Știri
Știri din categoria Inflație
Violențele anti-imigrație din Belfast riscă să amplifice presiunea politică pentru restricții de vize și ordine publică mai dură, după ce grupuri de huligani mascați au incendiat mașini, magazine și case, iar în unele cazuri au intrat în locuințe ocupate de imigranți, potrivit Biziday.
Tulburările au izbucnit marți seara, la câteva ore după ce poliția a pus sub acuzare un sudanez de 30 de ani pentru un atac cu cuțitul petrecut în nordul orașului. Bărbatul ar fi ajuns în Irlanda de Nord în 2023, prin Paris și apoi Dublin, iar incidentul a fost filmat și distribuit pe rețelele sociale, alimentând mobilizarea unor activiști de extremă dreapta.
Potrivit The Guardian, pe Shankill Road din Belfast, un grup a luat cu asalt o casă ocupată de o familie dintr-o minoritate etnică, susținând că „eliberează locul”. În aceeași zonă, două magazine de telefonie au fost jefuite, iar un magazin african a fost incendiat.
Proteste și incidente au fost raportate și în alte localități:
Înaintea violențelor, Stephen Yaxley-Lennon (cunoscut ca Tommy Robinson) a distribuit videoclipul atacului și a lansat un apel la proteste în centrul Londrei și în alte părți ale Marii Britanii. Biziday notează că și comentatori de dreapta din Anglia și SUA, inclusiv Elon Musk, au cerut proteste „repetate și puternice”, Musk distribuind și o listă cu zone unde ar trebui să se strângă protestatarii.
Pe fond politic, partidul extremist Reform a anunțat că va introduce o interdicție totală a vizelor pentru Sudan „imediat ce ajunge la guvernare”.
Poliția și autoritățile din Irlanda de Nord și Marea Britanie au cerut publicului să nu se lase atras în „tulburările extremiste”, avertizând că huliganii distrug chiar comunități pe care pretind că le protejează.
Recomandate
Un nou șoc energetic riscă să țină inflația ridicată în Europa , chiar și în scenariul în care conflictul din Orientul Mijlociu s-ar încheia rapid, avertizează economistul-șef al Băncii Centrale Europene (BCE), Philip Lane , potrivit Wall-Street . Mesajul este relevant pentru companii și consumatori deoarece indică presiuni prelungite pe costuri, dincolo de scumpirea inițială a energiei. De ce ar putea persista scumpirile, chiar dacă petrolul se corectează Lane spune că, deși istoric prețul petrolului a revenit după episoade de creșteri bruște, de data aceasta costurile cu energia ar putea rămâne ridicate mai mult timp. Motivele invocate țin de refacerea stocurilor și de eforturile țărilor de a-și diversifica „mixul energetic” (combinația de surse de energie folosite). În acest context, oficialul BCE atrage atenția asupra „efectelor de a doua rundă” – adică scumpiri care se propagă din energie către alte bunuri și servicii și care pot rămâne în economie chiar dacă șocul inițial începe să se atenueze. „Chiar dacă șocul energetic inițial începe să se inverseze, efectele de a doua rundă vor persista pentru o vreme.” Implicații pentru dobânzile din zona euro: piețele văd mai multe majorări decât economiștii După creșterea prețurilor pe fondul șocului energetic, piețele financiare pariază pe două majorări ale dobânzilor din partea BCE și estimează la aproximativ 50% șansele unei a treia majorări în următorul an, notează materialul, citând Reuters. În paralel, un sondaj Reuters indică o poziție mai prudentă în rândul economiștilor: aceștia anticipează două majorări, urmate de o reducere a dobânzilor la mijlocul anului 2027. Lecția BCE: recunoașterea șocului, fără reacții exagerate Lane a mai spus că șocurile energetice pot declanșa mecanisme „neliniare” care amplifică scumpirile, dar a subliniat că situația nu este identică cu cea de acum patru ani, când întreruperile de aprovizionare asociate războiului din Ucraina și cererea puternică de după redeschiderea post-Covid au împins inflația în sus. În viziunea sa, băncile centrale trebuie să recunoască șocurile substanțiale și potențialul lor impact asupra inflației, însă să evite reacțiile disproporționate în politica monetară. Un punct cheie rămâne ancorarea așteptărilor: BCE vrea să prevină formarea unei convingeri persistente că inflația va rămâne „prea mare pentru prea mult timp”, ceea ce ar putea influența deciziile de preț și salarii în economie. [...]
