Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
România și-a crescut constant ponderea în piața de fuziuni și achiziții (M&A) din Europa Centrală și de Est, ajungând la 18% în 2025, conform Economica.net, care citează o analiză Deloitte. În regiune, Ungaria și Cehia ocupă locurile doi și trei, fiecare cu o pondere de 8%, în timp ce Polonia a stagnat.
România este singura piață din Europa Centrală și de Est care a înregistrat o creștere constantă a ponderii în numărul total de tranzacții în ultimii cinci ani, de la 13% în 2021 la 18% în 2025. Deși Polonia rămâne lider, ponderea sa a scăzut la 39% în 2025, reducând astfel diferența față de România.
În 2025, investitorii locali au dominat piața regională, dar România a avut cea mai mică pondere a investitorilor locali, de 44%. În comparație, Ungaria a înregistrat o pondere de 66%, Cehia 53% și Polonia 52%.
Pentru tranzacțiile din România cu o valoare de peste 5 milioane de euro, Deloitte România a raportat 130 de tranzacții în 2025, iar valoarea totală a pieței a fost estimată între 5,5 și 5,9 miliarde de euro. Excluzând mega-tranzacțiile, valoarea medie a unei tranzacții a fost de 37 de milioane de euro, în creștere față de 34 de milioane de euro în anul anterior.
„Creșterea constantă a ponderii României în piața de M&A din regiune confirmă atractivitatea țării noastre atât pentru investitorii strategici, cât și pentru fondurile de investiții.”
Investitorii strategici au dominat piața în 2025, reprezentând 92% din numărul total de tranzacții. România a avut cea mai mare pondere atât ca număr de tranzacții (31%), cât și ca valoare (21%). De asemenea, ponderea tranzacțiilor cu valoare necomunicată a urcat la 73% în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.
În ceea ce privește sectoarele, cele mai multe tranzacții au fost în imobiliare și construcții (19%), urmate de produse și servicii industriale (17%), energie (14%), produse de consum (10%) și tehnologie (8%). Sectorul medical a condus din punct de vedere al valorii, cu 22% din total, urmat de energie, care a scăzut la 19% față de 34% în 2024.
Recomandate
Comisia Europeană a aprobat înființarea unei firme mixte PPC–Metlen , o tranzacție de tip concentrare economică ce deschide calea pentru dezvoltarea și operarea unor instalații de stocare a energiei în baterii (BESS) în România, Bulgaria și Italia, potrivit Economica . Decizia contează în special prin efectul de deblocare a investițiilor într-o zonă critică pentru integrarea energiei regenerabile și stabilizarea rețelelor. Executivul comunitar a concluzionat că tranzacția notificată „nu ar ridica probleme de concurență”, invocând poziția combinată limitată a companiilor pe piețele relevante. Evaluarea a fost făcută prin procedura simplificată de examinare a concentrărilor economice. În luna martie, PPC și Metlen au semnat un acord de tip joint-venture (asociere) pentru o societate mixtă în care fiecare parte va deține 50%. Obiectivul este dezvoltarea, construcția și operarea unui portofoliu de proiecte BESS (sisteme de stocare a energiei în baterii) cu o capacitate de până la 1.500 MW / 3.000 MWh în cele trei țări, dintre care 1.000 MW sunt preconizați să fie implementați în următoarele 12 luni. Din perspectivă operațională, aprobarea Comisiei Europene reduce riscul de blocaj de reglementare pentru compania mixtă și permite trecerea la faze de implementare, într-un segment unde viteza de execuție este esențială pentru conectarea noilor capacități regenerabile și pentru echilibrarea sistemelor energetice. Informațiile au fost relatate și de Economedia , care citează un comunicat al Comisiei, preluat de Agerpres. [...]
