Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
MOL a primit undă verde de la autoritățile SUA pentru a continua negocierile de preluare a pachetului majoritar din NIS, o tranzacție care rămâne însă condiționată de aprobări-cheie și de poziția statului sârb, cu implicații directe asupra securității aprovizionării cu carburanți în Serbia, potrivit Economica.
În ianuarie, companiile ruse Gazprom Neft și Gazprom au acceptat să-și vândă participația de 56% în NIS către MOL, după ce OFAC (agenția americană care administrează sancțiunile) a cerut vânzarea activelor rusești în contextul sancțiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei, relatează Agerpres.
„Am intrat în faza finală a acestor negocieri extrem de complexe. Suntem optimişti, deşi anumiţi termeni şi unele condiţii ar urma să fie finalizate în următoarele săptămâni”, a afirmat Zsolt Hernadi, preşedintele şi director general al grupului Mol.
Tranzacția are nevoie atât de avizul OFAC, cât și de aprobarea statului sârb, care deține 29,9% din NIS. Termenul-limită inițial pentru negocieri a expirat în 22 mai, iar discuțiile continuă.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a transmis că nu este optimist în privința unui acord rapid și a indicat că Belgradul discută „cu toate părțile implicate”, inclusiv cu partea rusă, fără a detalia.
Contextul este sensibil pentru Serbia: NIS operează singura rafinărie din țară, la Pancevo (lângă Belgrad), iar Serbia depinde de această rafinărie pentru 95% din aprovizionarea internă cu combustibili, conform informațiilor citate. Deși Serbia nu este lovită direct de criza menționată în material, peste 60% din importurile sale de petrol vin din Kazahstan.
Țițeiul ajunge prin conducta croată JANAF, care are nevoie de licență OFAC pentru a livra către NIS, ceea ce adaugă un strat suplimentar de condiționare de reglementare.
NIS deține:
Separat, Belgradul poartă discuții cu MOL privind intenția statului sârb de a-și majora cu 5% participația în NIS, negocieri distincte de cele dintre compania ungară și Gazprom/Gazprom Neft.
Recomandate
Oferta Uber pentru Delivery Hero pornește sub prețul pieței și deschide o negociere care poate redesena piața globală de livrări , într-un moment în care grupul german este deja în plin „strategic review” (evaluare a opțiunilor strategice), potrivit The Next Web . Delivery Hero a confirmat sâmbătă că Uber a depus o ofertă formală de preluare pentru grupul de livrări cu sediul la Berlin, la un preț de 33 euro/acțiune. Nivelul este cu 1,76% sub prețul de închidere de vineri, un detaliu incomod pentru cumpărător și un semnal că discuția abia începe. Uber intră în negocieri din postura de acționar semnificativ: cu circa o lună în urmă și-a majorat aproape de trei ori participația la 19,5%, iar încă 5,6% ar fi deținută prin instrumente derivate, ceea ce ridică expunerea totală la aproximativ un sfert din companie. Propunerea este „indicativă” și se adresează tuturor acționarilor, conform comunicatului Delivery Hero . Financial Times a estimat că oferta implică o evaluare de circa 11 miliarde dolari (aprox. 50 miliarde lei) / 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei). Tot FT a relatat că directorul general al Uber, Dara Khosrowshahi, a mers personal la o întâlnire cu președinta consiliului de supraveghere al Delivery Hero, Kristin Skogen Lund, înainte ca oferta să fie depusă. De ce contează: ultimul „activ” mare din livrări în afara SUA Miza este una de consolidare la scară globală. Delivery Hero operează în peste 60 de țări din Europa, Orientul Mijlociu, Asia, Africa și America Latină, prin branduri precum Foodpanda, Glovo, Talabat și Baedal Minjok (Coreea de Sud). Pentru Uber, o achiziție integrală ar extinde masiv rețeaua Uber Eats în piețe unde concurează direct cu DoorDash. Contextul de piață favorizează presiunea pe activele rămase independente: DoorDash a absorbit Deliveroo anul trecut, iar Just Eat Takeaway a fost vândut către Prosus pentru 4,3 miliarde dolari (aprox. 