Știri
Știri din categoria Externe
Moartea senatorului Lindsey Graham riscă să complice efortul de a menține sprijinul bipartizan al SUA pentru Ucraina, într-un moment în care Kievul mizează pe întărirea sancțiunilor împotriva Rusiei și pe cooperarea militară în domenii noi, precum dronele, potrivit Kyiv Post.
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a transmis duminică un mesaj de condoleanțe după decesul senatorului american Lindsey Graham, care a murit pe 11 iulie, la vârsta de 71 de ani. Zelenski a spus că Graham a vizitat Ucraina de 10 ori în timpul invaziei ruse la scară largă și că cei doi au avut un „dialog continuu”, întâlnindu-se de două ori în ultima săptămână.
În mesajul publicat pe Facebook, Zelenski a pus accent pe rolul lui Graham în construirea sprijinului „bipartizan și bicameral” pentru Ucraina în Congresul SUA și a menționat că senatorul lucra recent la inițiative privind extinderea sancțiunilor împotriva Rusiei.
„America și lumea au pierdut un lider hotărât”, a scris Zelenski, transmițând condoleanțe familiei și colegilor senatorului.
Biroul lui Graham a anunțat că acesta a murit în urma unei „boli scurte și bruște”. Senatorul reprezenta statul Carolina de Sud din 2003 și făcea campanie pentru un al cincilea mandat la alegerile de la mijlocul mandatului (midterm) din 2026.
Din perspectiva Kievului, dispariția unui susținător vocal al Ucrainei ridică semne de întrebare privind continuitatea unor inițiative legislative, în special cele legate de sancțiuni, unde Graham era implicat, conform declarațiilor lui Zelenski.
Decesul a survenit la câteva zile după ce Graham își încheiase o vizită în Ucraina. În timpul deplasării, el a vizitat o facilitate de producție a companiei ucrainene de tehnologie pentru apărare SkyFall, care produce drone bombardier grele, drone FPV (first-person view – drone controlate cu imagine în timp real) și sisteme interceptoare.
După tur, Graham a pledat pentru cooperare militară între SUA și Ucraina pe tehnologia dronelor, argumentând că ar fi o greșeală ca Washingtonul să nu colaboreze cu Kievul în acest domeniu. Publicația notează că senatorul a descris tehnologiile prezentate drept avansate și utile ca sursă de învățare pentru armata americană.
Recomandate
Ucraina spune că este gata să sprijine dezvoltarea apărării României și Republicii Moldova , într-un mesaj care indică o posibilă aprofundare a cooperării regionale pe securitate și coordonare politică în jurul obiectivului comun de integrare europeană, potrivit Economica . Declarația a fost făcută de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , la Chișinău , într-o conferință de presă comună organizată cu ocazia marcării a 35 de ani de independență a Republicii Moldova. Zelenski a spus că Ucraina este „pregătită să contribuie la dezvoltarea capacităţilor de apărare” ale celor doi vecini și că își dorește continuarea „pașilor comuni” pentru rezultate mai bune în această direcție. Cooperare pe apărare și coordonare pe agenda UE În același context, Zelenski a legat cooperarea de securitate de coordonarea pe integrarea europeană, afirmând că „de fiecare dată” vor fi coordonate eforturile privind parcursul european, pe motiv că Ucraina și Republica Moldova urmăresc „același obiectiv”. El a reiterat că ținta este obținerea calității de membru al Uniunii Europene și a mulțumit României și Republicii Moldova pentru sprijinul acordat în relația cu instituțiile europene, exprimând convingerea că „ne vom regăsi împreună în Uniunea Europeană”. Mesaj de aliniere regională Zelenski a mai spus că este „foarte important” ca Ucraina, Republica Moldova și România „să fim împreună”, în formula de cooperare prezentă la Chișinău. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre proiecte concrete, calendare sau instrumente de implementare pentru sprijinul pe apărare menționat de liderul ucrainean. [...]
