Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
AeroVironment mizează pe o dronă modulară cu autonomie bazată pe AI, gândită să schimbe rapid rolul în teren și să opereze în roiuri, într-un moment în care armata SUA accelerează adoptarea „efectelor lansate” (sisteme fără pilot lansate rapid pentru recunoaștere, bruiaj sau lovire), potrivit Interesting Engineering.
Sistemul, numit MAYHEM 10, este prezentat ca o platformă autonomă care poate acoperi, cu același „corp”, misiuni de supraveghere, război electronic, retranslație de comunicații și lovire, prin schimbarea rapidă a încărcăturii (payload). Miza operațională este reducerea timpului de reconfigurare și extinderea razei de acțiune în medii contestate, fără a expune personal sau active scumpe.
MAYHEM 10 se bazează pe familia de drone Switchblade a companiei, dar pune accent pe autonomie avansată, design modular și performanță la distanță mare pentru medii cu risc ridicat. Conform datelor prezentate, platforma:
Controlul ar fi realizat prin controllerul Tomahawk Grip și interfața AV_Halo COMMAND, iar arhitectura este descrisă ca „Modular Open Systems Approach” (o abordare de sistem deschis modular, care permite upgrade-uri rapide și integrarea de încărcături de la terți).
Compania susține că autonomia bazată pe AI permite funcționarea în zone afectate de bruiaj, „spoofing” (falsificarea semnalelor) sau negarea GPS. Pentru comunicații securizate, sunt menționate M-Code GPS, legătura de date Silvus și o rețea MANET (rețea mobilă ad-hoc, de tip „mesh”, în care nodurile se conectează dinamic).
În același timp, menținerea legăturilor de control ar fi posibilă pe distanțe de 15–25 mile (aprox. 25–40 km), potrivit informațiilor din articol.
AeroVironment afirmă că sistemul este proiectat pentru o producție scalabilă de până la 240 de unități pe lună, iar producția inițială la ritm redus ar urma să înceapă în acest an, cu creșteri în funcție de cerere. Publicația notează însă că nu au fost anunțate comenzi formale din partea Pentagonului până acum.
În paralel, articolul menționează că dezvoltarea MAYHEM 10 se aliniază eforturilor mai largi ale armatei SUA de a extinde utilizarea sistemelor lansate, inclusiv o comandă recentă de 186 milioane de dolari (aprox. 855 milioane lei) pentru sisteme Switchblade de generație următoare, informație atribuită Army Recognition.
Recomandate
Sam Altman admite că OpenAI nu explică suficient de bine de ce „merită” riscurile AI , într-o discuție care scoate în evidență o problemă de guvernanță și responsabilitate publică pentru companiile din domeniu, potrivit Gizmodo . CEO-ul OpenAI a vorbit despre ritmul accelerat al dezvoltării inteligenței artificiale într-o apariție pe podcastul „Cheeky Pint”, găzduit de John Collison (cofondator Stripe). În contextul discuției, Altman a descris atât entuziasmul, cât și disconfortul pe care i l-a provocat capacitatea unor modele interne de a rezolva probleme tehnice dificile, cu efecte directe asupra carierelor unor specialiști. „Hold My Beer”, un indiciu despre cultura internă și miza tehnologică Altman a spus că unul dintre modelele folosite intern de OpenAI pentru a ataca probleme „deosebit de dificile” era cunoscut între angajați drept „Model Name-Hold My Beer”. El a relatat că modelul „dobora” pe rând unele dintre cele mai grele probleme de cercetare la care oameni lucraseră ani întregi. „Am avut această experiență colectivă: cele mai grele probleme de cercetare din cariera academică a oamenilor; modelul le doborâa una după alta.” (Sam Altman) Altman a adăugat că printre aceste probleme s-ar fi aflat și „multe dintre cele pe care le-am publicat”, referire care ar putea viza rezultatele făcute publice de OpenAI în zona matematicii. Publicația notează că OpenAI nu a răspuns imediat unei solicitări de clarificare. Context: tensiuni în matematică după publicarea unor rezultate asistate de AI Gizmodo plasează declarațiile în contextul reacțiilor din comunitatea matematică, după ce OpenAI a publicat „controversat” o soluție asistată de AI pentru problema Navier–Stokes, iar unii matematicieni au acuzat compania de plagiat. Ulterior, OpenAI ar fi publicat rezultate pentru „aproape 400” de probleme matematice vechi. În articol se avansează ideea că, pentru generațiile