Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Apple ar putea lansa încă din martie primele îmbunătățiri Siri bazate pe Gemini, potrivit 9to5Mac, care leagă posibilul calendar de ritmul recent al actualizărilor iOS și de întârzierile acumulate la funcțiile de „Personal Intelligence” (inteligență personală) din Siri.
Contextul este unul de așteptări ridicate și de livrări întârziate. Apple a prezentat Apple Intelligence la WWDC 2024, odată cu iOS 18, și a introdus treptat o mare parte din funcții în iOS 18.1, 18.2, 18.3 și 18.4. Totuși, „Personal Intelligence” pentru Siri, precum și capabilitățile de acțiuni în aplicații și „conștientizare” a ceea ce este pe ecran, nu au ajuns în ciclul iOS 18.
Apple a confirmat oficial amânarea versiunii „mai personalizate” a lui Siri pe 7 martie 2025, invocând complexitatea livrării funcțiilor promise. În comunicarea de atunci, compania a indicat că lansarea va dura mai mult decât estimase inițial.
„Va dura mai mult decât ne-am gândit să livrăm aceste funcții și anticipăm că le vom lansa în anul următor.”
Ulterior, pe 12 ianuarie 2026, Apple și Google au anunțat o colaborare multianuală în care următoarea generație de „Apple Foundation Models” (modele fundamentale, adică modele de inteligență artificială de bază, folosite ca infrastructură pentru funcții) ar urma să se bazeze pe modelele Gemini și tehnologia cloud a Google. În același anunț, cele două companii au spus că aceste modele vor alimenta viitoare funcții Apple Intelligence, inclusiv o versiune „mai personalizată” a lui Siri, și că Apple Intelligence va continua să ruleze pe dispozitive și prin Private Cloud Compute, cu accent pe confidențialitate.
În planul de livrare software, publicația notează că Apple ar fi vizat inițial iOS 26.4 pentru primele îmbunătățiri bazate pe Gemini, însă acestea nu sunt prezente în versiunea respectivă. Înainte de primul developer beta pentru iOS 26.4, Mark Gurman a relatat pentru Bloomberg că țintele ar fi fost mutate către iOS 26.5 și iOS 27, iar Apple ar fi semnalat că, în timp, vor apărea mai multe funcții Siri și Apple Intelligence construite pe noul sistem.
Scenariul „optimist” pentru o apariție încă din martie se bazează pe cadența recentă a lansărilor iOS: după iOS 26.3 Release Candidate (RC) pe 4 februarie și lansarea publică pe 11 februarie, Apple a publicat iOS 26.4 beta 1 pe 16 februarie. Aplicând același tipar, 9to5Mac pornește de la faptul că iOS 26.4 RC a fost lansat pe 18 martie și estimează că iOS 26.4 ar putea ajunge public pe 25 martie, iar primul iOS 26.5 developer beta ar putea urma pe 30 martie.
Miza, pentru Apple, este să livreze măcar o parte din funcțiile restante ale lui Siri și Apple Intelligence în primul trimestru din 2026, chiar dacă majoritatea utilizatorilor ar primi efectiv actualizarea în aprilie sau mai. În același timp, publicația subliniază că totul depinde de ce este suficient de matur pentru a intra într-un developer beta, iar un calendar mai realist ar putea împinge debutul către mijlocul lui aprilie.
Recomandate
Alphabet pregătește introducerea reclamelor în Gemini , o mișcare care ar putea schimba modelul de monetizare al asistentului cu inteligență artificială și modul în care utilizatorii îl vor folosi, potrivit IT之家 . Informația a fost discutată în cadrul teleconferinței pe rezultate financiare a Alphabet din această săptămână, unde directorul comercial Philipp Schindler a spus că, pe viitor, Gemini „ar putea” include reclame. Executivul a argumentat că publicitatea a fost „întotdeauna un instrument important” pentru a scala produsele către miliarde de utilizatori și că, dacă este implementată corect, poate aduce valoare și informații comerciale utile. Ce a spus Google și în ce stadiu este proiectul IT之家, citând Android Central, notează că formularea „ar putea apărea reclame” indică faptul că direcția este deja stabilită, însă compania se află încă în etapa de pregătire. Schindler a precizat că Google va anunța planurile „la momentul potrivit”, subliniind că nu vrea să se grăbească. Dacă testele decurg bine, reclamele ar putea apărea în versiunea mobilă a Gemini, conform aceleiași surse. Context: presiunea de monetizare în piața asistenților AI Materialul mai amintește că în industrie există deja precedentul introducerii reclamelor în produse similare, menționând OpenAI și ChatGPT. Separat, IT之家 arată că încă din decembrie anul trecut au existat zvonuri potrivit cărora Google ar fi discutat cu furnizori de publicitate, cu o așteptare ca Gemini să primească reclame în 2026. În acest moment, compania nu a comunicat un calendar oficial. [...]
