Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Seven & i își amână intrarea pe piața de proximitate din România după ce a renunțat la planul de a cumpăra o participație în retailerul polonez Zabka, potrivit Economica. Decizia reduce, cel puțin pe termen scurt, șansele ca grupul japonez să-și extindă rapid amprenta în Europa de Est printr-un jucător deja activ local, prin lanțul Froo.
Tranzacția a fost discutată în contextul în care, la mijlocul lunii, cotidianul financiar Nikkei a relatat că Seven & i analiza achiziționarea unor acțiuni Zabka deținute de un fond de investiții, iar dimensiunea investiției ar fi putut ajunge la „câteva sute de miliarde de yeni”, echivalentul „câtorva miliarde de dolari”.
Motivul renunțării ține de lipsa unui acord cu vânzătorul asupra condițiilor tranzacției, conform poziției oficiale a companiei japoneze:
„Compania nu a putut ajunge la un acord cu vânzătorul cu privire la termenii unui acord care, în opinia companiei, ar fi fost în interesul acţionarilor Seven & i şi a altor părţi implicate”.
O eventuală intrare a Seven & i în acționariatul Zabka ar fi însemnat o accelerare a expansiunii internaționale a grupului japonez către Europa de Est, regiune în care Zabka este deja prezentă inclusiv în România. În schimb, Seven & i rămâne, deocamdată, cu o prezență europeană limitată.
Compania operează aproximativ 87.000 de magazine la nivel global, însă în Europa are doar circa 360 de unități, în țări scandinave precum Norvegia.
Zabka are peste 13.000 de magazine în Polonia și România și o valoare de piață de aproximativ 8 miliarde de dolari (aprox. 36,8 miliarde lei). Retailerul a intrat în România cu brandul Froo în iunie 2024, iar după doi ani a ajuns la 230 de unități.
Deși a renunțat la această tranzacție, Seven & i susține că Europa rămâne o direcție de creștere și că va continua să evalueze oportunități în regiune, în linie cu strategia sa și cu obiectivul de a crea valoare pe termen lung.
Recomandate
Negocierile Seven & i pentru preluarea unui pachet din Zabka pot schimba ritmul extinderii Froo în România , unde rețeaua poloneză a ajuns deja la peste 230 de magazine, potrivit Ziarul Financiar . Miza pentru piața locală este că o eventuală intrare a grupului japonez Seven & i Holdings (proprietarul 7-Eleven) ar aduce, indirect, un jucător global în proximitate prin acționariatul Zabka. Seven & i Holdings negociază să preia acțiuni din Zabka, discuțiile fiind „în fază avansată”, conform presei internaționale citate de publicație. Zabka este listată la bursă, iar informația despre negocieri a împins acțiunile la un maxim istoric; compania are o capitalizare de 7,3 mld. euro, după ce în 2026 titlurile au urcat cu 36%. Potrivit ziarului japonez Nikkei, citat de investing.com, Seven & i ia în calcul achiziționarea acțiunilor Zabka deținute de fonduri de investiții, iar valoarea investiției „se va ridica probabil la câteva sute de miliarde de yeni (câteva miliarde de dolari)”. În lipsa unei valori exacte în articol, dimensiunea tranzacției rămâne orientativă. Ce înseamnă pentru România: Froo, prima piață externă a Zabka Zabka operează peste 13.000 de magazine în Polonia și România, iar România este prima piață străină a grupului, unde folosește brandul Froo. Primele unități au fost deschise în mai anul trecut, iar în prezent rețeaua numără peste 230 de magazine în șase orașe: București, Constanța, Pitești, Brașov, Craiova și Ploiești. Atât 7-Eleven, cât și Zabka funcționează în format de proximitate, cu magazine de „câteva zeci de metri pătrați”, în medie, ceea ce face ca o eventuală schimbare în acționariat să fie relevantă operațional pentru strategia de expansiune în acest segment. Context de acționariat și istoric de tranzacții în Zabka Pe site-ul Zabka, cel mai mare acționar este Heket Topco S.a.r.l (37,6%), urmat de PG Investment Company 1113B S.a.r.l (10,01%) și alții. Heket Topco S.a.r.l este vehiculul prin care fondul CVC deține acțiuni la Zabka. Retailerul a fost fondat în 1998 și a crescut rapid, ajungând la 1.700 de magazine până în 2005. În 2007, businessul a fost preluat de Penta Investment, iar în 2011 a fost vândut către Mid Europa Partners. În 2017, controlul a ajuns la CVC Capital Partners; piața scria atunci că fondul ar fi plătit până la 1,5 mld. euro pentru 4.500 de magazine, însă valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, notează Ziarul Financiar. Dimensiunea globală a 7-Eleven, reper pentru proximitate Sub brandul 7-Eleven funcționează circa 85.000 de unități în aproximativ 20 de țări, potrivit celor mai recente date publicate de BBC în 2024, menționate în articol. Brandul este prezent și în Europa, în țările nordice (Danemarca, Norvegia, Suedia). În acest context, dacă negocierile se concretizează, România ar putea ajunge să fie expusă indirect la un acționar strategic cu experiență globală în proximitate, prin rețeaua Froo a Zabka, deja în expansiune locală. [...]