Iranul condiționează reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz , menținând riscul de volatilitate pe piața energiei , după ce Teheranul a anunțat că ar redeschide ruta doar dacă SUA fac „pași concreți” pentru îndeplinirea unei liste de cerințe, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională de la Teheran, într-un context în care comunitatea internațională urmărește cu atenție orice semnal privind revenirea la fluxuri comerciale normale. Iranul spune că pregătește o listă explicită de condiții, la solicitarea mediatorilor internaționali, iar „încheierea războiului din regiune” este menționată între cerințe. În același timp, Teheranul avertizează că redeschiderea nu va veni „automat” și că SUA trebuie să ia măsuri practice înainte ca traficul să revină la normal. Ce condiții pune Teheranul și ce rămâne neclar În material sunt amintite drept cerințe „vehiculate anterior” de Iran: ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene, despăgubiri și eliminarea sancțiunilor economice. Publicația notează însă că nu este clar dacă Teheranul își va modifica lista astfel încât să poată fi acceptată de Washington. Evoluția este legată și de eforturile diplomatice ale Qatarului: declarația vine după vizita la Teheran a premierului și ministrului de Externe al Qatarului, care a discutat inclusiv despre viitorul strâmtorii și despre posibilitatea reluării dialogului dintre Iran și SUA. Un posibil „coridor” maritim Iran–Oman, încă în negociere Rezaei a mai spus că Iranul și Omanul ar fi ajuns la un acord privind un posibil coridor pentru transportul maritim prin strâmtoare. Planul ar presupune un traseu împărțit între apele teritoriale ale Omanului și cele ale Iranului, cu utilizarea unui canal central desemnat, dar numai dacă SUA îndeplinesc condițiile Teheranului. Detaliile mecanismului sunt descrise ca fiind încă în negociere. Miza economică este ridicată: înainte de război, prin Strâmtoarea Ormuz trecea aproximativ 20% din petrolul mondial, potrivit articolului. Mesaje opuse de la Washington și Teheran, trafic încă sub nivelul de dinainte de război SUA transmit că strâmtoarea ar fi fost deminată și că este sigură pentru tranzit, iar Casa Albă susține că nu există negocieri cu Iranul „în acest moment” și nici discuții programate. În aceeași linie, comandantul Comandamentului Central al SUA, amiralul Brad Cooper, a declarat că forțele americane au eliminat minele marine din rutele internaționale. Cu toate acestea, traficul maritim rămâne mult sub nivelul de dinaintea războiului: articolul indică faptul că tranzitele ar fi crescut în ultima perioadă, dar transportul comercial funcționează încă „în condiții de criză”. În paralel, Gardienii Revoluției Islamice susțin că Iranul păstrează „controlul decisiv” asupra strâmtorii și acuză oficialii americani că ar prezenta fals situația pentru a influența prețurile energiei. În acest moment, redeschiderea „în mod normal” nu s-a produs, iar Teheranul plasează decizia efectivă în sarcina Washingtonului. [...]