O actualizare a aplicației Apple Support a inclus din greșeală un fișier „Claude.md”, expunând indicii despre cum Apple folosește AI în dezvoltare și în arhitectura de suport , potrivit IT之家 . Incidentul, retras „de urgență” în 24 de ore, ridică o problemă operațională mai importantă decât „vibe coding”: cum mai arată controlul de calitate și revizia de cod când echipele se bazează pe asistenți AI și pe automatizări de livrare. Ce s-a întâmplat și unde a apărut fișierul Fișierul „Claude.md” a ajuns în pachetul de distribuție al aplicației Apple Support odată cu actualizarea la versiunea 5.13, livrată pe 1 mai. Descoperirea a fost semnalată de Aaron Perris, descris în material ca analist la MacRumors. Apple Support este aplicația oficială de asistență post-vânzare, folosită pentru chat cu specialiști, diagnosticare, programări la service și achiziția AppleCare. Ce indică „Claude.md” despre sistemul de suport: AI și oameni pe aceeași „bandă” Conținutul expus descrie o arhitectură de conversație în care Apple ar folosi un sistem cu două „backend-uri” (două componente de server): Juno AI pentru răspunsuri automate; Live Agents pentru preluarea de către operatori umani. Trecerea între cele două ar fi făcută printr-un strat de protocol, astfel încât „codul de deasupra” să nu știe dacă un mesaj vine de la om sau de la AI. În plus, modelul de mesaje ar avea trei roluri: „client” (utilizator), „agent” (operator Apple Support) și „assistant” (AI), procesate prin același flux, fără indicii explicite către utilizator despre cine răspunde, conform descrierii din material. Separat, sursa menționează și un modul „SAComponents”, prezentat ca o bibliotecă de componente de interfață (UI), fără logică de business, cu documentație DocC. De ce contează pentru companii: scăpări de livrare și guvernanță a codului în era AI Materialul pune accent pe faptul că nu fișierul în sine ar fi „marele secret”, ci faptul că un artefact intern a ajuns în producție , ceea ce sugerează o breșă în procesul de revizie și împachetare a aplicației. Discuția se leagă și de o controversă practică: dacă „Claude.md” (un fișier folosit, în general, pentru a instrui un asistent AI despre proiect: structură, reguli, pași de build, „capcane” de evitat) ar trebui: să fie păstrat în controlul versiunilor (ca documentație de proiect), sau să fie ignorat (de tip „configurație de mediu”, ținut local). Însă întrebarea operațională rămâne: cum a trecut fișierul din depozit/arbore de proiect în pachetul final publicat . Context: Apple și Anthropic , plus limitele concluziilor IT之家 notează că Bloomberg, prin Mark Gurman, ar fi indicat anterior că Apple rulează intern o versiune personalizată a modelului Claude pe serverele proprii, pentru a păstra datele în infrastructura companiei. Totodată, este citată și o poziție atribuită unui utilizator Hacker News care se prezintă drept fost angajat Apple: existența multor echipe izolate ar însemna că folosirea Claude într-un proiect nu dovedește automat o practică uniformă la nivelul întregii companii. Articolul mai menționează o statistică dintr-un sondaj pe 120.000 de dezvoltatori, potrivit căreia 92,6% folosesc cel puțin lunar un asistent AI de programare, ca argument că fenomenul este generalizat în industrie. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese dacă Apple a comunicat public cauza exactă a includerii fișierului sau dacă a schimbat procedurile de livrare. Cert este că retragerea rapidă (în 24 de ore, conform materialului) limitează expunerea, dar nu elimină întrebarea de fond pentru organizațiile care dezvoltă software cu ajutorul AI: cine și cum mai face „review” eficient, astfel încât fișierele și instrucțiunile interne să nu ajungă în producție . [...]