Cargus intră în tranzacția cu Sameday cu pierderi și datorii mai mari , un profil financiar care explică de ce preluarea autorizată cu condiții de Consiliul Concurenței poate deveni, în practică, un test de integrare și eficientizare operațională pentru noul proprietar, potrivit Profit . Pierderea netă a Cargus a urcat cu 1%, de la 79,8 milioane de lei la 80,6 milioane de lei. În intervalul 2017–2024, compania a raportat în fiecare an rezultat negativ, iar pierderile cumulate au ajuns la 378,4 milioane de lei. Pe partea de bilanț, datoriile au crescut cu peste 10%, de la 410,5 milioane de lei la 454,99 milioane de lei. Creanțele au urcat la 91,1 milioane de lei la finalul lui 2025, de la 69,4 milioane de lei în anul precedent. Numărul mediu de salariați a avansat cu 1,7%, la 701 persoane. Tranzacția: de la Mid Europa la Sameday, cu aprobare condiționată Cargus este controlat integral de Celero Investments SARL (Luxemburg), parte a fondului Mid Europa, care a cumpărat compania în 2019 de la Abris Capital Partners; tranzacția de atunci a fost estimată de Profit.ro la circa 150 milioane euro (aprox. 750 milioane de lei). În martie 2025, Profit.ro a relatat că Mid Europa Partners vrea să vândă Urgent Cargus, al doilea jucător local din industria curieratului. Ulterior, în aprilie 2026, Consiliul Concurenței a anunțat că tranzacția prin care Sameday preia Cargus este autorizată cu condiții. Miza economică: un potențial lider de piață după fuziune Cargus a rezultat din fuziunea Urgent Curier și Cargus International (octombrie 2014) și operează o infrastructură extinsă: 5 centre naționale de sortare, 2 depozite gateway și 36 de depozite la nivel național, plus un hub transfrontalier în Polonia pentru curierat internațional. În 2021, Cargus a achiziționat QeOPS, furnizor de servicii de e-fulfillment (pregătirea și livrarea comenzilor online) și soluții logistice personalizate. Pe de altă parte, Delivery Solutions (Sameday Courier) a raportat în 2025 o cifră de afaceri de 1,44 miliarde de lei, în creștere cu 20,9% față de anul precedent, conform datelor financiare analizate de Profit.ro. Publicația notează că, dacă vor fuziona, noul curier ar deveni liderul pieței ca nivel al afacerilor, cu peste două miliarde de lei din servicii de curierat. [...]
Acordul de 20,35 miliarde de euro (aprox. 101,8 miliarde lei) pentru SFR riscă să reducă piața telecom din Franța de la patru la trei jucători , o schimbare care va depinde de filtrul autorităților de concurență, potrivit Economedia . Bouygues Telecom, Free (Iliad) și Orange au ajuns la un acord cu Altice France , compania-mamă a SFR, pentru achiziționarea și divizarea operatorului. Tranzacția este prezentată ca una dintre cele mai mari din telecomunicațiile europene și ar urma să se închidă în a doua jumătate a anului 2027. Acordul include și o posibilă plată suplimentară de până la 650 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei) la finalizare, precum și garantarea locurilor de muncă pentru angajații transferați până la începutul anului 2029. Cum se împarte SFR între cei trei cumpărători Conform termenilor agreați, SFR ar urma să fie divizat astfel: 42% către Bouygues Telecom 31% către Free (Iliad) 27% către Orange Cele trei grupuri vor împărți, de asemenea, clienții, activele și frecvențele administrate în prezent de SFR. Miza: aprobarea concurenței și efectele asupra prețurilor și investițiilor Operațiunea depinde de aprobarea autorităților de concurență, iar aici se joacă, practic, viabilitatea tranzacției: reducerea numărului de operatori de la patru la trei poate schimba echilibrul competitiv și dinamica prețurilor. Într-un comunicat de presă, ministrul francez al Economiei, Roland Lescure , a numit acordul „un pas major și decisiv” pentru sector, dar a insistat că impactul asupra concurenței, diversității ofertelor și echilibrului pieței trebuie evaluat riguros. Totodată, acesta a spus că guvernul va monitoriza îndeaproape operațiunea pentru menținerea locurilor de muncă, evitarea efectelor negative asupra prețurilor pentru consumatori și asigurarea continuității investițiilor în rețea. [...]