viitoare, seria de demonstrații din 2026 ar putea deveni un moment de cotitură pentru domeniu, comparabil cu impactul pe care l-a avut victoria lui Deep Blue asupra lui Garry Kasparov în șah. „Nu am făcut o treabă grozavă” în a justifica public costurile Dincolo de detaliul anecdotic al numelui intern, miza principală a discuției este recunoașterea explicită a unei dificultăți de comunicare și asumare a efectelor: Altman spune că OpenAI nu a explicat suficient de bine de ce consideră că dezavantajele potențiale ale tehnologiei sunt „worth it” (merită). „Nu cred că noi [OpenAI] am făcut o treabă grozavă în a le explica oamenilor de ce credem că toate dezavantajele potențiale ale acestei tehnologii merită.” (Sam Altman) În același registru, el a descris o stare amestecată — „excitat și fericit”, dar și cu „tristețe și melancolie” și senzația „că se termină ceva” — după ce a urmărit performanțele modelului intern. Ce rămâne neclar Articolul nu oferă detalii tehnice despre modelul „Hold My Beer” (ce arhitectură are, ce capabilități exacte, ce nivel de autonomie) și nici nu confirmă explicit care rezultate publicate au fost obținute cu ajutorul lui. În lipsa unui răspuns de la OpenAI, legătura dintre modelul intern și setul de rezultate publicate rămâne, deocamdată, la nivel de sugestie din declarațiile lui Altman. [...]
Papa Leon al XIV-lea respinge ideea de „personalitate juridică” pentru AI, avertizând că ar putea dilua răspunderea legală a oamenilor – o poziție care, dacă prinde tracțiune în dezbaterea publică și politică, poate influența direct felul în care vor fi scrise regulile de responsabilitate pentru daune produse cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit Futurism . Într-un fir amplu de mesaje publicat pe X (fostul Twitter), Papa a criticat apelurile pentru acordarea de drepturi modelelor de AI printr-un mecanism de „personalitate juridică” (concept prin care o entitate non-umană ar primi, în fața legii, un statut similar unei persoane). Argumentul central: o astfel de abordare ar putea muta responsabilitatea pentru abuzuri sau prejudicii „activate” de AI de la oamenii care construiesc și folosesc aceste sisteme către o entitate „fără chip”. „Mașinile sunt unelte, nu persoane.” Pontiful a susținut că viitorul inteligenței artificiale „nu este predeterminat” și că, fiind o tehnologie creată de oameni, depinde de alegerile făcute de societate, inclusiv de decizia de a-i respinge anumite utilizări. În aceeași serie de mesaje, el a cerut ca deciziile care afectează viața, libertatea și folosirea forței să rămână sub „supraveghere umană” efectivă și responsabilă și a reluat apelul ca AI să fie „dezarmată”, în contextul preocupărilor sale legate de arme autonome. De ce contează: miza este răspunderea, nu „drepturile” AI Poziția Papei se aliniază unor îngrijorări exprimate deja de avocați, activiști și legiuitori, notează publicația: acordarea de drepturi unor sisteme AI (de exemplu, drepturi echivalente libertății de exprimare) ar putea complica stabilirea vinovăției atunci când apar consecințe negative. Riscul invocat este apariția unor situații în care niciun om nu mai este identificat drept responsabil în mod clar pentru efectele acțiunilor luate „cu” sau „de” instrumente AI. Context: industria împinge în direcția „conștiinței” AI, Vaticanul rămâne prudent Materialul mai arată că, în pofida acestor rezerve, „mulți actori” din jurul industriei AI susțin că sistemele ar fi – sau ar putea deveni curând – conștiente, ceea ce ar justifica, în opinia lor, acordarea de drepturi. Ca exemplu, este menționat un articol din The New York Times (fără link în textul sursă), potrivit căruia reprezentanți ai Anthropic (dezvoltatorul Claude) ar fi discutat în această vară cu lideri religioși, încurajând clerul să ia în calcul posibilitatea ca modelele AI să fie conștiente. Potrivit Futurism, aceste discuții nu par să-i fi schimbat poziția Papei, care a cerut și crearea unor instituții internaționale „efective” pentru protejarea binelui comun global, prin standarde comune, supraveghere independentă și mecanisme de responsabilizare – astfel încât deciziile privind dezvoltarea și utilizarea AI să poată fi examinate, contestate și să existe remedii pentru eventualele prejudicii. [...]