20 miliarde lei). În această logică, Delivery Hero rămâne „ultima” platformă de livrări de anvergură, în afara SUA, care nu a fost încă preluată. Presiune pe preț: DoorDash „se uită”, acționarii cer mai mult Pe lângă faptul că oferta Uber este sub închiderea de vineri, există și un potențial concurent. Surse citate de Financial Times spun că DoorDash ar fi explorat la rândul său o preluare integrală și, separat, și-ar fi exprimat interesul pentru Talabat, afacerea Delivery Hero din Orientul Mijlociu. În paralel, unii acționari ar susține un preț mai aproape de 40 euro/acțiune. Combinația dintre (1) oferta cu discount, (2) poziția de acționar mare a Uber, (3) interesul unui rival și (4) procesul intern de revizuire strategică creează premisele unei renegocieri publice în următoarele săptămâni. Ce se întâmplă în companie: revizuire strategică și schimbare de CEO Delivery Hero spune că rămâne „pe deplin concentrată” pe revizuirea strategică deja în derulare și nu a oferit alți termeni. Calendarul este influențat de această revizuire, cerută de luni de zile de unii dintre cei mai mari acționari. În plus, CEO-ul Niklas Östberg (cofondator, 2011) a anunțat recent că va pleca după numirea unui succesor. Succesiunea este țintită pentru finalul lui 2026, dar nu mai târziu de 31 martie 2027; consiliul a numit consultanți și a deschis procesul, iar oferta Uber intră direct în acest cadru. Reacția pieței și întrebarea cheie Rămâne de văzut dacă 33 euro/acțiune este un nivel acceptabil. Acțiunile Uber au scăzut cu 1,6% vineri, după ce Bloomberg a relatat inițial discuțiile. Discountul față de închiderea Delivery Hero le oferă investitorilor care cer 40 euro o bază de negociere și, în același timp, dă consiliului german argumente să ceară un preț mai mare. Pentru moment, confirmarea oficială fixează doar punctul de plecare: o ofertă formală, sub piață, într-un proces în care presiunea competitivă și schimbările de guvernanță pot împinge tranzacția către un preț mai ridicat sau către o competiție între ofertanți. [...]
AFI România urcă pe locul 2 între proprietarii de centre comerciale după acordul semnat pentru cumpărarea a șase parcuri de retail de la MAS, o tranzacție care așteaptă avizele autorităților și care ar urma să se închidă cel târziu la 30 iunie 2026, potrivit Profit . Achiziția este prezentată ca cea mai mare tranzacție cu „mall-uri” din România și o repoziționează pe AFI imediat după NEPI Rockcastle, depășind grupul controlat de omul de afaceri Iulian Dascălu. Pentru piață, miza este consolidarea rapidă a unui jucător major în retailul imobiliar, printr-un portofoliu deja funcțional și cu venituri din chirii. Ce cumpără AFI și cât plătește AFI cumpără acțiunile și creanțele vehiculelor (SPV-uri) care dețin și operează cele șase centre comerciale, pentru un preț de 197,7 milioane euro (aprox. 1,04 miliarde lei) . Structura de preț pornește de la o valoare a activelor de 281,8 milioane euro , din care se scad credite bancare garantate cu proprietățile, estimate la 84,5 milioane euro , plus ajustări uzuale de capital de lucru. Portofoliul vândut de investitorul sud-african MAS include centre comerciale în: Ploiești Zalău Roman Baia Mare Sfântu Gheorghe Bârlad Acestea au o suprafață închiriabilă totală de 125.500 mp și sunt evaluate în contabilitatea proprietarului la peste 310 milioane euro . Din chirii, centrele generează anual 22,7 milioane euro . Parcurile de retail din Roman și Baia Mare au fost extinse, iar extensia este deținută doar în proporție de 40% de MAS , conform informațiilor publicate. Tranzacția este intermediată de IO Partners și Colliers. Avizele care pot întârzia închiderea tranzacției Acordul este condiționat de aprobări din partea: Consiliului Concurenței din România Comitetului pentru Investiții Străine Directe în România Potrivit sursei, părțile estimează finalizarea cel târziu la 30 iunie 2026 . Strategia AFI: parcurile de retail, divizie „distinctă și strategică” AFI spune că tratează parcurile de retail ca o linie separată de