BCE avertizează că șocul energetic din războiul din Iran poate împinge inflația în sus și poate frâna creșterea în UE , potrivit Agerpres , care citează raportul de stabilitate financiară publicat miercuri de Banca Centrală Europeană. În evaluarea BCE, majorarea prețurilor la energie afectează atât companiile, cât și creditorii din Uniunea Europeană, punând presiune pe costuri și, implicit, pe dinamica inflației, în timp ce creșterea economică este perturbată. Vicepreședintele BCE, Luis de Guindos , a indicat că actualul șoc de aprovizionare cu energie riscă să ducă la o inflație și mai ridicată și la o creștere economică mai slabă. În același timp, el a avertizat că tensiunile pot alimenta volatilitatea piețelor și pot afecta capacitatea de plată a datoriilor, în contextul unor costuri de finanțare mai mari și al unei economii cu ritm de creștere atenuat. De ce contează pentru inflație și finanțare Raportul BCE leagă direct șocul energetic de riscuri macrofinanciare: scumpirea energiei poate prelungi presiunile inflaționiste, iar combinația dintre inflație, creștere mai slabă și finanțare mai scumpă poate pune presiune pe debitori și pe stabilitatea piețelor. Riscuri suplimentare: incertitudine geoeconomică și creditori nebancari BCE mai arată că „stresul acut geoeconomic” este amplificat de incertitudinile legate de comerțul global și cooperarea internațională și atrage atenția asupra creșterii riscurilor de securitate cibernetică și a amenințărilor hibride la adresa infrastructurii critice. Separat, instituția spune că monitorizează atent practicile de creditare ale creditorilor nebancari, descrise ca fiind adesea „opace”. Deși în zona euro nu sunt semnalate „temeri sistemice”, BCE avertizează că piețele private opace și interconectate necesită supraveghere, inclusiv din cauza riscurilor de contagiune, în special din SUA, și a posibilității unor vânzări forțate de active care ar putea amplifica turbulențele de pe piață. [...]
BNR vede inflația la 10,3% la mijlocul lui 2026, iar asta menține presiunea pe costurile de finanțare și pe curs. În minuta ședinței de politică monetară din 15 mai, citată de Digi24 , banca centrală arată că noua traiectorie a inflației este mai ridicată decât în prognoza anterioară și avertizează că riscurile pentru leu/euro rămân „ridicate”, pe fondul deficitelor mari și al incertitudinilor interne și externe. BNR estimează că rata anuală a inflației va urca la 10,3% la jumătatea anului curent și va coborî la 5,5% în decembrie 2026 , față de proiecția precedentă de 9,8%, respectiv 3,9%. În plus, banca centrală indică reintrarea în intervalul țintei abia în trimestrul III 2027 , cu un trimestru mai târziu decât anticipa anterior. De ce contează: cursul și finanțarea economiei rămân vulnerabile Consiliul de Administrație al BNR leagă riscurile pentru curs de mai mulți factori, între care fluctuațiile aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu , „deficitele gemene încă mari” și situația politică internă. În acest cadru, banca centrală pune accent pe stabilitatea politică și pe continuarea corecției fiscale, în linie cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, cu efecte așteptate inclusiv asupra primei de risc suveran și, implicit, asupra costurilor de finanțare din economie. „Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate (...). Din această perspectivă, a fost subliniată în mod repetat importanţa stabilităţii politice şi guvernamentale, precum şi necesitatea continuării corecţiei fiscale (...), cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare a economiei.” Ce a împins inflația peste așteptări În discuțiile privind evoluția recentă, BNR notează că inflația a crescut în martie, iar datele pentru aprilie arată o accelerare la 10,71% , în principal pe fondul scumpirilor la: gaze naturale și combustibili; prețuri administrate; chirii pentru locuințele de stat (menționate ca majorare considerabilă). În același timp, inflația de bază (CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile volatile și pe cele administrate) a coborât lent la 8,2% în martie 2026 , de la 8,5% în decembrie 