Apple face un pas concret spre „Apple Intelligence” în China prin integrarea modelului Qianwen al Alibaba , iar primele funcții vor intra în testare beta pentru dezvoltatori iOS din 4 noiembrie, potrivit iTHome . Miza este una operațională și de conformitate: Apple încearcă să livreze capabilități de inteligență artificială pe piața chineză printr-un partener local, urmând ca extinderea pe alte platforme să depindă de obținerea aprobărilor necesare. Din informațiile publicate, Apple spune că primele funcții „Apple Intelligence” pentru China vor fi disponibile la testare odată cu cea mai recentă versiune iOS Developer Beta, începând cu 4 noiembrie, iar lansarea pentru utilizatorii din China este programată pentru decembrie, odată cu iOS 27.3. Suportul pentru alte platforme va veni „după obținerea aprobărilor necesare”, fără un calendar detaliat. Ce înseamnă integrarea Qianwen în iOS: acces din Siri și instrumente de productivitate Apple a anunțat un parteneriat cu Alibaba, prin care, în anumite experiențe, sistemul va apela la Qianwen (modelul de inteligență artificială al grupului). Concret, utilizatorii din China vor putea „chema” Qianwen direct din: Siri, instrumentele de scriere (rescriere, corectare, rezumare), „inteligența vizuală” (înțelegere de text și imagine). Accesul se va face prin autentificare în contul Qianwen sau prin opțiunea „Conectare cu Apple”, iar utilizarea este descrisă ca integrată la nivel de sistem, fără a fi nevoie de trecerea într-o aplicație separată. Funcțiile inițiale: traducere în timp real, rezumate și organizarea notificărilor Prima tranșă de funcții pentru utilizatorii din China este orientată spre scenarii „de bază” și frecvente, conform sursei. Printre ele: traducere în timp real integrată în Mesaje, apeluri FaceTime și aplicația Telefon; este menționat și suportul pentru conversații față în față cu AirPods 4 și AirPods Pro 2 (și modele ulterioare); instrumente de scriere pentru rescriere, corectare și rezumare; inteligență vizuală pentru recunoașterea obiectelor și locurilor cu ajutorul camerei iPhone; în aplicația Poze: instrument de eliminare a elementelor nedorite, căutare în limbaj natural și creare de „filme de amintiri” pe baza unei descrieri; în Mail și zona de notificări: „mailuri prioritare”, rezumate, răspunsuri inteligente, rezumate de notificări și „notificări prioritare”; în Notițe și pentru înregistrări de apel: transcriere cu generare automată de rezumat. Limitări: Apple spune că update-ul nu include „Siri AI” și alte funcții anunțate la WWDC 2026 iTHome notează că publicația atrage atenția asupra unei limitări: actualizarea descrisă nu include „Siri AI” și nici alte funcții „next-gen” anunțate de Apple la WWDC 2026. În același timp, în material sunt descrise și capabilități ale lui Siri (inclusiv posibilitatea de a apela la Qianwen pentru anumite cereri), ceea ce indică faptul că detaliile despre ce intră efectiv în pachetul inițial pot depinde de versiunea de software și de disponibilitatea regională. Pentru companii și dezvoltatori, calendarul de la începutul lui noiembrie (beta) și ținta din decembrie (lansare odată cu iOS 27.3) conturează momentul în care ecosistemul iOS din China ar putea începe să primească, în mod controlat, funcții de inteligență artificială integrate la nivel de sistem, cu extindere condiționată de aprobări. [...]