business, pe fondul eficienței operaționale a formatului. Doron Klein, Group Deputy CEO & CEO AFI România, leagă tranzacția de extinderea în orașe cu potențial și de planurile de dezvoltare locală: „Parcurile de retail au devenit o divizie distinctă și strategică în viziunea de creștere pe termen lung a AFI, datorită flexibilității acestui format și eficienței sale operaționale. Această tranzacție reprezintă o confirmare clară a încrederii noastre în piața din România – ne consolidează prezența în orașe cu potențial ridicat și adaugă o dimensiune importantă unui portofoliu construit cu atenție pentru a genera valoare pe termen lung. În paralel cu această achiziție, continuăm planurile de dezvoltare la nivel local, prin noi proiecte office și rezidențiale aflate în construcție.” Ce rămâne la MAS și contextul vânzărilor După vânzarea celor șase parcuri, MAS mai păstrează în portofoliu Militari Shopping din București (menționat ca cel mai mare centru comercial al sud-africanilor) și DN1 Value Centre din Balotești, la care se adaugă centre comerciale de tip mall. Decizia de vânzare vine după ce, la începutul lui 2025, MAS a vândut către grupul britanic M Core toate strip mall-urile pe care le deținea în România, pentru 49 milioane euro , într-un pachet de șapte centre comerciale (Focșani, Slobozia, Râmnicu Sărat, Sebeș, Târgu Secuiesc, Făgăraș și Gheorghieni). MAS și partenerul său de dezvoltare Prime Kapital au un portofoliu evaluat la 1,5 miliarde euro în România, Bulgaria și Polonia. [...]
O eventuală preluare integrală a Delivery Hero de către Uber ar accelera consolidarea globală în livrările de mâncare , într-un moment în care marile platforme caută scară și piețe noi pe fondul încetinirii creșterii și al competiției mai dure, potrivit Economica . Delivery Hero a anunțat că a primit o ofertă de 33 euro pe acțiune din partea Uber și că „rămâne pe deplin concentrată pe realizarea procesului său strategic de revizuire”, conform comunicatului companiei din Berlin. Prețul propus este cu 3 cenți peste închiderea de joi, cu o zi înainte ca Bloomberg să relateze prima dată despre negocieri. Uber, care deține deja 20% din Delivery Hero, ar urma să plătească aproximativ 8 miliarde de euro pentru a prelua integral grupul german, potrivit Agerpres. În paralel, Delivery Hero derulează o revizuire strategică a activelor, pe fondul presiunilor din partea acționarilor. De ce contează: presiune pentru evaluări mai mari și competiție între cumpărători Conform informațiilor publicate de Financial Times , oferta Uber ar fi fost respinsă, iar unii investitori ar vrea un preț de peste 40 euro pe acțiune. Vineri, acțiunile Delivery Hero au urcat cu 1,9%, la 33,59 euro, iar de la începutul anului au câștigat aproximativ 48%, pe fondul speculațiilor privind vânzări de active și a încercării de preluare din partea Uber. În același timp, interesul pentru activele Delivery Hero indică o piață în care jucătorii mari caută să-și întărească pozițiile: În SUA, DoorDash este un jucător dominant pe livrările de la restaurante și anul trecut a convenit achiziția Deliveroo (Marea Britanie). Prosus a anunțat anterior intenția de a cumpăra Just Eat Takeaway.com NV în Țările de Jos. DoorDash și-a exprimat interesul pentru afacerea Delivery Hero din Orientul Mijlociu, Talabat, dar „încă nu a depus o ofertă”, potrivit unor surse Bloomberg care au dorit să rămână anonime. Miza pentru Uber: extindere pe piețe emergente Analiștii Bloomberg estimau vineri că Delivery Hero s-ar putea vinde cu 15–18 miliarde de dolari (aprox. 69–83 miliarde de lei) într-o tranzacție cu Uber, înainte ca oferta să fie făcută publică. Potrivit aceleiași analize, o preluare ar extinde semnificativ prezența Uber pe piețele emergente și ar consolida poziția globală a companiei americane. În acționariatul Delivery Hero, Prosus NV deține aproape 17%, iar Aspex Management peste 14%, ceea ce sugerează că orice tranzacție va depinde și de așteptările marilor investitori privind prețul și structura vânzării. [...]
