Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina schimbă conducerea interimară a Apărării pentru a debloca reforma și comanda militară, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Evgheni Khmara, provenit din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), în funcția de ministru interimar, potrivit Agerpres.
Numirea vine la scurt timp după înlăturarea fostului ministru al apărării, Mihailo Fedorov, care intrase în conflict cu comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski. Zelenski a transmis pe rețeaua X că l-a însărcinat pe Khmara „să continue reforma în sectorul apărării”.
În același mesaj, Zelenski a invocat „experiența solidă” a lui Khmara în SBU și a cerut validarea numirii de către parlamentul de la Kiev. Legislativul a aprobat anterior noul executiv condus de premierul Serhii Korețkii, însă miniștrii apărării și de externe sunt desemnați direct de președinte, conform informațiilor din aceeași sursă.
Schimbarea de la vârful Apărării are loc pe fondul presiunilor interne legate de coeziunea conducerii militare. Zelenski a cerut menținerea „unității” în comandament, în contextul criticilor și al protestelor de stradă apărute după demiterea lui Fedorov, descris ca popular.
În justificarea deciziei, Zelenski a spus că nu ar fi trebuit „să aleagă într-o asemenea situație”, referindu-se la conflictul dintre Fedorov și Sîrski, și a susținut că „cele două părți nu au reușit” să găsească unitatea.
Fedorov a explicat public, într-o conferință de presă, că divergențele cu generalul Sîrski țin de:
Fedorov a afirmat că i-a cerut lui Zelenski demiterea comandantului-șef al armatei, solicitare respinsă de președinte. Totodată, a spus că a refuzat oferta de a deveni consilier prezidențial, propusă ca alternativă la portofoliul Apărării.
De cealaltă parte, generalul Sîrski și-a apărat activitatea într-un mesaj pe Telegram, afirmând că prioritatea trebuie să rămână războiul și o strategie „care să dea rezultate tangibile”.
Recomandate
Serviciul de Securitate al Ucrainei spune că a lovit două petroliere rusești sancționate , într-o operațiune cu drone maritime care vizează direct fluxurile de export de țiței ale Moscovei, potrivit Kyiv Post . SBU afirmă că a atacat navele „Louise 1” și „Banda” în Marea Neagră, folosind dronele navale „Mamai”, în cooperare cu Marina ucraineană, fără să precizeze data exactă a operațiunii. Imaginile publicate de SBU ar indica faptul că atacurile au avut loc în largul coastei ruse la Marea Neagră, la distanță de orașele Novorossiisk și Soci, pe timp de zi. În înregistrări se văd mai multe drone lovind bordajul navelor, iar camerele de la bord surprind impacturile și exploziile. Ținta: petroliere asociate „flotei umbrelă” și transporturilor de țiței SBU susține că ambele petroliere sunt sub sancțiuni ucrainene. În cazul „Louise 1”, instituția afirmă că nava se află și sub sancțiuni occidentale și că ar fi transportat „aproape 3 milioane de tone” de țiței rusesc Urals doar în 2026. Potrivit SBU, „Louise 1” ar fi fost implicată în transportul de țiței în condițiile embargoului impus de statele G7 și Uniunea Europeană și ar fi operat cu sistemul automat de identificare (AIS) oprit — un instrument folosit în navigație pentru transmiterea poziției și identificării navei. Baza de date Open Sanctions, citată de publicație, indică faptul că vasul ar avea pavilion Panama și că anterior a navigat sub pavilionul Greciei și al Liberiei. În ceea ce privește „Banda”, SBU afirmă că a transportat țiței rusesc din porturile Ust-Luga, Kerci, Novorossiisk și Nahodka. Platforma de urmărire a navelor MarineTraffic ar arăta vasul ca fiind sub pavilion Liberia, însă Kyiv Post notează că nu a putut identifica „interogări relevante” privind sancțiuni pentru această navă. De ce contează: presiune directă pe veniturile din petrol ale Rusiei SBU afirmă că lovirea petrolierelor rusești urmărește „înfometarea” Moscovei de venituri din petrol, folosite pentru finanțarea războiului din Ucraina. În același timp, instituția susține că aeronave rusești au încercat să intercepteze dronele maritime cu foc de mitralieră și bombe aeriene, fără succes. Drona „Mamai”, folosită în atac, a fost prezentată inițial în decembrie 2023, iar aceeași sursă menționează că un exemplar ar fi fost găsit în luna mai în apropierea insulei grecești Lefkada. Context: intensificarea atacurilor asupra navelor sancționate Materialul notează că, deși au existat atacuri izolate asupra navelor rusești sancționate încă de la finalul lui 2025, campania ar fi intrat „în forță” în urmă cu două săptămâni. Luni, Forțele pentru Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei (USF) — structura militară responsabilă de majoritatea loviturilor cu drone — au declarat că au lovit 116 nave rusești în nouă zile. Ministrul rus de externe a comparat atacurile cu „pirateria”, iar comandantul USF a respins acuzația miercuri, potrivit aceleiași surse. [...]