Sam Altman susține că memoria RAM din PC-urile utilizatorilor este o risipă globală , argumentând că o resursă „oricum limitată” ar trebui concentrată în centre de date, unde poate fi folosită mai intens, potrivit WinFuture . Într-o discuție cu canalul de YouTube Cheeky Pint, CEO-ul OpenAI a spus că, din perspectiva distribuirii la nivel mondial a DRAM (memorie RAM), este „destul de îngrozitor” ca fiecare utilizator să țină o parte din această capacitate în propriul computer, în condițiile în care ar fi utilizată „poate cinci la sută din timp”. În opinia sa, aceeași memorie ar avea randament mai bun dacă ar fi „maximal utilizată” în cloud (infrastructură de calcul la distanță, în centre de date). De ce contează: presiune pe piața de memorie și un argument pro-cloud Poziția lui Altman se leagă de contextul mai larg al competiției pentru resurse hardware folosite de inteligența artificială, într-un moment în care memoria este descrisă drept „rară”. Mesajul său susține, practic, o alocare a memoriei către centrele de date, nu către dispozitivele utilizatorilor, ceea ce favorizează modelul de consum al serviciilor AI din cloud. Altman a criticat și ideea că problema ar fi rezolvată prin modele open-source rulate local, menționând că există utilizatori care vor să ruleze modele AI pe propriile sisteme și ajung să creadă că „nu avem nevoie de toate lucrurile astea în centrele de date”. Limitările și contextul omise de această abordare WinFuture notează că perspectiva este una „foarte unilaterală”, mai ales venind de la șeful unuia dintre cei mai mari furnizori de AI. Articolul punctează și un aspect practic: chiar și cele mai ieftine sisteme client (laptopuri, thin clients, smartphone-uri și tablete) nu pot funcționa fără memorie RAM, indiferent dacă utilizatorul rulează sau nu modele AI local. În esență, declarațiile lui Altman mută discuția din zona tehnică în cea de alocare a resurselor: cine „merită” memoria limitată — utilizatorii finali, cu dispozitive personale, sau operatorii de centre de date, care pot crește gradul de utilizare prin consolidare în cloud. [...]
Declarațiile lui Sam Altman sugerează o miză economică directă: mutarea cât mai multor sarcini de inteligență artificială din PC-uri către centre de date, unde resursele pot fi folosite mai intens. Într-un interviu „la bere” acordat canalului de YouTube Cheeky Pint, citat de Tom's Hardware , CEO-ul OpenAI a spus că „inferința locală” (rularea modelelor AI direct pe dispozitivul utilizatorului) și, prin extensie, faptul că oamenii au memorie DRAM/RAM în calculatoarele de acasă este „destul de rău”. De ce contează: „utilizarea” memoriei devine argument pentru centralizare Altman își bazează poziția pe ideea de alocare globală a unei resurse limitate: memoria DRAM. Potrivit relatării, el a susținut că este ineficient ca „toată lumea” să aibă „o grămadă” din oferta limitată de DRAM în propriul computer, folosită doar o mică parte din timp. În această logică, centrele de date ar oferi o „utilizare mai bună” a resurselor, deoarece pot agrega cererea și pot menține hardware-ul ocupat mai mult timp decât un PC obișnuit. Contextul declarației și reacțiile Interviul a fost publicat de canalul de YouTube Cheeky Pint (link în materialul sursă), iar articolul notează contrastul dintre faptul că OpenAI operează centre de date „pline de memorie” și critica la adresa celor 32 GB RAM dintr-un desktop. Materialul include și reacții critice din zona de comentarii, însă acestea sunt opinii ale utilizatorilor, nu informații verificate despre piață sau despre gradul de utilizare al centrelor de date. Ce rămâne neclar Articolul nu oferă date cantitative sau dovezi independente care să susțină procentele de utilizare invocate în discuție și nici nu detaliază un plan concret al OpenAI privind limitarea inferenței locale. În forma prezentată, mesajul rămâne în primul rând o poziționare publică pro-centralizare, cu implicații evidente pentru modelul de business al furnizorilor de AI în cloud (servicii rulate în centre de date, accesate prin internet). [...]
