și alinierea la anumite valori. Utilizatori și abonamente: două modele diferite de tracțiune Sensor Tower indică și o diferențiere între popularitate și capacitatea de a transforma utilizarea în venituri recurente: ChatGPT ar fi ajuns la un miliard de utilizatori activi lunar , cu o creștere de 200 de milioane din februarie; Gemini are 662 de milioane de utilizatori activi lunar, iar Claude 245 de milioane . Pe partea de monetizare, Claude iese în evidență: 13% dintre utilizatorii Anthropic plătesc un abonament , o rată de conversie prezentată drept un reper relevant pentru investitori atunci când evaluează cât de sustenabile sunt veniturile companiilor din AI. În paralel, raportul estimează că timpul petrecut în aplicațiile AI va urca de la 17,2 miliarde de ore în prima jumătate din 2025 la aproximativ 36 de miliarde de ore în prima jumătate a acestui an, pe fondul utilizării tot mai frecvente pentru productivitate și al apetitului mai mare pentru funcții premium, în special în SUA. [...]

Utilizatorii de iPhone 17 ar putea rămâne fără unele funcții majore de inteligență artificială în iOS 27 , potrivit Android Headlines — un semnal că Apple ar putea condiționa următorul val de capabilități AI de hardware mai nou, cu efect direct asupra ciclului de înlocuire a telefoanelor. Informația, așa cum este prezentată în material, indică o posibilă segmentare a funcțiilor AI în viitoarea versiune iOS 27, astfel încât nu toate modelele recente să primească aceleași capabilități. Pentru utilizatori, miza este practică: accesul la funcții noi nu ar mai depinde doar de actualizarea software, ci și de generația de dispozitiv. De ce contează: AI ca diferențiator de produs și motiv de upgrade Dacă aceste limitări se confirmă, Apple ar folosi AI nu doar ca „feature” de software, ci ca argument comercial pentru trecerea la modele mai noi. În termeni operaționali, asta înseamnă că o parte dintre utilizatori ar putea avea o experiență diferită pe iOS 27, chiar dacă rulează aceeași versiune de sistem de operare. Materialul nu oferă, în fragmentul disponibil, o listă completă a funcțiilor AI care ar urma să lipsească pe iPhone 17 și nici criteriile tehnice exacte (de exemplu, cerințe de procesare pe dispozitiv). Limitarea trebuie tratată ca atare: este o informație de tip „ar urma”, nu o confirmare oficială din partea Apple. Ce ar trebui urmărit în continuare Pentru a evalua impactul real, relevante vor fi: ce funcții AI sunt încadrate drept „majore” și dacă rulează local (pe telefon) sau în cloud; ce modele vor fi eligibile și care este pragul hardware (cip, memorie etc.); dacă Apple va comunica explicit diferențele între generații odată cu detaliile despre iOS 27. [...]

