Știri
Știri din categoria Fiscalitate

Costul total al unui salariu minim urcă la 4.418 lei de la 1 iulie 2026, cu un plus de 284 de lei pentru angajatori, în condițiile în care salariul minim brut crește la 4.325 lei, iar componenta netaxabilă din acest venit se reduce. Datele sunt prezentate de Economedia.
Salariul minim brut a fost majorat de la 4.050 lei la 4.325 lei (aprox. +6,8%). În termeni de venit „în mână”, salariul minim net ajunge la 2.699 lei, de la 2.574 lei anterior, însă creșterea netului este influențată de reducerea sumei scutite de taxe de la 300 lei la 200 lei, aplicabilă din aceeași dată.
Înainte de 1 iulie 2026, costul total suportat de angajator pentru un salariu minim era de 4.134 lei. De la 1 iulie, acest cost urcă la 4.418 lei, ceea ce înseamnă:
Majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026 este prevăzută în Hotărârea de Guvern nr. 146/2026, care stabilește nivelul de 4.325 lei lunar pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună (25,949 lei/oră).
Reducerea sumei netaxabile de la 300 lei la 200 lei este prevăzută în „ordonanța trenuleț” din decembrie 2025, respectiv OUG nr. 89/2025.
Aplicarea sumei netaxate (200 lei/lună în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2026) se face doar dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile din OUG 89/2025, inclusiv:
Suma netaxabilă se diminuează proporțional în funcție de situații precum fracția de lună lucrată, data angajării/încetării contractului sau perioada în care salariul este menținut la nivelul minim.
De la 1 iulie 2026, salariul minim din agricultură și industria alimentară este corelat cu salariul minim pe țară, după abrogarea nivelului distinct prevăzut anterior. Potrivit sursei, măsura este justificată de evitarea discrepanțelor între sectoare, în contextul în care minimul sectorial era 4.050 lei, iar minimul național urcă la 4.325 lei.
Recomandate

ANAF a schimbat regulile de operare pentru Registrul RO e-Factura, prin modificarea formularului 082 , iar efectul imediat este că fermierii persoane fizice au acum opțiunea de a solicita ieșirea din registru, potrivit HotNews . Ordinul președintelui ANAF nr. 1020/2026 a fost publicat în Monitorul Oficial marți seara și vizează formularul 082 – „Cerere privind înregistrarea sau scoaterea din Registrul RO e-Factura”. Informația a fost relatată inițial de StartupCafe.ro, citată de publicație, pe baza ordinului publicat în Monitorul Oficial. [...]

ANAF pune la dispoziție două aplicații gratuite care ajută contribuabilii să-și verifice datele din declarația D406 (SAF-T), cu scopul de a reduce riscul de notificări de neconformitate , potrivit Agerpres . Miza este una operațională: verificarea mai ușoară a informațiilor raportate prin D406 poate limita erorile care, ulterior, se pot transforma în atenționări din partea Fiscului și în timp consumat pentru corecții și clarificări. Ce anunță ANAF Conform informațiilor disponibile din material, instituția a lansat: două aplicații gratuite destinate contribuabililor; instrumente orientate spre verificarea datelor raportate în declarația D406 SAF-T; un demers care urmărește reducerea riscului de notificări de neconformitate după depunere. Articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detalii precum modul de accesare, cerințele tehnice sau tipurile de verificări efectuate de aplicații nu sunt precizate în fragmentul public. [...]

ANAF pune pe masă o procedură care poate duce la stabilirea „din oficiu” a contribuțiilor sociale pentru persoane fizice cu venituri nedeclarate , odată cu introducerea unor pași de notificare și audiere înainte de emiterea deciziilor, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și conformare: proiectul lansat luni în dezbatere publică vizează situațiile în care persoane fizice nu și-au declarat anumite venituri, iar Fiscul urmărește să stabilească contribuțiile sociale datorate fără să „scape” sume din această zonă. Cine intră în vizor și ce tipuri de venituri sunt vizate Conform informațiilor publicate, procedura se aplică persoanelor fizice care obțin venituri, inclusiv din: activități independente; activități și pensii din străinătate. Ce se schimbă, pe scurt Proiectul de procedură pus în dezbatere publică introduce cadrul pentru: stabilirea din oficiu a contribuțiilor sociale; notificarea persoanelor vizate; audierea acestora, în legătură cu veniturile nedeclarate. În material este indicat că detaliile complete ale proiectului sunt disponibile în continuarea publicată de StartupCafe, prin trimiterea: „Citește mai departe pe StartupCafe ”. [...]