Vizita secretă la Moscova a șefului CIA indică o repoziționare a SUA între războiul din Ucraina și presiunea economică asupra Iranului , într-un moment în care Washingtonul încearcă să limiteze riscurile pentru NATO și să reducă sprijinul Rusiei pentru Teheran, potrivit Știrile Pro TV , care citează o analiză CNN. John Ratcliffe ar fi mers la Moscova „săptămâna aceasta”, pentru discuții cu oficiali ai serviciilor ruse, într-un context în care atât Vladimir Putin, cât și Donald Trump sunt descriși ca fiind prinși în conflicte pe care nu le pot câștiga decisiv, dar nici nu le pot încheia fără costuri de prestigiu: Ucraina, respectiv Iran. Analiza notează că ambii ar fi subestimat capacitatea adversarilor, iar avantajele militare convenționale au fost erodate de tactici asimetrice și tehnologii ieftine, precum dronele. Ce a urmărit șeful CIA la Moscova Conform a două persoane familiarizate cu subiectul, citate de CNN, agenda lui Ratcliffe ar fi inclus două mesaje principale: avertizarea Rusiei în privința oricăror atacuri deschise sau ascunse asupra teritoriului NATO, pe fondul temerilor din Europa că Putin ar putea „testa” apărarea alianței; încurajarea Moscovei să întrerupă sprijinul economic și militar acordat Iranului. Misiunea este prezentată și ca un posibil semnal de reasigurare pentru aliații SUA, care au avut îngrijorări legate de angajamentul lui Trump față de NATO. În același timp, tentativa SUA de a impulsiona o încheiere a războiului din Ucraina ar fi „primită cu brațele deschise”, deși reducerea ajutorului militar pentru Kiev alimentează suspiciuni privind motivele administrației americane. În material se menționează și că Trump nu ar fi dat curs unei oferte din această vară privind licențierea producției sistemelor antirachetă Patriot pentru Ucraina. Miza economică: izolarea Iranului depinde de Moscova și Beijing Analiza CNN plasează în centru trecerea administrației americane, după șase luni de război cu Iranul, de la acțiune militară la „un război economic total” — adică o strategie de presiune prin sancțiuni și restricții comerciale extinse. În acest cadru, Washingtonul ar avea nevoie de cooperarea unor actori care sunt parteneri comerciali importanți ai Iranului, inclusiv Rusia și China. Firas Maksad, director general la Eurasia Group pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, a declarat pentru CNN International că eficiența presiunii economice depinde de obținerea unei forme de cooperare din partea chinezilor, rușilor și a altor actori regionali, dar că acest lucru va fi „foarte greu”. De ce ar putea Rusia să nu ajute și ce ar câștiga din slăbirea SUA Materialul sugerează că Rusia ar avea un interes strategic redus să ușureze situația lui Trump în Iran, iar orice „schimb de servicii” care ar implica Ucraina s-ar lovi de eșecul anterior al președintelui american de a forța Kievul să accepte concesii teritoriale. În plus, CNN a relatat în martie că Rusia ar fi furnizat Iranului informații despre locațiile și mișcările trupelor, navelor și aeronavelor americane, o parte importantă fiind imagini din constelația de sateliți de supraveghere a Moscovei, potrivit mai multor persoane familiarizate cu rapoartele serviciilor de informații americane. Pe acest fundal, The Washington Post a relatat că vizita ar fi fost precedată de informații recente ale serviciilor secrete americane care ar sugera că Kremlinul consideră SUA slăbite de războiul cu Iranul. Analiza mai susține că lipsa unei victorii decisive ar fi afectat credibilitatea SUA, ar fi epuizat stocurile de muniție și ar fi pus presiune pe forțele navale și aeriene — elemente care ar putea încuraja adversari precum Rusia și China să pună sub semnul întrebării capacitatea sau interesul Washingtonului de a răspunde la crize în Europa sau Asia. Diferențe între cele două conflicte și limita comparației Deși trasează paralele între Putin și Trump, analiza subliniază că acestea au o valabilitate limitată. Spre deosebire de Putin, Trump „nu a copiat” decizia de a trimite trupe terestre într-un blocaj, iar Putin este descris ca fiind mai puțin constrâns de dinamica internă decât un președinte american. În material este citat și un bilanț de „peste 1,4 milioane” de ruși morți, răniți sau dispăruți, atribuit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale . În privința țintelor, analiza afirmă că Putin lovește orașe și infrastructură energetică în Ucraina, în timp ce Trump ar fi evitat în mare măsură vizarea deliberată a civililor și infrastructurii civile, dar se menționează și un atac cu rachete care ar fi lovit o școală iraniană în februarie, ucigând aproape 200 de copii și adulți, despre care Trump nu ar fi oferit o explicație publică completă, iar atacul ar fi rezultat din folosirea unor informații învechite. Ce urmează: presiune pe două fronturi, cu risc de escaladare În lectura CNN, vizita lui Ratcliffe vine într-un moment „sumbru” al relațiilor internaționale, cu războaiele din Ucraina și Iran care destabilizează Orientul Mijlociu, implică marile puteri și alimentează temeri de extindere a conflictului. În acest context, Washingtonul încearcă simultan să descurajeze orice testare a NATO de către Rusia și să reducă sprijinul Moscovei pentru Iran, în timp ce strategia de izolare economică a Teheranului ar putea depinde tocmai de cooperarea unor adversari geopolitici. [...]