Un nou document depus la instanță arată că Elon Musk a încercat să negocieze o înțelegere cu OpenAI cu doar două zile înainte de începerea procesului , într-un litigiu care poate avea efecte directe asupra conducerii companiei și, implicit, asupra competiției din industria inteligenței artificiale, potrivit CNN . Conform documentului depus duminică seară de OpenAI, Musk i-a trimis pe 25 aprilie un mesaj președintelui OpenAI, Greg Brockman, „pentru a sonda interesul pentru o înțelegere”. Procesul a început săptămâna trecută la un tribunal federal din Oakland, California, iar miza, așa cum este descrisă în material, include posibilitatea ca directorul general Sam Altman și Brockman să fie îndepărtați din board-ul OpenAI dacă Musk obține câștig de cauză. În același document, OpenAI susține că, după ce Brockman ar fi sugerat ca ambele părți să renunțe la pretențiile reciproce, Musk ar fi răspuns cu un mesaj dur: „Până la sfârșitul acestei săptămâni, tu și Sam veți fi cei mai urâți bărbați din America. Dacă insistați, așa să fie.” De ce contează: procesul poate influența guvernanța OpenAI și dinamica pieței AI Musk a dat în judecată OpenAI și liderii săi, susținând că ar fi încălcat un „trust caritabil” și că s-ar fi îmbogățit nejustificat prin tranziția de la o organizație non-profit la structura actuală. Potrivit CNN, OpenAI funcționează acum ca o „for-profit benefit corporation” (o companie cu scop lucrativ, dar cu obligații declarate de interes public), supravegheată de o fundație non-profit. Musk, cofondator și finanțator inițial al OpenAI, a afirmat în instanță că ar fi fost indus în eroare să doneze bani pentru a construi ceea ce a devenit una dintre cele mai mari companii de inteligență artificială din lume, acuzând conducerea că ar fi „furat o organizație caritabilă”, potrivit relatării. Poziția OpenAI și disputa pe probe OpenAI susține, la rândul său, că Musk ar fi împins chiar el compania spre o structură cu scop lucrativ și că demersul juridic ar urmări, de fapt, să lovească un competitor, după ce nu a reușit să păstreze controlul asupra organizației. Musk a părăsit board-ul OpenAI în 2018 și a fondat xAI în 2023. Avocații OpenAI au încercat să introducă mesajele lui Musk ca probe, argumentând că acestea ar indica „motiv și părtinire” și că ar susține ideea că procesul este folosit pentru a ataca un competitor și conducerea acestuia. Judecătoarea Yvonne Gonzalez Rogers a respins însă cererea, spunând că mesajele ar fi trebuit depuse ca probă în timpul mărturiei lui Musk. Avocatul lui Musk nu a răspuns imediat solicitării de comentariu, mai notează CNN. Ce urmează În următoarele săptămâni sunt așteptați să depună mărturie Brockman, Altman și alte nume importante din industria tehnologiei, potrivit articolului. În paralel, OpenAI a prezentat în instanță elemente care, spune compania, ar arăta că Musk a susținut o structură cu scop lucrativ, inclusiv dovezi că ar fi cerut asociaților să înregistreze o corporație pe numele OpenAI. De cealaltă parte, avocații lui Musk au prezentat mesaje din 2022 în care acesta îi spunea lui Altman că evaluarea de 20 de miliarde de dolari a OpenAI după investiția de 10 miliarde de dolari a Microsoft i s-a părut un „bait and switch” (o practică în care condițiile percepute inițial sunt schimbate ulterior în defavoarea celeilalte părți), iar Altman i-ar fi răspuns că „este de acord că se simte rău”, menționând totodată că Musk a refuzat participația oferită de OpenAI. [...]