2025, aproape exclusiv pe seama alimentelor procesate. Context macro: economie în scădere, piața muncii se „detensionează” Minuta consemnează o dinamică economică slabă: după contracția din trimestrul IV 2025, datele preliminare indică o scădere minoră în termeni trimestriali în trimestrul I 2026 (minus 0,2%) și o comprimare de 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, în principal din cauza consumului privat. Pe piața muncii, BNR observă reducerea efectivului de salariați și o temperare a intențiilor de angajare, dar avertizează că evoluția viitoare a costurilor cu forța de muncă rămâne incertă, inclusiv în contextul majorării salariului minim de la 1 iulie 2026 și al unor dezechilibre între cerere și ofertă în anumite sectoare. La ce să se uite companiile și consumatorii în perioada următoare BNR indică drept surse principale ale deteriorării perspectivei inflației scumpirea combustibililor, pe fondul creșterilor ample ale prețului petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, peste care se suprapun efecte de bază nefavorabile pe segmentul energie. În același timp, banca centrală menționează și factori interni care pot alimenta presiunile pe termen scurt, inclusiv liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și eliminarea la mijlocul anului a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază , în timp ce măsurile temporare de protecție energetică ar urma să ofere doar o contrapondere limitată. [...]
Șocul energetic din Strâmtoarea Ormuz împinge inflația peste ritmul salariilor în SUA, Marea Britanie și alte economii dezvoltate, ceea ce riscă să frâneze consumul și să pună presiune pe piața muncii, potrivit Economedia , care citează o analiză Financial Times. Creșterile bruște la benzină și la biletele de avion, declanșate de închiderea Strâmtorii Ormuz pe fondul războiului din Iran, au reaprins problema salariilor reale (puterea de cumpărare a veniturilor după inflație) în țări care abia începeau să recupereze pierderile din valul inflaționist anterior. SUA și Marea Britanie: salariile rămân în urmă În SUA, inflația anuală a urcat la 3,8% în aprilie, în timp ce câștigurile orare medii au crescut cu 3,6% în ultimul an. Diferența arată că, pentru prima dată în doi ani, prețurile au avansat mai repede decât veniturile, ceea ce erodează puterea de cumpărare. Diane Swonk, economist-șef la KPMG US, avertizează că efectele conflictului asupra lanțurilor de aprovizionare pot menține presiunea pe prețuri chiar și în scenariul redeschiderii rapide a strâmtorii: „Războiul zdruncină lanțurile de aprovizionare și va împinge prețurile mai sus decât înainte, chiar dacă strâmtoarea s-ar deschide mâine.” În Marea Britanie, câștigurile medii au crescut cu doar 0,1% în termeni reali în cele trei luni până în martie (fără bonusuri) și sunt așteptate să scadă pe măsură ce inflația accelerează, pe fondul unor angajări foarte slabe. James Smith, economist-șef la Resolution Foundation, spune că măsurile anunțate de guvern (inclusiv reduceri de TVA pentru unele cheltuieli de vară și amânarea unei creșteri a accizei la combustibil) ajută, dar nu ar preveni o nouă perioadă de scădere a salariilor reale. Zona euro: risc de stagnare a salariilor reale și recesiune ușoară În zona euro, șocul energetic este descris ca un nou regres pentru lucrători, după ce aceștia abia își recuperaseră terenul pierdut în 2022. Claus Vistesen (Pantheon Macroeconomics) se așteaptă ca avansul salariilor reale să fie aproape de zero în 2026 la nivelul zonei euro și avertizează că în unele țări ar putea deveni „profund negativ”, dând exemplul Franței, unde spațiul fiscal pentru măsuri de protecție a consumatorilor este limitat. Deși remunerația pe angajat a crescut cu aproape 2% în 2025, o măsură a salariilor negociate urmărită de Banca Centrală Europeană sugerează că sindicatele obțin mai greu creșteri în acest an, pe fondul îngrijorărilor legate de siguranța locului de muncă. Andrew Kenningham (Capital Economics) apreciază că devine tot mai probabil ca zona euro să intre într-o recesiune ușoară. De ce contează pentru economie: două riscuri pentru decidenți Analiza