Elon Musk a sugerat că o fuziune Tesla–SpaceX ar putea ajunge pe masa autorităților , dar a indicat că un astfel de pas ar depinde de „procedura corespunzătoare” și, implicit, de aprobări de reglementare care pot deveni un obstacol major, potrivit news.ro . Musk a făcut comentariile într-o conferință telefonică privind rezultatele trimestriale ale Tesla, unde a vorbit despre „suprapuneri” tot mai mari între cele două companii, pe fondul colaborărilor existente. În același timp, el a spus că nu poate discuta despre o fuziune în cadrul unei astfel de conferințe, deoarece „acest lucru trebuie să urmeze procedura corespunzătoare”. De ce contează: riscul de blocaj la aprobări, inclusiv în China Dincolo de discuția despre sinergii, miza imediată pentru o eventuală tranzacție ar fi traseul de autorizare. O notă JPMorgan , citată de news.ro, avertizează că principala dificultate ar fi obținerea aprobărilor necesare, „în special în China”, unde legăturile SpaceX cu guvernul american ar putea ridica îngrijorări de securitate națională. În practică, asta înseamnă că o fuziune între un producător auto listat (Tesla) și un grup aerospațial cu conexiuni guvernamentale (SpaceX) ar putea intra într-o zonă sensibilă pentru autorități, cu potențial de condiționări sau întârzieri. Ce alimentează scenariul fuziunii Zvonurile despre o fuziune circulă „de luni de zile”, iar discuțiile s-au intensificat după o ofertă publică inițială (IPO) descrisă drept „record” pentru SpaceX, care ar fi devenit „cea mai importantă din istorie”, conform news.ro. În plan operațional, există deja proiecte comune și relații comerciale între companii: Tesla furnizează baterii și tehnologii de fabricație pentru unele proiecte SpaceX; cele două companii dezvoltă împreună Terafab, o fabrică de semiconductori pentru producția de cipuri destinate inteligenței artificiale. După intervenția lui Musk, directorul juridic al Tesla, Brandon Ehrhart, a descris SpaceX drept „un partener formidabil”, vorbind despre „numeroase operațiuni benefice” între cele două entități. Interesele acționarilor, un alt punct sensibil Pe lângă reglementare, analiștii citați de news.ro indică o problemă de guvernanță și aliniere a intereselor: Elon Musk deține o pondere „mult mai mare” în SpaceX decât în Tesla, ceea ce ar putea complica ecuația pentru acționarii Tesla într-un scenariu de fuziune. Separat, Gene Munster, asociat-administrator al Deepwater Asset Management și investitor Tesla, a spus că, după conferință, estimează la „90%” șansele unei fuziuni în următorii ani, față de „80%” cu o zi înainte, într-un videoclip publicat pe rețelele sociale. Ce urmează În acest moment, nu există un anunț formal de tranzacție, iar Musk a indicat explicit că subiectul nu poate fi tratat în afara cadrului procedural. Dacă scenariul ar avansa, semnalele relevante pentru piață ar fi inițierea unui proces formal (mandate, evaluări, structură de tranzacție) și, mai ales, modul în care ar fi abordate aprobările de reglementare în jurisdicții sensibile precum China. [...]