AROBS spune că incertitudinea legată de efectele inteligenței artificiale apasă deja piața IT , în condițiile în care companiile încearcă să transforme tehnologia într-un avantaj competitiv, dar fără o vizibilitate reală asupra modului în care se vor schimba cererea și modelele de livrare. Declarațiile au fost făcute de Voicu Oprean, CEO și fondator al AROBS Transilvania Software , la conferința ZF Capital Markets 2026 , potrivit Ziarul Financiar . AROBS Transilvania Software (BVB: AROBS), companie antreprenorială românească de tehnologie listată la Bursa de Valori București, a ajuns în 2025 la afaceri consolidate de 100 milioane de dolari (aprox. 444 milioane lei) și „mizează în continuare pe creștere”, în pofida efectelor negative venite din industria auto. „Impactul AI asupra industriei IT este încă destul de necunoscut. Nu știe nimeni ce va fi, iar asta creează o presiune în piață. Poate fi un avantaj sau o amenințare.” În același timp, Oprean a spus că AROBS folosește „AI continuu” pentru a genera valoare pentru clienți, însă compania rămâne expusă la „o scădere dramatică” a pieței de automotive, începută în 2023, pe care încearcă să o compenseze prin alte verticale. Presiune dublă: AI schimbă regulile, iar automotive trage în jos Mesajul transmis de conducerea AROBS pune în prim-plan o problemă operațională pentru industria IT: incertitudinea privind AI nu este doar o temă de strategie pe termen lung, ci un factor care influențează deciziile curente din piață, inclusiv modul în care furnizorii își poziționează serviciile și își calibrează investițiile. Pe partea de cerere, compania indică faptul că scăderea din automotive – începută în 2023 – continuă să afecteze businessul, chiar dacă este parțial compensată prin alte segmente. Creștere prin extindere internațională și achiziții Ca direcție de business, AROBS își menține strategia de extindere internațională, cu focus pe Statele Unite și Uniunea Europeană, și analizează oportunități de fuziuni și achiziții (M&A) pentru accelerarea creșterii și extinderea capabilităților tehnologice. În acest context, compania a realizat anul trecut prima tranzacție în SUA, prin achiziția pachetului majoritar în Codingscape, o firmă americană specializată în consultanță tehnologică, design și dezvoltare software personalizată pentru clienți enterprise. [...]
România ar putea avea, din 2027, o infrastructură dedicată pentru servicii de inteligenţă artificială , odată cu proiectul european RO AI Factory găzduit de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică (ICI Bucureşti) , potrivit Antena 3 . Miza, dincolo de eticheta de „premieră”, este una operaţională: ICI spune că începe să construiască un ecosistem şi invită explicit companii şi instituţii să intre ca parteneri, ceea ce poate influenţa accesul la capacităţi de calcul şi servicii AI în România. Directorul general al ICI Bucureşti, Adrian-Victor Vevera, a declarat că „prima fabrică de inteligenţă artificială din România” ar putea deveni funcţională în prima parte a anului 2027, cu o ţintă orientativă în lunile martie–mai, în funcţie de evoluţia proiectului. Declaraţiile au fost făcute la deschiderea evenimentului „Bucharest Leaders Summit: United for a Better World”, informaţia fiind atribuită de Antena 3 agenţiei Agerpres. Ce este RO AI Factory şi cine intră în consorţiu Proiectul este prezentat ca parte a unei reţele europene aflate într-un „al treilea val” de dezvoltare, iar ICI Bucureşti este „hosting entity” (entitatea-gazdă) pentru implementare. Componenta de servicii ar urma să fie dezvoltată împreună cu un consorţiu din care, conform declaraţiilor citate, fac parte: Politehnica Bucureşti; Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii; Institutul de Inteligenţă Artificială din Cluj; Institutul de Bioresurse. Vevera a legat proiectul de implicarea ICI în proiecte europene de „Hypercomputing” (calcul de înaltă performanţă) şi de colaborarea într-un proiect gestionat de Barcelona Supercomputing Center , descris ca o „fabrică de inteligenţă artificială” construită pe structura supercomputerului din Barcelona. Ce urmează: deschiderea către parteneri şi utilizarea în economie ICI afirmă că a început construirea ecosistemului RO AI Factory şi că a lansat invitaţii către zona privată, publică, de cercetare şi academică pentru parteneriat. Mesajul instituţiei este că inteligenţa artificială ar trebui folosită ca instrument pentru creşterea capacităţii şi a randamentului, nu pentru a înlocui decizia umană. Separat, şeful ICI a plasat tehnologia şi în zona de securitate, inclusiv prin prisma riscurilor de manipulare a datelor (de tip „deepfake”) şi a importanţei seturilor de date, pe care le-a descris ca devenind o „armă” în conflictele viitoare. În acelaşi context a menţionat şi Palantir, ca exemplu de aplicaţii folosite în zona de securitate. În acest moment, calendarul rămâne condiţionat de „cum o să evolueze” proiectul, iar articolul nu include detalii despre buget, capacitate tehnică sau model comercial de acces pentru companii. [...]