HyperLight a atras 80 mil. dolari (aprox. 368 mil. lei) într-o rundă condusă de jucători-cheie din lanțul de producție hardware , un semnal că industria începe să parieze pe o alternativă la siliciu pentru interconectările optice necesare clusterelor uriașe de GPU-uri, potrivit The Next Web . Pe măsură ce infrastructura de inteligență artificială se extinde spre sute de mii de GPU-uri, „gâtul de sticlă” se mută de la cipuri la legăturile dintre ele: conexiunile din cupru, folosite pentru a transporta date, ajung la limite de viteză și consum energetic. În acest context, industria încearcă să mute traficul de date pe fibră/optică, adică pe lumină. Pariul HyperLight: niobat de litiu în strat subțire, nu siliciu HyperLight, companie desprinsă din Harvard și cu sediul în Cambridge (Massachusetts), dezvoltă componente pe bază de „thin-film lithium niobate” (TFLN) – niobat de litiu în strat subțire –, un material folosit pentru a converti semnale electrice în semnale optice la viteză mare, cu consum redus și pierderi mici, conform aceleiași surse. Majoritatea competitorilor construiesc optica pe siliciu („silicon photonics”). HyperLight susține că TFLN poate performa mai bine, mai ales pe măsură ce cresc vitezele de interconectare. Compania spune că platforma sa „Chiplet” ar acoperi, într-un design fabricabil, atât legături scurte din centrele de date, cât și conexiuni mai lungi, de tip telecom. În stadiul actual, HyperLight afirmă că: produse la 200G per bandă sunt deja livrate; componente la 400G per bandă sunt în faza de testare la clienți („sampling”). De ce contează: finanțarea vine de la cei care pot fabrica și cumpăra tehnologia Miza rundei nu este doar suma, ci componența investitorilor. Finanțarea a fost condusă de MediaTek , iar printre investitori se află Foxconn și Jabil (producție/assemblare), UMC (turnătorie/„foundry”), EDBI (Singapore), CDIB-TEN Capital (Taiwan) și Qatar Investment Authority. Publicația interpretează această structură ca pe un indiciu de „aliniere de ecosistem”: adică firmele care ar putea produce la scară și integra tehnologia în lanțurile lor de aprovizionare au un interes direct în reușita ei. CEO-ul Mian Zhang este citat astfel: „Această finanțare este despre mai mult decât capital. Este despre alinierea ecosistemului.” Ce urmează și care este limita informațiilor Potrivit articolului, banii vor merge către capacitate de producție , calificarea la clienți (procesul prin care un furnizor este validat pentru utilizare în produse/instalații) și relații mai strânse cu partenerii de tip foundry . În același timp, The Next Web notează explicit o rezervă: afirmațiile tehnice sunt ale companiei , iar o parte dintre investitori ar beneficia direct dacă TFLN devine materialul dominant pentru interconectările optice din infrastructura AI. În final, adoptarea la scară va depinde de piață și de capacitatea de a produce în volum, nu de anunțul de finanțare. [...]

Google își folosește bilanțul pentru a atrage clienți de centre de date către propriile cipuri TPU, replicând mecanismele de finanțare care au alimentat ascensiunea Nvidia , potrivit The Next Web . Miza nu este doar tehnologică, ci financiară: garanții și structuri de tip „finanțare circulară” pot muta cererea de la GPU-urile Nvidia către alternative, dar cresc și dependența industriei de datorie pentru extinderea infrastructurii AI. Garanții de miliarde pentru a împinge TPU-urile în centrele de date Un exemplu central este un cluster de centre de date pentru AI din vestul statului New York, cunoscut ca Lake Mariner . Acolo, Google ar fi oferit o garanție financiară de 3,2 miliarde de dolari (aprox. 14,7 miliarde lei), conform unei investigații The Wall Street Journal citate de publicație. Dezvoltatorii sitului, TeraWulf și furnizorul de cloud FluidStack (susținut de Google), ar urma să închirieze putere de calcul de la mii de unități TPU ale Google către Anthropic . Efectul economic al garanției este reducerea costului finanțării: centrul de date poate atrage datorie mai ieftină, un mecanism pe care Nvidia l-ar fi folosit în mod repetat pentru a stimula cererea pentru propriile cipuri. „Finanțarea circulară”: banii se întorc sub formă de comenzi de cipuri A doua tactică descrisă este „finanțarea circulară”, un aranjament în care o parte din banii investiți de producătorul de cipuri se întorc la acesta sub formă de achiziții ale propriilor produse. În aceeași logică, Google ar susține mai multe proiecte legate de Anthropic, inclusiv: un centru de date de 7 miliarde de dolari (aprox. 