Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
AMD și Meta au semnat un acord pentru livrarea a până la 6 gigawați de procesoare grafice destinate infrastructurii de inteligență artificială, într-un parteneriat multianual care vizează extinderea capacităților de calcul ale Meta. Anunțul a fost făcut pe 24 februarie 2026, printr-un comunicat oficial publicat de AMD.
Acordul prevede utilizarea mai multor generații de procesoare grafice din seria AMD Instinct, prima etapă urmând să livreze un gigawatt în a doua jumătate a anului 2026. Pentru această fază va fi folosit un model personalizat, bazat pe arhitectura MI450, adaptat cerințelor Meta. Platforma va integra și procesoare AMD EPYC din generația a șasea, cu numele de cod „Venice”, precum și soluția software ROCm, într-o arhitectură de tip rack dezvoltată împreună de cele două companii în cadrul Open Compute Project.
Meta, care operează platforme precum Facebook, Instagram și WhatsApp, își consolidează astfel infrastructura necesară dezvoltării și rulării modelelor avansate de inteligență artificială. Reprezentanții companiei au arătat că parteneriatul contribuie la diversificarea surselor de tehnologie pentru centrele sale de date.
Pe lângă componenta tehnică, acordul include și un mecanism financiar: AMD a emis către Meta o opțiune condiționată de performanță pentru până la 160 de milioane de acțiuni, care vor fi acordate etapizat, în funcție de atingerea unor obiective legate de livrări și criterii comerciale.
Colaborarea dintre cele două companii nu este nouă. Meta a utilizat deja procesoare EPYC și acceleratoare grafice din seriile anterioare AMD Instinct în centrele sale de date. Noul acord marchează însă o extindere semnificativă a volumelor și o aliniere pe termen lung a planurilor tehnologice, într-un context în care competiția pentru infrastructura necesară inteligenței artificiale devine tot mai intensă.
Recomandate
DeepSeek a refuzat să ofere Nvidia și AMD acces în avans la noul său model AI , relatează Biziday , citând Reuters. Compania chineză ar fi trimis versiuni preliminare ale modelului său de vârf doar unor producători chinezi de cipuri, inclusiv Huawei Technologies, pentru ca aceștia să își poată optimiza din timp hardware-ul pentru noul model V4. În mod obișnuit, dezvoltatorii de modele de inteligență artificială oferă acces anticipat companiilor precum Nvidia și AMD , astfel încât software-ul să fie adaptat să ruleze cât mai eficient pe acceleratoarele lor (cipuri specializate pentru calcule AI). De această dată, DeepSeek a deviat de la practică, iar furnizorii chinezi ar fi avut un avans de câteva săptămâni în adaptarea cipurilor la modelul V4, ceea ce sugerează o direcție de reducere a dependenței de tehnologia americană și de sprijinire a producătorilor locali. Ben Bajarin, director la Creative Strategies, a spus că impactul asupra Nvidia și AMD ar fi limitat, deoarece majoritatea companiilor nu folosesc efectiv modelul DeepSeek în producție, ci mai degrabă ca reper pentru comparații de performanță. El a adăugat că noile instrumente de programare pentru AI au redus timpul de adaptare a software-ului la hardware de la luni la câteva săptămâni, astfel că producătorii americani ar putea recupera rapid decalajul, chiar dacă au fost excluși inițial. Contextul este unul tensionat între SUA și China în zona tehnologiilor avansate. Washingtonul a impus restricții la exportul celor mai performante cipuri AI către China, invocând securitatea națională, deși anumite modele destinate rulării aplicațiilor AI (nu antrenării), precum H20 de la Nvidia și MI308 de la AMD, au fost autorizate pentru livrare pe piața chineză. Un oficial din administrația Trump a declarat pentru Reuters că cel mai nou model DeepSeek ar fi fost antrenat cu ajutorul cipului Nvidia Blackwell, folosind mai multe servere conectate în China, situație care ar putea încălca restricțiile de export; nu este clar dacă DeepSeek a obținut aprobările necesare pentru utilizarea acestor cipuri. [...]