Motorola Solutions pariază 1,5 miliarde de dolari pe piața anti-drone , prin achiziția companiei israeliene D-Fend Solutions , într-un moment în care cererea pentru astfel de tehnologii crește accelerat pe fondul lecțiilor operaționale din războiul din Ucraina, potrivit Adevărul . Tranzacția este evaluată la 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde de lei), iar compania americană spune că achiziția ar urma să fie finalizată în ultimul trimestru din 2026. De ce contează: apărarea anti-drone se mută spre soluții mai ieftine și mai „curate” operațional Creșterea interesului pentru tehnologiile anti-drone este legată direct de utilizarea pe scară largă a dronelor de atac și recunoaștere în Ucraina, ceea ce a împins armate și autorități civile să caute metode mai eficiente și mai puțin costisitoare de contracarare. În iarna 2025–2026, Rusia ar fi lansat aproape 19.000 de drone Shahed asupra Ucrainei, potrivit datelor citate de presa internațională. În acest context, Ucraina a investit în drone-interceptoare cu costuri estimate între 1.000 și 5.000 de dolari (aprox. 4.600–23.000 de lei) pe unitate, pentru a evita folosirea unor interceptori mult mai scumpi împotriva unor ținte relativ ieftine. Ce cumpără Motorola: EnforceAir, o interceptare fără distrugere și fără bruiaj generalizat D-Fend Solutions dezvoltă sisteme de interceptare a dronelor, iar produsul său principal, EnforceAir, funcționează prin preluarea controlului asupra legăturii radio dintre dronă și operator, permițând interceptarea și aterizarea controlată a aparatului. Sistemul nu distruge fizic drona și, potrivit companiei, nu bruiază toate comunicațiile din zonă. Această caracteristică îl face potrivit pentru protejarea unor infrastructuri sensibile și spații cu public, precum: aeroporturi; stadioane; centrale energetice; evenimente publice. Context de piață: estimări de creștere accelerată până la peste 8,4 miliarde de dolari Analiștii indică o expansiune rapidă a pieței globale a sistemelor anti-drone. Conform prognozelor Mordor Intelligence citate în material, sectorul ar urma să ajungă la 2,47 miliarde de dolari (aprox. 11,4 miliarde de lei) în 2026 și să depășească 8,4 miliarde de dolari (aprox. 38,6 miliarde de lei) în următorii cinci ani. În paralel, de la începutul invaziei ruse la scară largă din 2022, Ucraina a devenit un centru important de dezvoltare pentru tehnologii anti-drone, inclusiv drone-interceptoare care reduc costurile de apărare și ajută la conservarea stocurilor de rachete antiaeriene pentru amenințări mai complexe. [...]