Reluarea atacurilor SUA–Iran amplifică riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz , în timp ce Washingtonul transmite că lasă deschisă opțiunea negocierilor, potrivit Agerpres . Casa Albă a afirmat că președintele american Donald Trump „rămâne deschis diplomației” cu Iranul, chiar dacă Statele Unite și Iranul au reluat atacurile „de ambele părți”, într-un context de tensiuni care se repetă de câteva zile. „Președintele îi trage la răspundere (pe iranieni) atunci când întorc spatele angajamentelor pe care le-au luat față de Statele Unite. Dar, în același timp, rămâne deschis diplomației.” Atacuri americane raportate în ultimele 24 de ore Conform informațiilor citate, Statele Unite au lansat în ultimele 24 de ore noi atacuri asupra Iranului, inclusiv unul joi seara care ar fi vizat insula Qeshm , situată în Strâmtoarea Ormuz, potrivit presei iraniene. Reacția Iranului și riscul regional Iranul, la rândul său, a vizat țări din regiune aliate Washingtonului, într-un scenariu descris ca repetitiv în ultimele zile. În acest cadru, mesajul Casei Albe indică o combinație între presiune militară și disponibilitate pentru o soluție diplomatică, fără ca materialul citat să ofere detalii despre un calendar sau un format concret de negocieri. [...]
Grecia întârzie adoptarea unui nou pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei pentru a proteja compania de transport maritim Dynagas , potrivit Agerpres , care citează Financial Times, preluat de Anadolu. Blocajul contează deoarece sancțiunile europene necesită unanimitate, iar întârzierea amână măsuri ce vizează inclusiv exporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) ale Rusiei. Dynagas, companie a miliardarului grec George Prokopiou , este specializată în transportul maritim al GNL și preia încărcături de la proiectul rusesc Yamal Arctic. La o reuniune a ambasadorilor UE, reprezentantul Greciei la Bruxelles ar fi spus că sancțiunile propuse – care ar bloca transportul de GNL din Rusia către țări terțe – ar „falimenta” Dynagas, potrivit unor surse citate. Ce include pachetul de sancțiuni și de ce se blochează Obiecția Greciei a întârziat adoptarea unui nou pachet de sancțiuni, în condițiile în care este necesară unanimitatea. Măsurile discutate ar viza, potrivit informațiilor citate, mai multe zone: transporturile de GNL din Rusia către terțe țări; bănci; rețele de criptomonede; companii din industria de apărare; un mecanism de reducere a plafonului de preț pentru petrolul rusesc. În paralel, ambasadorii UE au convenit să prelungească cu o săptămână nivelul maxim actual al plafonului de preț, de 44,1 dolari pe baril, pe fondul volatilității cotațiilor petrolului legate de războiul din Iran. Unii oficiali au indicat că această prelungire ar permite și o evaluare mai atentă a impactului economic și tehnic al unei interdicții asupra transporturilor de GNL. Miza economică: flota Dynagas și expunerea pe GNL rusesc Potrivit furnizorului de date maritime Equasis, Dynagas operează 27 de nave pentru transportul GNL, inclusiv o treime din flota Arc7, proiectată pentru condițiile arctice din peninsula Yamal. Grecia ar fi argumentat că aceste nave, evaluate la 300 de milioane de dolari fiecare, nu pot fi folosite ușor în alte rute, iar în cazul adoptării sancțiunilor ar putea ajunge să fie vândute către cumpărători din afara Occidentului. Datele de navigație ale Kpler arată că Dynagas a transportat, de la începutul lui 2025, peste zece milioane de tone de GNL rusesc, în 144 de curse cu 11 nave, de la proiectul Yamal. Restul flotei Arc7 este operat de Seapeak (deținută de firma de investiții Stonepeak) și de Mitsui OSK Lines din Japonia, plus o navă a Sovcomflot din Rusia. Ce urmează: „planul B” și negocieri prelungite Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a recunoscut că statele membre au motive diferite pentru a se opune sancțiunilor și a avertizat că, în lipsa unui acord, UE va începe să lucreze la un „plan B”. Anadolu notează că guvernul de la Atena și Dynagas nu au răspuns solicitărilor de comentarii privind articolul din Financial Times. [...]