32,2 miliarde lei) numit River Bend, lângă Baton Rouge; încă 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei) în garanții pentru un contract de închiriere de capacitate de calcul în Colorado City, Texas. Aceste inițiative se suprapun peste un acord amplu de capacitate de calcul între Google și Broadcom (menționat de publicație) și peste un aranjament de credit privat de circa 35 miliarde de dolari (aprox. 161 miliarde lei), intermediat de Apollo și Blackstone, care cumpără TPU-uri Google și le închiriază către Anthropic. De ce contează: presiune reală pe „șanțul” Nvidia, dar și risc mai mare pe datorie Google nu mai păstrează TPU-urile doar pentru uz intern. Publicația notează că, în mai, compania a spus că va începe să vândă TPU-uri direct clienților și a prezentat primul cip construit special pentru „inferință” (rularea interogărilor AI, nu antrenarea modelelor). Totodată, Google a anunțat un acord de 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) cu Blackstone pentru lansarea unei companii de cloud care vizează furnizori susținuți de Nvidia, precum CoreWeave și Nebius, și a indicat luna aceasta că ar urma să strângă 85 miliarde de dolari (aprox. 391 miliarde lei) capital propriu, în mare parte pentru infrastructură AI. Pe partea operațională, argumentul de cost începe să apară: Citadel Securities, un utilizator timpuriu, spune că rulează unele sarcini cu costuri cu 30% mai mici și cu viteze de până la patru ori mai mari pe TPU-uri. Nvidia, care deține „peste 90%” din piața cipurilor pentru AI, își apără poziția prin ecosistemul software CUDA și hardware-ul ușor de integrat. Jensen Huang a minimalizat amenințarea, susținând că Anthropic ar fi singurul client extern important pentru TPU-uri și provocând Google să demonstreze că cipurile sunt mai ieftine. Pentru piață, testul real este dacă Google poate transforma avantajul de bilanț într-o schimbare de comportament la nivelul centrelor de date. Dacă modelul prinde, competiția pe cipuri AI se mută parțial din laborator în zona de finanțare — cu un efect secundar: extinderea AI devine și mai dependentă de structuri alimentate de datorie și de mecanisme „circulare”, care pot amplifica riscul în cazul unei încetiniri a cererii. [...]

Marile companii încep să plafoneze folosirea AI în interior, pe fondul unei creșteri rapide a costurilor , iar primele măsuri vizează direct bugetele și consumul de „tokenuri” (unități de calcul folosite la tarifarea interogărilor), potrivit Ziarul Financiar . Amazon, Walmart, Uber, Cisco și Meta sunt printre grupurile care au trecut de la încurajarea adoptării la impunerea de limite și control mai strict al cheltuielilor, pe măsură ce implementarea la scară largă devine tot mai scumpă. Schimbarea vine într-un moment în care companiile trec de la utilizări relativ simple (chatboți și asistenți digitali) la „agenți AI” care pot executa autonom sarcini complexe. Acești agenți cer mai multă putere de calcul și, implicit, cresc factura operațională. Un factor care amplifică presiunea pe bugete este schimbarea modelelor comerciale ale furnizorilor. Potrivit materialului, OpenAI și Anthropic migrează de la abonamente fixe către tarifare bazată pe tokenuri, ceea ce înseamnă că firmele ajung să plătească direct pentru fiecare interogare și pentru fiecare flux automatizat. Sam Altman este citat spunând că, în 2026, costul utilizării AI a devenit una dintre principalele preocupări ale clienților. Plafonări și restricții: primele exemple concrete Ziarul Financiar notează două măsuri punctuale care ilustrează direcția: Uber a introdus un plafon de 1.500 de dolari pe lună (aprox. 