Actualizarea Formularului 216 obligă contribuabilii să aplice corect cota de 0,9% și să respecte termene diferite de declarare , după ce ANAF a modificat documentul folosit pentru „taxa pe lux”, potrivit Newsweek . Schimbarea este una operațională (de formular), nu o nouă majorare: cota de 0,9% se aplică din 1 ianuarie 2026, prin lege, iar ANAF a aliniat acum declarația la această cotă. Ordinul ANAF nr. 917/2026 (Monitorul Oficial nr. 646 din 5 august 2026) înlocuiește în Formularul 216 vechea cotă de 0,3% cu 0,9%. Majorarea cotei a fost stabilită prin Legea nr. 239/2025 , iar în 2026 obligația fiscală este, în consecință, triplă față de nivelul anterior. Cine intră la plata impozitului și pentru ce bunuri Impozitul special se aplică bunurilor imobile și mobile de valoare mare, în două categorii principale: Clădiri rezidențiale din România : persoane fizice care, la 31 decembrie 2025, aveau în proprietate sau coproprietate clădiri rezidențiale cu valoare impozabilă peste 2.500.000 lei (aprox. 500.000 euro). Publicația precizează că obligația se stabilește în lei, fără utilizarea cursului valutar. Autoturisme înmatriculate/înregistrate în România : taxa este datorată dacă valoarea individuală de achiziție depășește 375.000 lei (aprox. 75.000 euro), iar aici intră atât persoane fizice, cât și persoane juridice (firme). Pentru locuințe, baza de calcul este valoarea impozabilă stabilită potrivit Codului fiscal și comunicată de organul fiscal local, nu prețul de piață. Pentru mașini, baza este prețul/costul de achiziție , nu valoarea de revânzare; deprecierea în timp nu schimbă baza declarată. Cum se calculează: 0,9% doar peste plafon Cota de 0,9% nu se aplică la întreaga valoare , ci numai la partea care depășește plafonul neimpozabil. Exemplele din articol: Clădire rezidențială cu valoare impozabilă de 3.000.000 lei: 3.000.000 – 2.500.000 = 500.000 lei; 500.000 × 0,9% = 4.500 lei . La 0,3% (în 2025), ar fi fost 1.500 lei . Autoturism cumpărat cu 500.000 lei: 500.000 – 375.000 = 125.000 lei; 125.000 × 0,9% = 1.125 lei . Impozitul se achită la bugetul de stat și este separat de impozitele locale anuale pentru clădire sau autoturism. Particularitate pentru autoturisme: obligație pe cinci ani Pentru mașini, impozitul special este datorat timp de cinci ani , calculați din anul fiscal al predării-primirii. Pentru autoturisme cumpărate înainte de introducerea taxei, se plătește doar pentru anii rămași până la împlinirea celor cinci ani (exemplul din articol: mașină predată în 2022 are 2026 ca ultim an din interval). Termene și depunere: două date-limită în 2026 Termenele de declarare și plată sunt diferite: 30 septembrie 2026 – pentru clădiri rezidențiale de valoare mare; 31 decembrie 2026 – pentru autoturisme de valoare mare. Contribuabilul își calculează singur impozitul, completează Formularul 216 și îl transmite electronic (inclusiv prin Spațiul Privat Virtual pentru persoane fizice sau prin e-guvernare.ro cu semnătură electronică calificată). Dacă au fost introduse date greșite, se poate depune o declarație rectificativă, care trebuie să includă toate informațiile din formular, inclusiv cele completate corect inițial. Formularul 216 și programul de asistență sunt disponibile pe site-ul ANAF, la această pagină: Formularul 216 și programul de asistență . [...]

Apple a concentrat în Irlanda aproape 40% din impozitul pe profit plătit global în ultimul său an fiscal, un semnal al dependenței bugetare pe care Dublinul a ajuns să o aibă de marile multinaționale, potrivit Economica . În anul fiscal încheiat în septembrie 2025, Apple a plătit impozite pe profit de 43,2 miliarde de dolari la nivel mondial (aprox. 198,7 miliarde lei). Din această sumă, 17,1 miliarde de dolari (aprox. 78,7 miliarde lei) au fost plătite în Irlanda, adică 39,54% din total. De ce a fost atât de mare suma plătită în Irlanda Compania spune că impozitele achitate Irlandei au fost „semnificativ mai mari” decât impozitele pe profit datorate, pentru că includ și 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei) reprezentând impozite restante, pe care Apple a fost obligată să le plătească în urma unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) , în 2024. Instanța europeană a decis că Irlanda a acordat Apple reduceri de impozite ilegale timp de peste două decenii, ceea ce ar fi dus la o cotă efectivă de impozitare sub 1%. Irlanda și Apple au contestat timp de opt ani decizia privind aceste restanțe, în contextul în care statul irlandez își apără statutul de destinație preferată pentru multinaționalele americane în Europa și veniturile fiscale asociate. Context: regimul fiscal irlandez și miza bugetară Economica notează că Irlanda a atras în ultimii ani numeroase companii multinaționale printr-o cotă redusă de impozitare a companiilor; în cazul Apple, cota menționată este de 13,8%, sub nivelurile din alte țări europene. Potrivit Irish Independent, nivelul impozitelor plătite de Apple în Irlanda în 2025 ar fi „aproape suficiente” pentru a acoperi întregul buget pentru educație al țării sau costurile preconizate ale proiectului liniei de metrou Metrolink din Dublin. [...]