România își consolidează prezența economică în Letonia printr-o ambasadă rezidentă la Riga , într-un context în care schimburile comerciale bilaterale au ajuns la un maxim istoric în 2025, potrivit Agerpres . Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a inaugurat noul sediu al Ambasadei României la Riga împreună cu omologul leton, Baiba Braze. MAE arată că deschiderea sediului „consacră prezența diplomatică rezidentă” a României în Republica Letonia, misiunea fiind condusă de ambasadorul Sergiu Nistor. Evenimentul are loc într-un an aniversar pentru relațiile bilaterale: 105 ani de la stabilirea relațiilor diplomatice și 35 de ani de la restabilirea acestora, la 13 septembrie 1991. În discursul său, Oana Țoiu a legat inaugurarea de perspectiva extinderii cooperării dintre cele două state. „Astăzi, prin deschiderea acestei noi misiuni diplomatice românești, nu celebrăm doar prietenia dintre România și Letonia, ci privim cu încredere și spre viitorul acesteia.” De ce contează pentru economie: comerț în creștere și condiții pentru legături mai strânse Potrivit MAE, prezența diplomatică permanentă la Riga „creează condiții” pentru intensificarea dialogului politic, extinderea cooperării sectoriale și consolidarea legăturilor economice. În plan comercial, schimburile bilaterale au crescut „mai mult decât dublu” în perioada 2022–2025, atingând în 2025 un nivel record de aproximativ 220 de milioane de euro (aprox. 1,1 miliarde lei), în creștere cu circa 35% față de anul precedent, conform datelor citate de MAE. Un alt element cu impact operațional pentru relațiile economice este conectivitatea directă dintre București și Riga, asigurată din mai 2023 prin zboruri operate de airBaltic , care susține contactele economice, academice și interumane. Domenii vizate pentru cooperare MAE indică faptul că noua misiune diplomatică ar urma să ajute la valorificarea potențialului de cooperare în mai multe arii, între care: apărare; securitate cibernetică; comunicare strategică; tehnologii avansate; energie; agricultură. În același timp, România și Letonia „împărtășesc evaluări similare” privind provocările de securitate din regiune și cooperează în cadrul NATO și al Uniunii Europene, potrivit aceleiași surse. Programul vizitei a inclus și momente cu încărcătură simbolică la Riga: o ceremonie de depunere de flori la Monumentul Libertății, vizitarea Muzeului Ocupației Letoniei și a Bibliotecii Naționale a Letoniei, unde ministrul a donat volumul „Brâncuși: Surse românești și perspective universale”. [...]