O comparație făcută de Sam Altman între antrenarea AI și „antrenarea” unui om reaprinde dezbaterea despre viziunea liderilor tech asupra viitorului . Declarația a fost făcută la un summit din India dedicat impactului inteligenței artificiale. Întrebat despre consumul ridicat de energie necesar pentru antrenarea modelelor precum ChatGPT, CEO-ul OpenAI a răspuns că și dezvoltarea unui om presupune resurse considerabile. El a afirmat, pentru The Indian Express, că este nevoie de aproximativ 20 de ani și de toată hrana consumată în acest interval pentru ca o persoană să devină inteligentă . Afirmația vine într-un moment în care impactul energetic al centrelor de date este intens discutat. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, acestea au reprezentat circa 1,5% din consumul global de electricitate în 2024, iar până în 2030 se estimează o creștere anuală de aproximativ 15%, de peste patru ori mai rapidă decât în alte sectoare. Autorul analizei atrage atenția că formularea lui Altman depășește simpla figură de stil. Compararea dezvoltării umane cu un proces tehnologic de „antrenare” ar indica, în opinia sa, o viziune utilitaristă asupra vieții, în care copilăria devine o investiție, hrana un input energetic, iar inteligența un rezultat măsurabil și optimizabil. În logica industriei tehnologice, antrenarea presupune introducerea de date, consum de energie și obținerea unei performanțe scalabile. Aplicarea aceleiași grile asupra oamenilor estompează diferența dintre ființă umană și sistem informatic, susține analiza, alimentând temeri că eficiența ar putea deveni criteriul dominant în evaluarea valorii. Altman a mai declarat că inteligența artificială generală este „mai aproape decât credem”, afirmație care, în contextul dezbaterii despre resurse și impact asupra mediului, amplifică întrebările legate de direcția în care se îndreaptă dezvoltarea tehnologică. Textul subliniază că astfel de declarații ar trebui să determine o reflecție mai amplă la nivel guvernamental, în condițiile în care companiile din domeniul inteligenței artificiale concentrează o influență tot mai mare asupra economiei și societății. [...]
Centrele de date plasate în spațiu nu vor conta în acest deceniu , susține directorul OpenAI, Sam Altman , contrazicând public viziunea lui Elon Musk privind mutarea infrastructurii pentru inteligență artificială pe orbită. Declarațiile au fost făcute la un eveniment organizat la New Delhi și sunt relatate de The Indian Express . Întrebat despre ideea amplasării centrelor de date în spațiu pentru a răspunde cererii tot mai mari de putere de calcul, Altman a catalogat-o drept „ridicolă” în condițiile actuale. El a invocat costurile ridicate ale lansărilor și dificultatea intervențiilor tehnice în orbită, subliniind că un centru de date orbital „nu va conta la scară largă în acest deceniu”. Poziția sa contrastează cu cea a lui Elon Musk, fondatorul SpaceX și rival al OpenAI, care promovează ideea folosirii sateliților și a energiei solare din spațiu pentru a susține expansiunea inteligenței artificiale. Divergența reflectă ruptura dintre cei doi, cândva cofondatori ai OpenAI în 2015. Musk a părăsit compania în 2018, ulterior criticând transformarea acesteia într-o structură cu profit limitat și apropierea de Microsoft. În 2023, el a lansat propria companie de inteligență artificială, xAI. De ce este discutată varianta spațială Creșterea rapidă a modelelor avansate de inteligență artificială a dus la o explozie a consumului de energie al centrelor de date. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că până în 2026 consumul acestora s-ar putea dubla. Sursele regenerabile nu asigură încă stabilitate fără capacități mari de stocare, iar energia nucleară necesită ani pentru dezvoltare. Susținătorii centrelor orbitale invocă: acces constant la energie solară; reducerea presiunii asupra rețelelor electrice terestre; posibil costuri energetice mai mici pe termen lung. Altman consideră însă că obstacolele logistice și financiare depășesc beneficiile imediate. Relația tensionată, dar cu aprecieri În ciuda rivalității, Altman a recunoscut calitățile lui Musk, lăudându-i competența în inginerie și capacitatea de a mobiliza echipe performante. Totuși, a admis că o reconciliere personală este puțin probabilă. Disputa dintre cei doi evidențiază o miză mai largă: cine și cum va construi infrastructura uriașă necesară pentru următoarea etapă a inteligenței artificiale, într-un moment în care cererea de calcul devine una dintre cele mai mari provocări tehnologice și energetice ale deceniului. [...]