Elita economică a Rusiei scoate zeci de miliarde de dolari din țară pe fondul temerilor că statul ar putea intensifica confiscările de active și al deteriorării perspectivelor economice, potrivit HotNews , care citează o analiză Bloomberg și discuții cu persoane familiarizate cu mișcările miliardarilor ruși. Miza este una de impact economic și de stabilitate financiară: ieșirile de capital, făcute în afara statisticilor oficiale, indică o scădere a încrederii în protecția proprietății private în Rusia și o presiune suplimentară asupra economiei, într-un moment în care cheltuielile pentru războiul din Ucraina cresc. De ce își mută banii: frica de confiscări și presiunea bugetară Temerile s-ar fi amplificat după o întâlnire cu ușile închise la Kremlin între Vladimir Putin și oameni de afaceri, în care miliardarul Suleiman Kerimov ar fi sugerat o contribuție „semnificativă” la bugetul de stat, ca recunoaștere a modului în care au fost construite afacerile în anii 1990. Conform relatării, Putin ar fi salutat ideea, însă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat că președintele le-ar fi cerut magnaților să contribuie. În paralel, presiunea pe finanțele publice este legată de creșterea cheltuielilor pentru război, descrise în material ca ajungând la niveluri „nesustenabile”, în timp ce autoritățile caută să crească veniturile și să conserve cheltuielile de apărare prin reducerea altor capitole bugetare. „Fuga” miliardelor: ieșiri de capital peste datele oficiale Bloomberg estimează că, în afara cifrelor oficiale, „zeci de miliarde de dolari” au ieșit din Rusia în acest an, o creștere semnificativă față de anul precedent. Publicația leagă această tendință și de îngrijorări privind sectorul bancar, care s-au intensificat din vara trecută, când directori de bănci au avertizat asupra nivelurilor de îndatorare și a unor perspective mai slabe decât cele recunoscute public. Unde se duc banii: aur, criptomonede, imobiliare și Golful Schimbările de portofoliu menționate includ orientarea către: criptomonede și aur; proprietăți imobiliare în străinătate; capital privat, în special în regiunea Golfului. Sunt indicate destinații precum Cipru și Emiratele Arabe Unite, dar și Turcia, Arabia Saudită, Monaco, iar un om de afaceri a spus că a început să direcționeze investiții către Africa. Materialul notează și noi achiziții de proprietăți de mare valoare în Dubai, pe fondul interesului tot mai mare al rușilor pentru imobiliare în Turcia și Monaco. Rute de transfer și ocolirea controalelor: rolul Dubaiului și al unor canale informale Metodele de transfer ar fi evoluat pe măsură ce rușii caută să evite atât sancțiunile occidentale, cât și controlul Kremlinului. Dubai este descris ca un hub pentru criptomonede, ceea ce ar facilita transferuri între jurisdicții. În același timp, sunt menționate rute informale cu puncte centrale în Armenia, Kazahstan și Kârgâzstan, țară asociată în material cu moneda stabilă A7A5 (un „stablecoin”, adică un token digital conceput să își mențină o valoare relativ stabilă). Tokenul ar fi fost creat de A7, o companie de plăți transfrontaliere deținută de Ilan Shor, împreună cu banca de stat rusă Promsvyazbank , aflată sub sancțiuni. Context: de la „repatriere” după 2022 la risc intern crescut după 2024 După invazia Ucrainei și sancțiunile occidentale, elita rusă și-ar fi „repatriat” o parte din avere, fiind forțată să transfere active înapoi în Rusia și să reînregistreze companii în țară, în timp ce active din străinătate au fost înghețate. Riscul intern a crescut ulterior: din 2024, autoritățile ar fi intensificat confiscările, iar încetinirea economiei din 2025 ar fi limitat profiturile și oportunitățile de creștere. Procurorul general Alexander Gutschan a declarat în martie că anul trecut statul a recuperat active de peste 4 trilioane de ruble (51,5 miliarde de dolari, aprox. 231,8 miliarde lei). Printre exemplele de oameni de afaceri care au pierdut active sunt menționați Vadim Moskovich (Ros Agro Plc), Konstantin Strukov (sectorul minier de aur) și Dmitry Kamenchik, care a pierdut controlul asupra aeroportului Domodedovo din Moscova. Pentru detalii, analiza citată de HotNews este atribuită Bloomberg . [...]
