Știri
Știri din categoria Externe
Vizita lui Xi Jinping în Coreea de Nord readuce în prim-plan relația comercială-cheie pentru Phenian, într-un context în care China rămâne principalul partener economic al regimului nord-coreean și un sprijin politic esențial, potrivit G4Media.
Xi Jinping va efectua o vizită de stat în Coreea de Nord luni și marți, la invitația lui Kim Jong Un, a relatat presa chineză, citată de AFP și preluată de Agerpres. Anunțul a fost făcut de postul de televiziune CCTV, care a precizat că deplasarea are loc pe 8 și 9 iunie.
Miza economică a vizitei ține de faptul că Beijingul este principalul partener comercial al Phenianului și a reprezentat 20% din comerțul exterior al Coreei de Nord anul trecut, în condițiile în care țara este supusă unor sancțiuni internaționale „grele”, notează publicația.
Deși China este un sprijin diplomatic și politic major pentru Coreea de Nord, vizitele liderilor chinezi în această țară sunt rare. Ultima vizită a lui Xi Jinping la Phenian a avut loc în 2019, fiind prima de acest tip după deplasarea fostului lider chinez Hu Jintao din 2005.
În sens invers, Kim Jong Un a mers la Beijing în septembrie, fiind invitat alături de președintele rus Vladimir Putin la o paradă militară organizată cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit informațiilor citate.
Agenția de stat nord-coreeană KCNA a confirmat vizita lui Xi Jinping, fără să ofere detalii suplimentare.
Recomandate
Publicarea unor imagini cu Kim Jong Un sugerează o reacție de control al riscului politic în regiune , după ce în spațiul online au circulat zvonuri că liderul nord-coreean ar fi murit în urma unei hemoragii cerebrale, potrivit Daily Mail . Fotografiile, difuzate de agenția de presă de stat din Coreea de Nord, îl arată pe Kim Jong Un, în vârstă de 42 de ani, alături de fiica sa de 13 ani, Kim Ju Ae , inspectând o expoziție de îmbrăcăminte și încălțăminte în capitala Phenian. Publicația notează că autoritățile nord-coreene susțin că imaginile au fost făcute „ieri”, însă acest lucru nu a fost verificat independent. Zvonurile au fost alimentate de Xie Wanjun, un disident chinez stabilit în SUA și președinte al China Democracy Party, care a afirmat, fără a prezenta dovezi, că Kim ar fi suferit „o hemoragie cerebrală severă” și ar fi intrat în comă. Acesta a susținut că liderul nord-coreean ar fi fost dus la un spital din Beijing, unde ar fi murit, iar trupul ar fi fost transportat înapoi în Coreea de Nord, informația fiind „ținută sub tăcere”. În paralel, diplomați și servicii de informații sud-coreene ar fi spus că nu au auzit „nimic” care să susțină afirmațiile privind decesul lui Kim, conform aceleiași surse. Context: speculații recurente despre sănătatea liderului nord-coreean Starea de sănătate a lui Kim Jong Un este de mai mult timp subiect de speculații. În septembrie, agenția de informații a Coreei de Sud ar fi apreciat că liderul nord-coreean este „extrem de obez” și expus riscului de boli cardiace, după ce ar fi luat în greutate. Un politician din Seul, Youn Kun-young, citat ca făcând referire la South Korean National Intelligence Service, a afirmat că Kim ar cântări peste 310 livre (aprox. 141 kg) și că ar fi la „risc ridicat de boală cardiovasculară”, dar că nu ar fi arătat dificultăți în activități fizice, inclusiv urcatul scărilor. În același timp, acesta a spus că, potrivit evaluărilor, nu ar exista semne de probleme de sănătate, având în vedere monitorizarea de către o echipă medicală dedicată. Speculațiile au mai crescut în 2020, când Kim a lipsit de la o comemorare importantă și nu a apărut public aproximativ 20 de zile, alimentând atunci zvonuri despre o posibilă boală gravă după o intervenție chirurgicală. De ce contează: semnal pentru stabilitatea regimului și pentru piețele regionale Într-un stat cu armament nuclear și cu o succesiune politică opacă, orice informație privind incapacitatea sau moartea liderului poate amplifica incertitudinea strategică în Asia de Nord-Est. În acest context, apariția rapidă a unor imagini prezentate drept „dovadă a vieții” funcționează ca un instrument de reducere a speculațiilor, chiar dacă autenticitatea și data exactă a fotografiilor nu sunt confirmate independent. Daily Mail mai amintește că, deși Coreea de Nord s-a confruntat în trecut cu penurii alimentare repetate, un bucătar care a lucrat cu echipele implicate într-un summit SUA–Coreea de Nord a declarat în 2019 că liderul nord-coreean ar prefera alimente de lux, precum caviar, homar și foie gras. [...]