AFI își consolidează rapid poziția pe piața de retail și urcă pe locul doi între proprietarii de centre comerciale din România după semnarea achiziției a 6 parcuri de retail de la MAS, potrivit Profit . Tranzacția este estimată să se închidă cel târziu la 30 iunie 2026 și depinde de aprobările Consiliului Concurenței și ale Comitetului pentru Investiții Străine Directe în România . Miza operațională și economică este majoră: portofoliul cumpărat adaugă masă critică în orașe medii și repoziționează AFI imediat sub liderul NEPI Rockcastle , depășind grupul controlat de Iulian Dascălu, conform aceleiași surse. Ce cumpără AFI și cât plătește Prețul de achiziție pentru acțiunile și creanțele vehiculelor (SPV-uri) care dețin cele 6 centre comerciale este de 197,7 milioane euro , sumă descrisă ca rezultând din valoarea activelor de 281,8 milioane euro , din care se scad credite bancare garantate estimate la 84,5 milioane euro , plus ajustări uzuale de capital de lucru. Portofoliul vândut de investitorul sud-african include centre comerciale din: Ploiești Zalău Roman Baia Mare Sfântu Gheorghe Bârlad Acestea au o suprafață închiriabilă totală de 125.500 metri pătrați și sunt evaluate în contabilitatea proprietarului la peste 310 milioane euro . Centrele generează anual 22,7 milioane euro din chirii, mai notează publicația. Parcurile de retail din Roman și Baia Mare au fost extinse, însă extensia este doar în proporție de 40% în proprietatea MAS. Tranzacția este intermediată de compania de consultanță imobiliară IO Partners . De ce contează: schimbare de ierarhie și repoziționare de portofoliu Prin această achiziție, AFI România este „propulsată” pe locul doi în topul proprietarilor de centre comerciale, imediat după NEPI Rockcastle, potrivit Profit. Pentru piață, mișcarea indică o accelerare a consolidării în retailul imobiliar, într-un moment în care activele din orașe regionale rămân o țintă pentru investitori cu apetit de extindere. Pentru vânzător, tranzacția continuă reducerea expunerii pe segmentul de parcuri de retail: după finalizare, MAS ar mai rămâne cu două parcuri de retail în România — Militari Shopping (București) și DN1 Value Centre (Balotești) — la care se adaugă centre comerciale de tip mall. Context: MAS și AFI, în cifrele din sursă Decizia MAS de a vinde vine după ce, la începutul lui 2025, compania a vândut grupului britanic M Core toate strip mall-urile deținute în România, pentru 49 milioane euro , într-un pachet de 7 centre comerciale din mai multe orașe, conform Profit. MAS și partenerul său de dezvoltare Prime Kapital au în prezent un portofoliu evaluat la 1,5 miliarde euro în România, Bulgaria și Polonia. AFI a intrat pe piața românească în 2005 și are active imobiliare de peste 1,66 miliarde euro , potrivit aceleiași surse. În august 2020, AFI a cumpărat portofoliul de birouri al NEPI Rockcastle din România într-o tranzacție de 307 milioane euro , mișcare care a urcat compania pe locul trei între proprietarii de birouri, după Globalworth și frații Pavăl. [...]