6.900 lei) pentru consumul individual de tokenuri AI, după ce și-a epuizat bugetul alocat pentru 2026 încă din aprilie. Walmart a limitat utilizarea agenților AI interni prin restricționarea numărului de tokenuri disponibile angajaților. Mesajul operațional este că AI nu mai este tratată doar ca un instrument „gratuit” de productivitate, ci ca o resursă care trebuie bugetată și guvernată, similar cu alte costuri de infrastructură. De ce cresc costurile: agenții AI pot rula „în paralel” Executivi din industrie avertizează că presiunea se va accentua odată cu răspândirea agenților AI. Spre deosebire de chatboți, un singur angajat poate folosi simultan zeci sau chiar sute de agenți care rulează permanent și consumă resurse de calcul continuu, ceea ce duce la costuri recurente mai mari. În plus, analiștii Goldman Sachs estimează că utilizarea agenților AI va determina o creștere de 24 de ori a consumului de tokenuri până în 2030, ceea ce ar putea agrava deficitul global de cipuri în următoarele 12–18 luni , potrivit articolului. Efecte și pentru companiile mai mici, plus presiune competitivă din China Creșterea facturilor nu este limitată la giganți. Workato, o firmă de software, a raportat că factura sa pentru AI a crescut de șapte ori într-o singură zi după trecerea la tarifarea pe tokenuri introdusă de Anthropic. Pe partea de competiție, datele platformei OpenRouter arată că modelele chinezești au depășit omologii americani în consumul de tokenuri, avantajate de costuri energetice mai mici și modele mai eficiente, care le permit să ofere servicii la prețuri mai reduse. În concluzie, pe măsură ce utilizarea AI se extinde în procesele interne, costul infrastructurii și al consumului devine o problemă strategică pentru companii, comparabilă ca importanță cu alegerea tehnologiei în sine. [...]

Comisia Europeană își automatizează o parte din munca de extindere cu un instrument intern de inteligență artificială , folosit pentru a verifica dacă legislația țărilor candidate este aliniată la regulile UE, pe fondul accelerării dosarelor de aderare și al presiunii pe resursele administrative, potrivit Digi24 , care citează Politico. Instrumentul, descris de doi funcționari implicați în extindere, este o creație proprie a Comisiei Europene. Executivul UE a lansat în 2024 GPT@EC, un instrument de inteligență artificială generativă destinat personalului, invocând temeri de confidențialitate și securitate legate de utilizarea unor servicii americane precum ChatGPT și Claude. Miza este una operațională: mai multe țări avansează simultan în procesul de aderare, ceea ce pune presiune pe Direcția Generală pentru Extindere și Vecinătatea de Est (DG ENEST) , structura care gestionează dosarele de aderare. În acest context, Ucraina și Republica Moldova au intrat luni în prima fază a procesului de aderare, iar Muntenegru a închis încă două capitole de aderare în această săptămână, ajungând la 16 din 33. În paralel, Albania ar înregistra progrese, în timp ce cererile Serbiei, Bosniei și Herțegovinei, Kosovo, Macedoniei de Nord și Georgiei au avansat lent sau s-au blocat. Totodată, Islanda urmează să organizeze în august un referendum pentru a decide dacă își relansează demersul de aderare, pe fondul unui context geopolitic care a crescut urgența extinderii, după invazia Rusiei în Ucraina și amenințările președintelui american Donald Trump privind anexarea Groenlandei. Comisarul pentru extindere, Marta Kos, a indicat ritmul accelerat al activității din ultimul an și jumătate: „În ultimele 16, 17 luni, am realizat mai mult decât în cei 15 ani anteriori.” Rezerve din partea țărilor candidate: AI, util mai ales la sarcini simple Potrivit Politico, există scepticism în rândul unor reprezentanți ai țărilor candidate privind utilizarea inteligenței artificiale pentru evaluări complexe. Doi funcționari din două țări candidate diferite au spus că instrumentul ar trebui folosit mai degrabă pentru traduceri și sarcini simple, nu pentru chestiuni cu grad ridicat de complexitate, invocând riscul de erori. Cadru de utilizare în instituțiile UE Articolul mai notează că și alte departamente ale Comisiei folosesc instrumente de inteligență artificială. În același timp, toate cele trei instituții principale ale UE au interzis personalului să utilizeze videoclipuri și imagini generate artificial în comunicările oficiale. [...]