Garmin își extinde ecosistemul de fitness prin achiziția TrainingPeaks și TrainHeroic , două platforme digitale folosite de sportivi și antrenori pentru antrenamente de rezistență și forță, potrivit Garmin . Tranzacția mută accentul companiei dincolo de hardware și date brute, spre servicii și experiențe de antrenament personalizate, cu componentă de coaching. Achiziția vizează consolidarea „ecosistemului de fitness” al Garmin cu instrumente de antrenament și indicatori de performanță, orientate către sportivi aflați în diferite etape ale pregătirii. În comunicat, compania spune că integrarea celor două platforme ar urma să extindă accesul la experiențe de coaching „mai autentice”, conectând sportivii cu antrenori profesioniști. „Adăugarea acestor platforme de mare succes în ecosistemul Garmin va extinde accesul la experiențe de coaching mai autentice — conectând sportivii cu antrenori profesioniști care îi ghidează, motivează și inspiră să își atingă obiectivele.” — Brad Trenkle, co-director operațional (Co-COO) Garmin Ce cumpără Garmin și ce se schimbă operațional TrainingPeaks și TrainHeroic sunt descrise ca servicii digitale specializate în conectarea antrenorilor cu sportivi „de toate nivelurile” care vor să își îmbunătățească performanța. Companiile sunt parte din Peaksware Holdings, iar CEO-ul grupului, Andy Stephens, afirmă că cele două organizații au colaborat cu Garmin „de peste un deceniu” pe zona de coaching și informații de performanță bazate pe date. „De peste un deceniu, am lucrat împreună pentru a democratiza coachingul și informațiile de performanță, ajutând milioane de sportivi să atingă vârful de formă prin antrenament structurat, bazat pe date.” — Andy Stephens, CEO Peaksware Holdings Din punct de vedere operațional, Garmin precizează că cele două entități au sediul în Louisville, Colorado, iar 120 de angajați (cumulați) de la TrainingPeaks și TrainHeroic se vor alătura forței de muncă globale a Garmin. Termenii financiari rămân confidențiali Garmin nu a comunicat valoarea tranzacției, menționând explicit că termenii financiari nu vor fi dezvăluiți . Compania este listată la NYSE sub simbolul GRMN și este încorporată în Elveția, cu subsidiare principale în SUA, Taiwan și Regatul Unit. [...]
Tranzacția Romgaz–Azomureș rămâne în așteptare, iar fără un plan de repornire efectul asupra prețurilor la îngrășăminte este încă imposibil de estimat , potrivit Agronet . Deși miza pentru agricultură este reluarea unei producții interne stabile, documentele disponibile nu indică un termen pentru repornirea instalațiilor și nici volumele viitoare de fertilizanți. Romgaz urmează să preia o parte dintre activele, contractele, activitățile și angajații Azomureș. Acordul privind transferul de activitate a fost aprobat de acționarii companiei de stat la 6 iulie 2026, însă transferul efectiv depinde de îndeplinirea condițiilor din contract. Filtrul de reglementare: Consiliul Concurenței și investițiile străine Consiliul Concurenței a anunțat la 22 iulie 2026 că analizează operațiunea în baza Legii concurenței nr. 21/1996, urmând să stabilească dacă preluarea este compatibilă cu funcționarea normală a pieței. Finalizarea tranzacției este condiționată de mai multe aprobări și pași, între care: obținerea unei decizii necondiționate din partea Consiliului Concurenței; aprobarea necondiționată a Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe ; îndeplinirea celorlalte condiții suspensive prevăzute în contract; semnarea documentelor și realizarea formalităților de transfer. Până la obținerea aprobărilor, Romgaz nu poate fi considerată proprietarul efectiv al activelor preluate, iar tranzacția, în forma prezentată, nu garantează reluarea imediată a producției. Cât ar urma să coste preluarea și cum este finanțată Structura financiară comunicată include trei componente, cu valori maxime: activele transferate: 46,459 milioane de euro (aprox. 232,3 milioane lei); consumabile și materii prime: 49,8 milioane lei; menținerea activității până la finalizarea transferului: 68,78 milioane lei. Finanțarea, estimată în material la aproape 70 de milioane de euro, ar urma să fie asigurată integral din resursele proprii ale Romgaz. Contractul include și mecanisme de despăgubire, declarații și garanții, precum și mecanisme de tip escrow (administrarea unor sume/obligații în condițiile stabilite de părți). De ce gazul rămâne variabila care decide competitivitatea Azomureș este cel mai mare producător de îngrășăminte chimice din România și unul dintre cei mai mari consumatori industriali de gaze naturale, iar costul și continuitatea aprovizionării cu gaz sunt decisive pentru funcționarea platformei. Gazul este una dintre principalele componente de cost pentru îngrășămintele azotate, iar legătura dintre un producător major de gaze și fabrica de fertilizanți poate crea premise pentru o aprovizionare mai previzibilă. Totuși, nu există deocamdată informații verificate despre elemente-cheie, precum: prețul la care Romgaz ar urma să furnizeze gazul; volumele de gaze rezervate producției; instalațiile care vor fi repornite și capacitatea anuală vizată; sortimentele fabricate și calendarul reluării producției; necesarul de investiții pentru funcționarea instalațiilor. În lipsa acestor date, efectul asupra prețurilor plătite de fermieri nu poate fi estimat. Context operațional: activitate afectată și importuri care rămân necesare În ianuarie 2026, Azomureș a anunțat intenția de a trimite în șomaj tehnic aproximativ 600 de angajați, invocând incertitudinile privind aprovizionarea pe termen lung cu gaze naturale, iar ulterior au existat consultări și pentru un plan de concediere colectivă. Chiar dacă reluarea activității ar putea reduce o parte din dependența de importuri, mai ales pe segmentul produselor azotate, piața folosește mai multe categorii de îngrășăminte, iar necesarul nu poate fi acoperit automat de o singură platformă. Importurile vor rămâne importante pentru anumite produse și perioade; înaintea campaniei de toamnă, este așteptat un lot de peste 30.000 de tone de îngrășăminte complexe din Maroc, pentru culturile de rapiță și grâu. Ce urmează Următorul pas este emiterea deciziilor necesare pentru finalizarea tranzacției. Abia după aprobări și transferul efectiv al activelor pot fi stabilite planul industrial, investițiile și calendarul de producție. Pentru agricultură, schimbarea proprietarului contează mai puțin decât răspunsul la întrebarea practică: dacă noua structură va putea produce îngrășăminte continuu și la costuri competitive. Până la anunțarea unui plan de repornire, impactul asupra aprovizionării și asupra prețurilor rămâne nedeterminat. [...]