UE mută accentul fiscal spre raportare digitală și schimb automat de date , ceea ce va crește capacitatea autorităților de a identifica venituri impozabile din online și va schimba costurile de conformare pentru companii, potrivit Adevărul . Miza este adaptarea unui sistem construit pe „prezență fizică” la o economie în care firmele pot avea clienți într-o țară fără sediu sau infrastructură locală. De ce devine taxarea mai dificilă în economia digitală Modelul tradițional de impozitare a fost legat de locul în care o companie are sedii și angajați. În economia digitală, o firmă poate genera venituri dintr-o piață și poate folosi datele și interacțiunile utilizatorilor fără o prezență comercială importantă în acel stat. Consecința: o parte din profiturile din activități digitale poate ajunge să nu fie impozitată acolo unde sunt utilizatorii și consumatorii, în limitele regulilor actuale. Reforma pentru marile grupuri: realocare și impozit minim Un pilon al schimbării este reforma globală a impozitării companiilor, construită în jurul acordului OCDE/G20 , cu două componente: Pilonul 1 : realocarea unei părți din drepturile de impozitare către țările unde marile grupuri au clienți și activitate economică, chiar fără prezență fizică tradițională. Pilonul 2 : rată efectivă minimă de impozitare de 15% pentru cele mai mari grupuri multinaționale, pentru a limita transferul profiturilor către jurisdicții cu impozitare foarte redusă. Pentru companii, implicația este că strategia fiscală nu mai poate fi evaluată doar prin prisma sediului: contează tot mai mult unde sunt clienții, unde se generează valoarea și cum sunt distribuite profiturile între jurisdicții. Platforme și criptoactive: mai multă transparență prin schimb de informații UE extinde instrumentele de control prin schimb automat de informații: DAC7 : statele membre fac schimb automat de informații despre veniturile obținute de comercianți prin platforme digitale, cu obiectivul de a reduce evaziunea și de a apropia condițiile de concurență între comerțul online și economia tradițională. DAC8 : schimb automat de informații privind veniturile raportate de furnizorii de servicii pentru criptoactive, pe fondul caracterului transfrontalier și, uneori, descentralizat al tranzacțiilor. Mesajul pentru investitori și companii, în lectura publicației, este că obligațiile fiscale nu dispar odată cu digitalizarea, ci se schimbă modul în care sunt urmărite și verificate. TVA „în era digitală”: raportare aproape în timp real și e-facturare O componentă majoră este pachetul „TVA în era digitală”, aprobat de Consiliul UE în martie 2025, care urmărește reducerea fraudei, simplificarea obligațiilor și digitalizarea raportării. Contextul: pentru 2021, pierderile estimate din TVA la nivelul UE au fost de 61 de miliarde de euro (aprox. 305 miliarde lei ). Elementele-cheie din calendarul menționat: raportare digitală „în timp aproape real” pentru tranzacțiile transfrontaliere, pe baza facturilor electronice; sistemul european ar urma să devină operațional în 2030 ; interoperabilitate deplină între sistemele naționale în 2035 . Estimările europene citate indică un potențial de reducere a fraudei în TVA cu până la 11 miliarde de euro pe an (aprox. 55 miliarde lei ) și scăderea costurilor administrative și de conformare cu peste 4,1 miliarde de euro pe an (aprox. 20,5 miliarde lei ) în următorul deceniu. Ce se schimbă practic pentru firme Digitalizarea fiscalității are două efecte paralele: autoritățile obțin mai multe date și pot identifica mai rapid tranzacții și venituri impozabile, iar companiile pot beneficia de proceduri mai standardizate și de reducerea unor obligații administrative, mai ales când operează în mai multe state membre. Pentru IMM-urile care vând în alte țări din UE, extinderea ghișeelor unice pentru TVA poate reduce nevoia de proceduri fiscale separate în fiecare stat. În ansamblu, direcția este una de control mai automatizat și raportare mai rapidă , pe măsură ce activitatea economică devine tot mai puțin legată de un loc fizic. Pentru context suplimentar din aceeași serie editorială, Adevărul trimite la materialele: studiu despre comerțul online din afara UE și „Economia în era digitală” . [...]