Elon Musk susține că economisirea pe termen lung ar putea deveni irelevantă pe măsură ce inteligența artificială (IA) împinge economia spre „abundență”, dar mai mulți experți consultați de Business Insider recomandă, totuși, continuarea economisirii pentru pensie, potrivit Antena 3 . Miza practică pentru oameni și pentru piață este că astfel de mesaje pot influența comportamente financiare reale, într-un moment în care efectele IA asupra locurilor de muncă rămân incerte. Musk a scris pe platforma X că „economisirea banilor pentru viitorul îndepărtat este inutilă odată cu apariția abundenței aduse de superinteligență”, într-un răspuns către un utilizator care minimaliza importanța deciziilor financiare pe termen scurt, pe ideea că „cele mai multe dintre ele nu vor mai conta oricum peste câțiva ani”. Într-un podcast publicat în ianuarie, Musk a reluat ideea, spunând că oamenii nu ar mai trebui să își facă griji că trebuie să pună bani deoparte pentru pensie peste 10 sau 20 de ani, deoarece „nu va mai conta”, dacă predicțiile sale se adeveresc. De ce leagă Musk „abundența” de dispariția rolului banilor Argumentul miliardarului este că progresele în inteligența artificială, energie și robotică ar urma să ducă la o creștere masivă a productivității, până la un punct în care bunurile și serviciile nu ar mai fi insuficiente. Într-un asemenea scenariu, spune el, „oricine ar putea avea orice își dorește”. În viziunea lui Musk, efectele s-ar vedea inclusiv în: servicii medicale „mai bune decât cele de care beneficiază astăzi oricine”; acces generalizat la bunuri și servicii, fără constrângeri de raritate; educație complet accesibilă, inclusiv posibilitatea de a învăța gratuit „orice îți dorești, despre absolut orice”. Musk a mai avansat și o perspectivă în care dezvoltarea roboticii și a călătoriilor spațiale ar duce la o economie „pe mai multe planete”, moment în care „banii vor deveni irelevanți”, iar „monedele convenționale nu vor mai conta”. Ce spun experții: economisirea rămâne recomandarea de bază Antena 3 notează că Business Insider a discutat cu șapte experți în finanțe personale și inteligență artificială, iar concluzia lor comună a fost că oamenii ar trebui să continue să economisească pentru pensie, tocmai pentru că previziunile lui Musk s-ar putea să nu se materializeze. În același context, Musk admite că tranziția către un astfel de viitor nu ar fi lipsită de probleme și anticipează o perioadă dificilă, în care IA ar putea elimina un număr mare de locuri de muncă. Printre soluțiile menționate de el se află plăți din partea statului pentru toți cetățenii, ca mecanism de compensare a pierderilor generate de automatizare. Context: și Bill Gates vorbește despre o economie a „abundenței”, dar avertizează asupra tranziției În articol este menționat și Bill Gates, care ar fi spus într-un podcast că IA va aduce o „abundență reală”, iar roboții ar putea construi locuințe, cultiva alimente și efectua operații chirurgicale. Gates avertizează însă că următoarele două decenii ar putea fi printre cele mai agitate perioade din istorie și că se poate ajunge la un punct în care munca oamenilor nu va mai fi necesară pentru producerea majorității bunurilor și serviciilor. Pentru public, diferența dintre promisiunea „abundenței” și realitatea unei tranziții cu șocuri pe piața muncii rămâne esențială: până când astfel de scenarii devin certe, recomandarea experților rămâne să nu fie abandonate economiile pe termen lung. [...]