Google Cloud și ElevenLabs își extind parteneriatul pentru agenți vocali AI globali , potrivit StartupCafe.ro , printr-un acord strategic pe mai mulți ani care vizează scalarea tehnologiilor de voce bazate pe inteligență artificială pentru companii din întreaga lume. Startup-ul polonez fondat în 2022 de Mati Staniszewski și Piotr Dąbkowski își va rula și antrena modelele pe mașinile virtuale G4 ale Google Cloud, echipate cu procesoare grafice NVIDIA RTX PRO 6000 Blackwell , beneficiind astfel de o capacitate extinsă de procesare pentru implementări la scară mare. Noul acord consolidează o colaborare deja existentă și permite ElevenLabs să susțină agenți vocali în timp real și servicii de localizare în peste 70 de limbi, folosind infrastructura globală Google Cloud și tehnologia NVIDIA . Companiile cliente utilizează aceste soluții pentru suport clienți, vânzări, training intern sau producție multimedia, în domenii precum servicii financiare, retail și telecomunicații. Ce aduce concret parteneriatul acces extins la procesoare grafice NVIDIA Blackwell pentru antrenarea și rularea modelelor vocale; integrarea modelelor Gemini în platforma ElevenLabs pentru raționament în mai mulți pași; utilizarea modelului Veo de la Google pentru generare rapidă de conținut video și audio; listarea soluțiilor ElevenLabs în Google Cloud Marketplace, cu facturare și conformitate simplificate. Mati Staniszewski a declarat că infrastructura bazată pe Blackwell permite dezvoltarea unor modele multimodale cu inferență mai rapidă și răspunsuri instantanee în mai multe limbi. La rândul său, Matt Renner, președinte și director comercial al Google Cloud, a subliniat că parteneriatul ajută companiile să creeze experiențe mai naturale pentru utilizatori la scară globală, iar Ian Buck, vicepreședinte NVIDIA, a indicat că astfel de colaborări validează potențialul noii generații Blackwell. Produsele ElevenLabs utilizate la nivel global Platformă Destinație principală Exemple de utilizatori ElevenAgents Agenți vocali și chat pentru companii mari Deutsche Telekom, Revolut, Guvernul Ucrainei ElevenCreative Generare și localizare conținut audio Duolingo, TIME ElevenAPI Infrastructură vocală pentru dezvoltatori Meta, Epic Games, Salesforce Prin această extindere, ElevenLabs își consolidează poziția pe segmentul soluțiilor vocale „gata de producție” pentru companii mari, mizând pe infrastructura Google și NVIDIA pentru a susține cererea tot mai mare de agenți conversaționali bazați pe inteligență artificială. [...]