SMIC a obținut undă verde de la autoritatea chineză de supraveghere a pieței de capital pentru o tranzacție de tip „share swap” (plată în acțiuni) care îi permite să preia restul de 49% din subsidiara sa SMNC, într-o operațiune evaluată la aproape 6 miliarde de dolari, potrivit South China Morning Post . Miza este una de piață: dacă se finalizează, ar putea deveni cea mai mare tranzacție de fuziune și restructurare de pe Star Market din Shanghai. Aprobarea a venit de la autoritatea de reglementare a valorilor mobiliare din China, care a acceptat planul SMIC de a emite 547,2 milioane de acțiuni de tip A către cinci acționari ai Semiconductor Manufacturing North China (Beijing) Corporation (SMNC), conform unui document transmis bursei și publicat târziu joi. Aprobarea este valabilă 12 luni, interval în care compania poate derula emisiunea de acțiuni și procedurile aferente achiziției de active. Tranzacția evaluează pachetul de 49% la 40,6 miliarde yuani (aprox. 25,6 miliarde lei), echivalentul a 5,97 miliarde dolari (aprox. 27,5 miliarde lei), potrivit documentației de înregistrare a SMIC. După finalizare, SMNC ar urma să devină subsidiară deținută integral de SMIC, care controlează deja 51% din companie. Noile acțiuni vor fi emise la un preț de 74,20 yuani (aprox. 47 lei) pe acțiune, iar vânzătorii vor avea o perioadă de blocaj (lock-up) de 12 luni, timp în care nu își pot vinde titlurile primite în schimb. [...]
Guvernul pregătește fuziunea SAPE– Electrocentrale Grup , cu preluarea pierderilor și fără compensații pentru conducere , potrivit Libertatea . Miza operațiunii este curățarea bilanțului unei companii cu pierderi istorice și simplificarea structurii de conducere, într-un demers legat de țintele asumate prin PNRR . SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie) ar urma să absoarbă Electrocentrale Grup, ambele companii fiind controlate de Ministerul Energiei, condus interimar de premierul demis Ilie Bolojan, conform unui proiect legislativ pregătit de fostul Guvern și relatat de Profit.ro (citat de Libertatea). Ce se întâmplă cu conducerea Electrocentrale Grup Documentul prevede încetarea „de drept” a mandatului Consiliului de Administrație și a conducerii executive a Electrocentrale Grup la data efectivă a fuziunii, operațiunea fiind tratată drept „justă cauză” în sensul Legii societăților nr. 31/1990. Consecința directă: actualii membri ai conducerii nu ar urma să primească compensații pentru încetarea înainte de termen a contractelor. De ce contează: pierderi istorice și transferul lor în compania absorbantă Electrocentrale Grup a acumulat un deficit de peste 84 de milioane de lei în perioada 2013–2024, iar doar trei ani au fost profitabili, cu un câștig net total de mai puțin de 1,8 milioane de lei, potrivit datelor prezentate. În 2024, compania a raportat pierderi de 3,4 milioane de lei la venituri totale de 6,6 milioane de lei. În urma fuziunii, SAPE ar urma să preia pierderile Electrocentrale Grup printr-un proces de diminuare a capitalului social al companiei absorbite, în cadrul mecanismului de „transmitere universală a patrimoniului” (transferul tuturor activelor și pasivelor către societatea absorbantă). Actul normativ citat susține că soluția urmărește continuitatea activității și o reflectare „fidelă” a situației economico-financiare după finalizarea operațiunii. Legătura cu PNRR și contextul financiar al SAPE Măsura este prezentată ca aliniată PNRR, în special Țintei 443, care prevede restructurarea a cel puțin trei companii de stat din energie și transporturi. În același context, articolul notează că reformele și proiectele PNRR rămân în atenția Comisiei Europene și după termenul-limită din august 2026, încă cinci ani după ultima tranșă de plată. SAPE, înființată în 2013, a preluat responsabilități contractuale ale unor foste companii de distribuție și deține participații în mai multe entități, inclusiv un portofoliu de acțiuni la companii energetice listate la Bursa de Valori București, evaluat la peste 112 milioane de lei la finalul lui 2024, conform datelor din articol. Pentru 2024, SAPE a raportat profit net de 10,7 milioane de lei și venituri totale de 78,7 milioane de lei, iar la sfârșitul anului avea depozite bancare de peste 608 milioane de lei. Electrocentrale Grup operează un parc fotovoltaic de 1,7 MW în județul Brăila, construit în 2015, cu o investiție de 2,5 milioane de euro (aprox. 12,5 milioane de lei). Ce urmează Fuziunea este descrisă ca fiind „conform unui proiect legislativ”, ceea ce indică faptul că pașii următori depind de parcursul de aprobare și de stabilirea datei efective a operațiunii. Articolul nu precizează un calendar exact pentru finalizarea fuziunii. [...]