Consiliul Concurenței a intrat în etapa de autorizare a preluării Azomureș de către Romgaz , un pas de reglementare care poate condiționa calendarul și forma finală a uneia dintre cele mai importante tranzacții recente din industrie, potrivit Agerpres . Autoritatea de concurență analizează tranzacția prin care SNGN Romgaz S.A . intenționează să preia activele și activitățile Azomureș S.A., producător și comerciant de îngrășăminte pe bază de azot. Evaluarea este făcută în baza Legii concurenței nr. 21/1996, iar Consiliul Concurenței urmează să emită o decizie în termenele prevăzute de lege. Ce verifică autoritatea și ce urmează procedural Consiliul Concurenței precizează că tranzacția trebuie autorizată, după o evaluare a compatibilității cu „un mediu concurențial normal”. În paralel, instituția a deschis și o fereastră de consultare: observațiile și punctele de vedere legate de tranzacție pot fi transmise în termen de 20 de zile. Tranzacția: semnată, dar dependentă de avize Contractul pentru achiziția Azomureș de către Romgaz a fost semnat la 29 mai 2026. În spațiul public, premierul interimar Ilie Bolojan a indicat atunci că preluarea platformei Azomureș ar fi fost convenită la 69 de milioane de euro (aprox. 345 milioane lei), sumă defalcată astfel: puțin peste 46 de milioane de euro (aprox. 230 milioane lei) – valoarea combinatului; până la 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) – materie primă și stocuri de consumabile; maximum 13 milioane de euro (aprox. 65 milioane lei) – costuri pentru menținerea combinatului în funcțiune și plata salariaților în următoarele două luni, până la preluarea efectivă. Potrivit aceleiași declarații, pe lângă aprobarea Consiliului Concurenței, ar mai fi necesare aprobarea Adunării Generale a Acționarilor Romgaz și avizul Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD). Context: cine sunt părțile Romgaz este producător de gaze naturale din România, cu activități principale în explorare, producție și comercializare de gaze, stocare subterană, producție de energie electrică și servicii auxiliare legate de operațiunile cu gaze naturale. Azomureș face parte din Grupul Ameropa și activează în producția și comercializarea îngrășămintelor pe bază de azot. [...]
Netflix a plătit 587 milioane de dolari (aprox. 2,7 miliarde lei) cash pentru InterPositive , un startup de instrumente de inteligență artificială (IA) pentru post-producție co-fondat de Ben Affleck, potrivit TechCrunch . Suma, dezvăluită într-o nouă raportare de reglementare, fixează dimensiunea uneia dintre cele mai mari achiziții ale companiei în zona IA aplicată producției de conținut. Achiziția fusese anunțată în martie, însă fără termeni financiari. La acel moment, Netflix a comunicat că întreaga echipă InterPositive va intra în companie, iar Affleck va avea rol de consilier senior. Ulterior, Bloomberg a relatat că tranzacția ar putea ajunge la 600 milioane de dolari (aprox. 2,8 miliarde lei), iar documentul de acum indică un preț de 587 milioane de dolari, plătit în numerar. Ce cumpără Netflix, concret Conform declarațiilor lui Ben Affleck citate de publicație, instrumentele InterPositive sunt folosite pentru a îmbunătăți materialul filmat în post-producție, în special pentru a compensa probleme apărute în producție, precum: cadre lipsă; înlocuiri de fundal; iluminare incorectă. În mesajul din martie, Affleck a spus că își dorește să „protejeze puterea creativității umane”, în contextul utilizării IA în procesul de realizare a filmelor. De ce contează: IA devine infrastructură de producție, nu doar experiment Netflix a indicat în cel mai recent raport de câștiguri că aproximativ 300 dintre titlurile sale au folosit deja IA generativă. În acest context, plata de 587 milioane de dolari pentru un furnizor de unelte de post-producție sugerează o mutare de la utilizări punctuale la integrarea capabilităților de IA în fluxurile interne de lucru, cu impact direct asupra modului în care compania își produce și finalizează conținutul. [...]