indică două scenarii care complică deciziile de politică economică: dacă gospodăriile își reduc cheltuielile, șocul energetic poate amplifica încetinirea creșterii economice și poate împinge companiile să taie din locuri de muncă; dacă angajații reușesc să obțină majorări salariale, acestea pot alimenta o inflație mai persistentă, chiar și după o eventuală scădere a prețurilor la energie. Michael Feroli, economist-șef american la JPMorgan, leagă scăderea salariilor reale „în totalitate” de conflictul din Orientul Mijlociu și anticipează că redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ieftinirea energiei ar putea permite reluarea creșterii salariilor reale. În schimb, Swonk avertizează că episoadele de inflație ridicată pot ajunge să lovească direct în marjele companiilor și în angajări, transformând inflația într-o problemă a pieței muncii. [...]
BNR intră într-un nou episod inflaționist cu spațiu limitat de manevră , într-un context în care scumpirile reîncep să accelereze în Europa de Est, iar băncile centrale din regiune își pregătesc mesajele și instrumentele pentru o posibilă înăsprire a politicii monetare, potrivit Ziarul Financiar . În aprilie, inflația a urcat în Cehia la 2,1% (de la 1,5% în martie), în Ungaria la 2,6% (de la 2,1%), iar în Polonia la 3,4% (de la 3,2%), conform datelor Eurostat citate de publicație. Riscurile inflaționiste sunt asociate în principal cu scumpirea energiei, pe fondul războiului din Iran. De ce contează: România are inflație mare, dobândă mare și economie în recesiune Pentru România, problema este că pornește dintr-o poziție mai slabă decât vecinii: în aprilie, România avea, potrivit Eurostat, cea mai ridicată inflație din UE, de 9,5%. În același timp, dobânda de referință a BNR este 6,5% – tot cea mai mare din UE – iar economia este în recesiune, notează ZF. În acest cadru, orice nou val de scumpiri, mai ales pe energie, poate pune presiune suplimentară pe costurile de finanțare și pe consum, fără ca banca centrală să aibă mult „spațiu” pentru a reacționa fără efecte economice adverse. Publicația mai arată că BNR a înrăutățit recent prognoza de inflație pentru acest an, un semnal că riscurile sunt în creștere. Cum se poziționează băncile centrale din regiune Băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria au menținut dobânzile la cele mai recente ședințe de politică monetară, dar au atras atenția asupra riscurilor inflaționiste, mai ales din energie. Nivelurile dobânzilor de referință menționate în articol sunt: Cehia: 3,5% (mai) Polonia: 3,75% (mai) Ungaria: 6,25% (aprilie) În Cehia, guvernatorul Ales Michl a transmis că banca centrală este pregătită să accepte o creștere economică mai lentă dacă inflația riscă să scape de sub control. „Nu ne vom teme să majorăm dobânzile“ dacă apare riscul ca inflaţia ajustată la preţurile energiei să accelereze. „Vom fi duri şi nu vom ceda. Trebuie să fim pregătiţi pentru creştere economică mai lentă deoarece dobânzile vor fi mai mari decât ne-am obişnuit.“ În Polonia, guvernatorul Adam Glapinski a indicat că banca centrală are nevoie de mai multe date pentru a evalua dacă scumpirile la petrol și energie se transformă într-o inflație persistentă. ZF notează că probabilitatea unei înăspriri a politicii monetare a crescut și că banca ar putea majora dobânzile dacă inflația depășește 3,5% (pragul superior al intervalului-țintă) și dacă prognozele indică o tendință de durată. Ulterior, Glapinski a nuanțat, spunând că șocul actual este mai slab decât cel de după invazia Rusiei în Ucraina și că banca nu se grăbește să crească dobânzile. Ce urmează: presiune pe dobânzi, cu costuri economice diferite pe țări Mesajul comun în regiune este că energia poate reaprinde inflația, iar reacția probabilă – dacă scumpirile persistă – rămâne politica monetară mai restrictivă (dobânzi mai mari), cu efect de frânare a creșterii economice. Diferența majoră, în lectura ZF, este punctul de plecare: Polonia și Cehia par să aibă mai multă flexibilitate, în timp ce România intră în acest episod cu inflație ridicată, dobândă deja la vârf în UE și o economie aflată în recesiune. [...]