Statele americane pregătesc un proces care poate întârzia sau bloca fuziunea de 110 miliarde de dolari dintre Paramount și Warner Bros , ridicând riscul de reglementare și costurile tranzacției, potrivit Reuters . California, New York și alte state din SUA se pregătesc să dea în judecată pentru a opri achiziția Warner Bros de către Paramount Skydance, au declarat pentru Reuters surse familiarizate cu situația. Acțiunea în instanță ar urma să fie depusă „în următoarele săptămâni”, însă nu este clar, deocamdată, ce alte state s-ar alătura demersului. De ce contează: risc de întârziere și costuri directe pentru Paramount Chiar și atunci când astfel de procese nu reușesc să blocheze definitiv o fuziune, ele pot întârzia finalizarea cu luni, dacă un judecător dispune suspendarea tranzacției până la soluționarea cauzei. Pentru Paramount, întârzierea are și o componentă financiară explicită: compania a acceptat să plătească acționarilor o taxă începând din octombrie dacă tranzacția nu este închisă, iar aceste plăți ar ajunge la aproximativ 6,9 milioane de dolari pe zi (aprox. 31,7 milioane lei), potrivit companiei. Pe bursă, reacția a fost negativă după apariția informației: acțiunile Warner Bros au scăzut și erau în minus cu 3,6% vineri după-amiază, iar titlurile Paramount au coborât cu 6,7%, conform Reuters. Statele vor un rol mai mare în aplicarea regulilor antitrust Proiectul de proces ar reprezenta „cea mai îndrăzneață mișcare de până acum” a statelor în efortul de a fi în prima linie a aplicării legislației antitrust (reguli împotriva concentrării excesive de piață), notează Reuters. Procurorul general al Californiei, Rob Bonta , a criticat joi ceea ce a numit „abdicarea” președintelui Donald Trump de la rolul agențiilor federale antitrust, care au mai multe resurse decât guvernele statelor. Bonta, democrat, a fost în avangarda statelor preocupate de tranzacție și a promis o investigație la scurt timp după anunțul Paramount, făcut după ce compania a depășit o ofertă a Netflix . Vineri, un purtător de cuvânt al biroului lui Bonta a spus că investigația Californiei este în desfășurare, dar a refuzat alte comentarii. Ce urmează: decizie DOJ „curând”, dar presiunea crește Departamentul de Justiție al SUA (DOJ) ar urma să ia o decizie „curând” privind tranzacția, potrivit unei surse citate de Reuters. În martie, DOJ a trimis citații (subpoena) pentru informații despre efectele fuziunii asupra producției de studio, drepturilor de conținut, competiției în streaming și cinematografelor. Paramount susține că tranzacția ar crește competiția și că opoziția ar avantaja „incumbenți” precum Netflix. Compania a mai spus că se angajează să mențină ambele studiouri și să producă minimum 30 de filme pentru cinema anual după închiderea tranzacției. Tranzacția ar combina două dintre cele patru mari studiouri de la Hollywood și a atras critici din partea actorilor, scenariștilor și altor profesioniști din industrie, care se tem de pierderi de locuri de muncă. Proprietarii de cinematografe se opun, de asemenea, pe motiv că fuziunea ar reduce opțiunile de filme și ar eroda concurența. [...]
Planul Airbus–Leonardo–Thales de a-și uni operațiunile de sateliți riscă să fie condiționat de remedii antitrust și concesii privind activele , pe fondul presiunilor venite atât din zona de reglementare, cât și din partea sindicatelor, potrivit Economedia . Tranzacția vizează fuziunea activităților din domeniul sateliților și crearea unei societăți mixte europene care ar urma să concureze cu SpaceX (compania lui Elon Musk). Inițiativa este urmărită de autorități din mai multe țări, conform informațiilor relatate de Les Echos, preluate de Bloomberg. Ce ar putea cere Comisia Europeană : „măsuri structurale” Marco Fuchs, CEO al grupului german de sateliți OHB, spune că autoritățile antitrust ale Comisiei Europene ar trebui să analizeze „cu atenție” tranzacția și să propună „măsuri structurale” pentru a evita afectarea concurenței. În acest context, publicația menționează ca exemplu de măsură corectivă posibilă solicitarea de către UE a cedării Tesat, entitate a Airbus care furnizează componente pentru comunicații prin satelit. Totodată, OHB ar fi pregătită să preia activele pe care noua entitate ar putea fi obligată să le vândă. Presiune sindicală: controlul și locurile de muncă Tranzacția are și o dimensiune sensibilă din perspectiva forței de muncă și a controlului asupra viitoarei companii. Potrivit Les Echos (via Bloomberg), sindicatele italiene și germane nu doresc ca noua entitate — denumită „Bromo” — să „devină franceză”, în timp ce sindicatele franceze sunt îngrijorate de posibile reduceri de personal. Reprezentanții de presă ai Airbus, Leonardo și Thales nu au comentat imediat, în afara programului de lucru, atunci când au fost contactați de Bloomberg vineri. [...]