Angajarea fostului șef al diplomației ungare la BYD reaprinde discuția despre posibile conflicte de interese în atragerea investițiilor chineze , după ce premierul Péter Magyar l-a acuzat public pe Péter Szijjártó că ar fi servit interesele Beijingului, potrivit G4Media . Szijjártó a anunțat că părăsește definitiv viața publică și că a acceptat o funcție de conducere la producătorul chinez de automobile electrice BYD, unde ar urma să coordoneze relațiile externe și alte activități strategice. Informația este atribuită de G4Media agenției Mediafax, iar despre parcursul său politic TVP World notează că a fost parlamentar din 2002 și ministru de Externe timp de aproape 12 ani. Acuzația: „angajatorul real” și subvențiile de stat Premierul Péter Magyar a reacționat pe platforma X, susținând că mutarea la BYD confirmă suspiciuni mai vechi privind apropierea lui Szijjártó de interesele economice ale Chinei. „Singura diferență este că, de acum înainte, contribuabilii ungari nu îi vor mai plăti lui Péter Szijjártó pentru aceeași «muncă». De acum, o va face angajatorul său real.” Magyar a mai afirmat că fostul ministru se alătură unei companii care a beneficiat anterior de subvenții importante acordate de statul ungar și a sugerat că decizia ridică întrebări despre rolul pe care Szijjártó l-ar fi avut în promovarea investițiilor chineze „de miliarde de forinți” în Ungaria, în special în producția de baterii și automobile electrice. Context economic: Ungaria, hub pentru investițiile chineze în vehicule electrice În ultimii ani, Ungaria a devenit una dintre principalele destinații europene pentru investițiile chineze în industria vehiculelor electrice și a bateriilor, pe fondul politicilor promovate de fostul guvern condus de Viktor Orbán , arată articolul. În acest cadru, BYD construiește în sudul Ungariei „principala sa fabrică europeană”, iar producția de automobile electrice ar urma să înceapă până la finalul acestui an, potrivit aceleiași surse. Miza politică și ce urmează Magyar a folosit anunțul și pentru a ataca Fidesz, partidul condus de Viktor Orbán, susținând că liderii formațiunii „părăsesc pe rând corabia care se scufundă” și că partidul se îndreaptă spre „extincție politică”. Dincolo de disputa politică, cazul amplifică dezbaterea din Ungaria despre relația dintre foști oficiali guvernamentali și companiile care au beneficiat de sprijin financiar de la stat în perioada în care aceștia dețineau funcții publice. Articolul nu indică, însă, existența unei anchete oficiale sau a unor măsuri de reglementare declanșate ca urmare a acuzațiilor. [...]
Avertismentul Moscovei către propriii cetățeni riscă să lovească direct în fluxurile de călătorii și în relațiile economice cu Republica Moldova , într-un context de tensiuni diplomatice în creștere, potrivit Adevărul . Ministerul rus al Afacerilor Externe le recomandă cetățenilor Federației Ruse să fie precauți, susținând că Republica Moldova „nu mai este o destinație sigură pentru călătorii”. Declarația a fost făcută miercuri de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova , în briefingul săptămânal de presă. Ea a afirmat că rușii care încearcă să intre sau să iasă din Republica Moldova ar fi supuși frecvent unor controale excesive pe aeroportul din Chișinău. „La aeroportul din Chişinău, aceştia sunt adesea supuşi, literalmente, unor abuzuri din partea autorităţilor de frontieră.” Zaharova a mai susținut că verificările și perchezițiile ar dura ore întregi și că, „sub pretexte inventate”, ar fi deschise dosare penale împotriva unor cetățeni ruși. Potrivit relatării, News.ro este sursa citată pentru o parte dintre aceste afirmații. Context: episod diplomatic și acuzații reciproce Afirmațiile vin la câteva săptămâni după un incident diplomatic între Moscova și Chișinău. La finalul lunii iunie, ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă, Lilian Darii, a fost convocat la MAE rus și a primit o notă de protest, după ce Moscova a acuzat autoritățile moldovene că nu au permis accesul în țară al unor curieri diplomatici ruși, opriți pe aeroportul din Chișinău. Detaliul este prezentat în materialul Adevărul . În același interval, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a anunțat reținerea unui cetățean rus, identificat drept ofițer al Serviciului Federal de Securitate (FSB), acuzat că ar fi colectat informații despre regiunea transnistreană și Zona de Securitate. Acesta a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile, conform aceleiași relatări preluate de News.ro. Ce transmite Moscova mai departe În briefingul de miercuri, Zaharova a reluat criticile la adresa conducerii de la Chișinău, formulând acuzații de corupție și reiterând tezele promovate de Kremlin potrivit cărora Republica Moldova ar fi transformată de Uniunea Europeană și NATO într-o platformă împotriva intereselor Rusiei, mai notează News.ro. Context suplimentar despre aceste acuzații este indicat de publicație la tema Adevărul . Dincolo de componenta politică, un astfel de avertisment oficial poate descuraja călătoriile și poate complica, în practică, interacțiunile transfrontaliere (de la deplasări de afaceri la mobilitatea forței de muncă), într-un moment în care relația bilaterală este deja tensionată. [...]