Comisia Europeană urmează să reducă prognozele de creștere și să urce estimările de inflație , pe fondul unui „șoc stagflaționist” generat de războiul din Iran și de închiderea Strâmtorii Hormuz, potrivit Ziarul Financiar . Pentru România, miza este directă: o încetinire mai pronunțată în UE ar face mai dificilă revenirea economică, în condițiile în care exporturile sunt orientate majoritar către piața europeană. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a declarat într-un interviu pentru CNBC că în raportul de primăvară al Comisiei (care urmează să fie publicat „mâine”, conform articolului) „previziunile de creștere sunt în scădere, iar previziunile privind inflația sunt în creștere”, pe fondul prelungirii conflictului și al riscurilor de blocaje în aprovizionare. De ce contează pentru România: exporturi, inflație și spațiu fiscal limitat Economiști citați de ZF spun că România trăiește de „câteva trimestre” o combinație de creștere economică mică și inflație mare, iar degradarea perspectivei la nivelul întregii Uniuni complică ieșirea din acest episod. Profesorul de economie Aurelian Dochia avertizează că, dacă UE rămâne în aceeași situație, „recuperarea economică va fi mai grea” pentru România, tocmai din cauza dependenței de cererea externă europeană. În paralel, articolul notează că inflația „a sărit la 11%” ca urmare a războiului împotriva Iranului, declanșat de Donald Trump. Prognoze: de la creștere modestă la scenarii de recesiune Potrivit informațiilor din articol, Comisia Europeană avea pentru 2026 o prognoză de creștere economică de 1,5% la nivelul UE. Pentru România, estimarea Comisiei era de 1,1%, iar cea a Guvernului de la București de 1%. Între timp, băncile și-au redus prognozele, pe fondul datelor din T1, când economia ar fi rămas în „recesiune tehnică” după o scădere de 1,7% an/an, iar unele analize plasează România într-un scenariu de recesiune ca bază. În exemplul dat, BCR ar vedea o contracție economică de 0,3% pe întreg anul 2026. Ce opțiuni sunt discutate: taxe, productivitate și măsuri țintite Economistul Laurian Lungu spune că ieșirea din stagflație ar avea, în esență, două direcții: reducerea taxelor sau creșterea productivității, indicând reducerea taxelor drept „principala soluție”. Totuși, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus (conform articolului) că „nimeni nu trebuie să se gândească la creșteri de taxe, dar nici la reducerea lor”, cel puțin până la stabilizarea situației. Din perspectiva Comisiei Europene, Dombrovskis susține că spațiul de manevră fiscală este mai mic decât în pandemie și că sprijinul ar trebui să fie „temporar și specific”, fără a încuraja o cerere mai mare de combustibili fosili, mai ales dacă riscurile de aprovizionare persistă. În același context, atât comisarul european, cât și Laurian Lungu indică faptul că această criză ar putea accelera tranziția către energia verde, cu efecte de restructurare în energie și industrie. [...]