Anthropic refuză să elimine filtrele de siguranță ale inteligenței artificiale Claude , potrivit The Guardian , după ce Pentagonul a amenințat că va anula un contract de până la 200 de milioane de dolari și va declara firma „risc pentru lanțul de aprovizionare” dacă nu oferă armatei americane acces neîngrădit la modelul său. Conflictul îl opune pe secretarul apărării, Pete Hegseth , conducerii Anthropic, în frunte cu directorul general Dario Amodei . Departamentul Apărării a cerut dezactivarea mecanismelor de protecție ale modelului Claude și permisiunea pentru „orice utilizare legală”, inclusiv în sisteme sensibile. Compania a refuzat, invocând două linii roșii: utilizarea pentru supraveghere internă în masă și integrarea în arme autonome capabile să ucidă fără intervenție umană. Amodei a transmis că firma „nu poate, în mod responsabil”, să accepte aceste condiții, susținând că tehnologia actuală nu este suficient de sigură pentru asemenea aplicații. El a precizat totuși că Anthropic dorește continuarea colaborării cu armata SUA, dar cu garanțiile de siguranță menținute. Ce este în joc contract de până la 200 de milioane de dolari acordat în iulie 2025 posibila etichetare drept „risc pentru lanțul de aprovizionare”, măsură cu impact financiar major accesul la sisteme militare clasificate, unde până recent Claude era singurul model aprobat În paralel, compania xAI, fondată de Elon Musk, a obținut în această săptămână aprobarea de a-și integra propriul model în sisteme clasificate ale armatei, ceea ce amplifică presiunea asupra Anthropic. Disputa evidențiază tensiunile tot mai mari dintre industria inteligenței artificiale și autoritățile militare privind utilizarea tehnologiei în conflicte. Potrivit The Washington Post , tehnologia Anthropic ar fi fost deja folosită în aplicații militare, inclusiv într-o operațiune legată de capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro luna trecută, semn al extinderii rapide a acestor instrumente. Dacă Pentagonul va aplica sancțiunea anunțată, Anthropic ar putea pierde accesul la o parte semnificativă a pieței de apărare, întrucât alți furnizori ai armatei nu ar mai putea utiliza produsele sale. [...]
Yuval Harari susține că din 2026 AI ar putea declanșa valuri de concedieri , potrivit Ziua News , care rezumă un interviu în care autorul descrie un scenariu de înlocuire treptată a oamenilor de către inteligența artificială. În centrul argumentului se află piața muncii: Harari afirmă că primele lovite ar fi ocupațiile bazate pe „cuvânt” (muncă preponderent pe text), unde AI ar fi deja net superioară oamenilor, iar efectele s-ar vedea rapid în sectoare cu volum mare de angajați. Conform relatării, Harari plasează începutul acestei tranziții în 2026, când „zeci de milioane” de persoane și-ar putea pierde locurile de muncă în profesii precum jurnalism, avocatură, call center, scris și scenaristică, dar și programare . Logica scenariului este una de substituție: pe măsură ce sistemele de AI preiau sarcini de redactare, analiză și generare de conținut, companiile ar avea stimulente economice să reducă personalul sau să restructureze rolurile. În etapa următoare, ar urma domeniile care lucrează cu imagini statice sau video, de la producție de conținut până la film, pe măsură ce instrumentele de generare și editare automatizată devin mai accesibile și mai integrate în fluxurile de lucru. Harari mai indică o extindere a impactului către munca fizică, pe măsură ce roboții „înzestrați cu inteligență artificială” ar înlocui activități considerate mai ușor de automatizat (curierat, ospitalitate, manipulare de pachete, operațiuni în construcții), iar ulterior chiar și operațiuni fizice complexe realizate de specialiști. În aceeași narațiune, Acesta leagă presiunea asupra locurilor de muncă de apariția „agenților AI” (programe care pot executa autonom sarcini în numele utilizatorului), de progrese în calculul cuantic și de alte schimbări tehnologice, sugerând că acestea ar accentua diferențele dintre cei care pot folosi noile instrumente și cei ale căror competențe devin mai ușor de înlocuit. În planul consecințelor, scenariul avansează și o transformare a organizării sociale și economice după 2030-2035, însă miza imediată rămâne dinamica ocupării: cine își păstrează relevanța profesională într-o economie în care tot mai multe sarcini cognitive și operaționale pot fi preluate de sisteme automatizate. [...]