Un mesaj atribuit lui Elon Musk, cu tentă de intimidare, riscă să devină probă-cheie în procesul OpenAI , după ce compania a cerut instanței să permită audierea lui Greg Brockman despre o comunicare prealabilă începerii procesului, potrivit Ars Technica . OpenAI susține, într-un document depus duminică la dosar, că Musk i-a scris președintelui OpenAI, Greg Brockman, cu două zile înainte de debutul procesului, pentru a „testa” interesul pentru o înțelegere. Brockman ar fi răspuns rapid, propunând ca „ambele părți” să renunțe la pretenții, însă Musk ar fi refuzat și ar fi escaladat tonul. În mesajul redat de OpenAI, Musk ar fi spus: „Până la finalul acestei săptămâni, tu și Sam veți fi cei mai urâți oameni din America. Dacă insistați, așa să fie.” De ce contează: excepția care poate face admisibilă o discuție de „settlement” În mod obișnuit, comunicările din negocieri de împăcare (settlement) nu sunt admisibile ca probe. Totuși, OpenAI invocă o excepție pe care instanța ar fi acceptat-o într-un litigiu anterior al lui Musk – procesul din 2022 în care a încercat să se retragă din achiziția Twitter. În acel schimb de mesaje, echipa juridică a lui Musk ar fi propus „renegocierea” prețului pentru a închide procesul, dar ar fi amenințat că „ar fi Al Treilea Război Mondial până la sfârșitul timpului, pe bune” pentru liderii Twitter și „moștenitorii” lor dacă Musk era forțat să cumpere compania la prețul stabilit (despre care Ars Technica amintește că a fost legat de o glumă cu „420”). OpenAI folosește acest precedent pentru a argumenta că și mesajul către Brockman ar trebui tratat ca probă relevantă privind motivațiile lui Musk. Impact procedural: Brockman ar putea depune mărturie despre mesaj Dacă judecătorul admite cererea OpenAI, Brockman ar putea depune mărturie despre mesaj atunci când va urca la bară, „probabil” chiar în ziua respectivă și a doua zi, potrivit publicației. OpenAI sugerează că mesajul ar putea arăta „adevăratele motive” ale lui Musk în acest litigiu. Cererea OpenAI este detaliată într-un document depus la dosar, disponibil aici: court filing . Context: Musk a încercat să închidă litigiul chiar înainte de proces Potrivit materialului, Musk a încercat să ajungă la o înțelegere „cu doar câteva zile” înainte de începerea procesului, în care el acuză că, sub conducerea lui Sam Altman, OpenAI și-ar fi abandonat misiunea de a funcționa ca organizație non-profit care dezvoltă inteligență artificială „în beneficiul umanității”. Procesul a început săptămâna trecută, iar Musk a fost primul martor. Ars Technica notează că el „s-a poticnit” de mai multe ori la audieri, inclusiv prin concesii, iritabilitate și retragerea unor afirmații privind riscurile existențiale ale IA, precum și prin recunoașterea unor limite de cunoaștere privind siguranța IA la propria companie, xAI. (Context suplimentar: Musk stumbled several times .) În acest cadru, admiterea mesajului către Brockman ar putea adăuga o nouă vulnerabilitate pentru Musk, în special dacă instanța acceptă argumentul OpenAI că discuția de „settlement” intră într-o excepție și poate fi folosită ca probă. [...]