Peste 113.000 de ruși au trecut în Georgia într-o săptămână , pe fondul temerilor legate de recrutare și al înăspririi regulilor de mobilizare, potrivit Mediafax . Mișcarea pune presiune operațională pe punctele de frontieră și indică o accelerare a ieșirilor din Rusia, în contextul semnalelor privind extinderea mobilizării militare. În material se arată că la granița dintre Rusia și Georgia s-au format „cozi kilometrice”, după ce Vladimir Putin a anunțat că va crește mobilizarea în rândul militarilor. Datele privind fluxul de persoane sunt atribuite publicației Politico . Presiune la frontieră și un nou val de plecări Aproape 113.000 de civili au trecut frontiera spre Georgia săptămâna trecută, conform datelor citate. Articolul plasează această creștere a plecărilor și în contextul unor avertismente publice ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind „noi amenințări” din partea Rusiei. Georgia este prezentată ca destinație majoră de refugiu încă de la începutul războiului, atât pentru ucraineni, cât și pentru ruși, potrivit acelorași date atribuite Politico. Înăsprirea regulilor de mobilizare: de la hârtie la ordine electronice Un element-cheie care ar putea face mai dificilă părăsirea țării este schimbarea procedurilor de chemare la mobilizare. Mediafax notează că, în 2022, „aproape un milion” de ruși ar fi reușit să evite chemarea la război, profitând de „hibele” din legislație: ordinele erau livrate pe hârtie, iar dacă nu erau semnate, exista timp pentru plecare. În iunie anul acesta, Rusia ar fi trecut la emiterea electronică a ordinelor, care „intră în vigoare mult mai rapid”, imediat ce sunt emise online, conform articolului. Mesaje contradictorii despre o mobilizare în masă Materialul menționează că Kremlinul ar fi negat o mobilizare, iar purtătorul de cuvânt Dmitry Petkov ar fi spus că informațiile sunt „speculații venite dinspre Ucraina”. În același context este citată o declarație atribuită ambasadorului rus la ONU, Vasily Nebenzya: „Nu avem nevoie de mobilizare în masă în acest moment; nu este planificată și nici așteptată, din câte știu”. Ce urmează depinde de deciziile de la Moscova privind recrutarea și de modul în care noile proceduri digitale vor fi aplicate în practică; articolul nu oferă o prognoză sau un calendar suplimentar. [...]
O navă comercială care a luat foc în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră ar fi fost lovită, iar autoritățile au declanșat verificări pentru a stabili cauza , pe fondul unui incident care ridică miza de securitate pentru traficul maritim din zonă, potrivit HotNews . Cei 12 membri ai echipajului au fost salvați, intervenția având loc în condiții meteo dificile. Incidentul a avut loc joi, 27 august 2026, seara, la aproximativ 15–20 de mile marine (circa 28–37 km) de Sfântu Gheorghe, în zona economică exclusivă a României. Garda de Coastă și Autoritatea Navală Română (ANR) au transmis că au fost informați despre incendiu prin MRCC Constanța (centrul de coordonare pentru căutare și salvare pe mare). Într-o conferință de presă la Chișinău, președintele Nicușor Dan a spus că nava „a fost lovită” și că „pare că s-a scufundat”, precizând că nu se cunoaște, deocamdată, de cine sau în ce condiții, urmând să fie făcută o cercetare. „A fost lovită și pare că s-a scufundat. Pentru moment nu știm de cine, de ce, se va face o cercetare, nu e bine să ne lansăm în speculații.” Intervenția: alertă COSPAS-SARSAT și mobilizare de urgență ANR a anunțat că a primit o alertă COSPAS-SARSAT (sistem internațional de semnalizare pentru situații de urgență) pentru nava „PROGRESS IV”, sub pavilionul Republicii Dominicane, cu ultima poziție cunoscută la circa 15 mile marine de Sfântu Gheorghe. Pentru operațiunea de căutare și salvare au fost implicate, conform ANR: nava comercială „MOHAMAD B”, direcționată imediat în zonă; navele de salvare ARSVOM „SAR ARES” și „SAR ARTEMIS”; nava MAI 0201 a Poliției de Frontieră, desemnată coordonator la fața locului. Până la ora 20:47, toți cei 12 membri ai echipajului au fost recuperați în viață. Potrivit unor surse citate de Agerpres, o persoană are răni grave la o mână. Garda de Coastă a precizat că valurile au avut aproximativ 2,5 metri, ceea ce a îngreunat intervenția. De ce contează: risc operațional pentru rutele comerciale din Marea Neagră Faptul că nava ar fi fost „lovită”, iar incidentul s-a produs la limita apelor teritoriale, dar în afara lor, adaugă un risc operațional pentru navigația comercială în Marea Neagră, inclusiv pentru planificarea rutelor și a asigurărilor maritime. În acest stadiu, cauza exactă nu este stabilită, iar autoritățile indică faptul că urmează o cercetare. [...]