Zvonurile despre o posibilă incapacitate medicală a lui Kim Jong-un readuc în prim-plan riscul unei tranziții de putere la Phenian , într-un context în care informațiile sunt neconfirmate și greu de verificat, potrivit Adevărul . Informațiile au apărut pe rețelele sociale și au fost preluate de presa britanică, care susține că liderul nord-coreean ar fi suferit o hemoragie cerebrală, s-ar afla în comă și ar fi fost transportat de urgență în China, pentru îngrijiri la un spital din Beijing. Articolul subliniază însă că nu există confirmări oficiale și nici dovezi publice privind transferul, diagnosticul sau presupusa comă. Ce se știe și ce lipsește din confirmări Potrivit relatărilor din presa britanică, Kim Jong-un ar fi fost internat la Spitalul Peking Union Medical College din capitala chineză. În același timp, sunt vehiculate și speculații legate de capacitatea sistemului medical nord-coreean de a asigura tratamentul necesar. Adevărul notează că autoritățile de la Phenian și cele de la Beijing nu au oferit informații oficiale pe acest subiect, iar absența unor date verificabile menține situația la nivel de zvon. Absența din spațiul public, principalul combustibil al speculațiilor Conform The Sun , ultima apariție publică a liderului nord-coreean ar fi avut loc pe 11 octombrie, când ar fi vizitat un muzeu dedicat apărării, într-o locație neprecizată din Phenian. Publicația britanică leagă lipsa aparițiilor publice de ipoteza unei probleme grave de sănătate. Nu este prima dată când dispariții temporare din spațiul public generează astfel de scenarii: în 2020 au circulat zvonuri similare, care nu s-au confirmat după reapariția lui Kim Jong-un. Miza: succesiunea la conducerea Coreei de Nord Noile speculații readuc în discuție succesiunea la vârful unuia dintre cele mai izolate state din lume. Adevărul indică două nume vehiculate în spațiul public: Kim Yo-jong , sora liderului, care deține o poziție importantă în structurile de putere și este considerată de unii analiști o posibilă opțiune pentru o preluare temporară a conducerii, dacă fratele său nu și-ar mai putea exercita atribuțiile. Kim Ju-ae , fiica liderului, care apare frecvent alături de tatăl său la evenimente militare și ceremonii oficiale după debutul public din noiembrie 2022; serviciile de informații sud-coreene ar fi sugerat anterior că ar putea fi pregătită ca succesoare. Context: evaluări anterioare privind riscurile de sănătate Sănătatea lui Kim Jong-un a fost în atenția presei internaționale și în trecut. Potrivit unor evaluări ale serviciilor de informații sud-coreene citate de The Sun, liderul ar avea peste 140 de kilograme și o înălțime de aproximativ 1,70 metri, existând relatări despre posibile riscuri cardiovasculare asociate greutății și fumatului. În lipsa unor confirmări oficiale, informațiile rămân la stadiul de speculații, însă simpla posibilitate a unei incapacități medicale menține presiunea pe tema succesiunii și a stabilității decizionale la Phenian. [...]
China a trimis forțe navale pentru a monitoriza o navă militară americană pe care o acuză că a intrat „ilegal” în apele din jurul bancului de nisip Sabina, un punct disputat din Marea Chinei de Sud, potrivit HotNews . Episodul adaugă presiune operațională într-o zonă unde incidentele maritime se multiplică și cresc riscul de escaladare între armate și gărzi de coastă. Beijingul revendică aproape întreaga Mare a Chinei de Sud, deși la această mare au ieșire și state precum Filipine, Taiwan și Vietnam. În ultima perioadă, cele mai pronunțate tensiuni au fost între China și Filipine. Potrivit Comandamentului Teatrului de Sud al armatei chineze, nava americană „USS Charleston” ar fi „pătruns ilegal”, fără aprobarea Beijingului, în apele din apropierea bancului de nisip Sabina din Insulele Spratly, în primele ore ale zilei de marți. Comandamentul susține că acțiunea SUA ar încălca „drepturile și interesele suverane” ale Chinei, ar pune în pericol securitatea maritimă și ar afecta pacea și stabilitatea regională, adăugând că a trimis forțe pentru a urmări și monitoriza nava. Marina SUA nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit Reuters. În mod obișnuit, armata americană descrie astfel de misiuni drept „operațiuni pentru libertatea de navigație”, însă aceeași sursă notează că ultima operațiune cunoscută de acest tip în Marea Chinei de Sud ar fi avut loc cu mai bine de un an în urmă. De partea cealaltă, un purtător de cuvânt al armatei filipineze a declarat că nava americană „nu a pătruns pe teritoriul Chinei” și că nicio țară nu are autoritatea de a cere permisiune prealabilă pentru „tranzitul legal prin apele internaționale”. Filipinele au un tratat de apărare reciprocă cu SUA și își dispută cu China suveranitatea asupra bancului de nisip Sabina și asupra întregului arhipelag Spratly. Context: incidente repetate în jurul bancului Sabina Luna trecută, o navă a Gărzii de Coastă a Chinei a lovit o ambarcațiune filipineză aflată într-o misiune de realimentare în apropierea aceluiași banc de nisip, potrivit Gărzii de Coastă a Filipinelor. China a acuzat partea filipineză că ar fi responsabilă pentru coliziune. Incident separat: confruntare între navele de coastă ale Taiwanului și Chinei Tot marți, într-un incident distinct în nordul Mării Chinei de Sud, Garda de Coastă a Taiwanului a anunțat că o navă a Gărzii de Coastă a Chinei a intrat în apele cu acces restricționat din apropierea Insulelor Pratas, controlate de Taiwan. Autoritățile taiwaneze spun că au trimis nava „Taichung” pentru a avertiza ambarcațiunea chineză să se îndepărteze, în timp ce cele două părți își transmiteau mesaje. Potrivit Gărzii de Coastă a Taiwanului, nava chineză ar fi transmis prin radio că „așa-numita Republică Chineză nu există”, iar nava taiwaneză a răspuns că „Republica Chineză, Taiwan, este o țară suverană și independentă”. Garda de Coastă a Taiwanului a precizat că disputa era în desfășurare. Biroul pentru Afaceri Taiwaneze al Chinei nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Săptămâna trecută, biroul a afirmat că Taiwanul trebuie să „suporte consecințele” după ce Garda de Coastă taiwaneză a folosit un tun cu apă împotriva unei ambarcațiuni chineze de pescuit, în apropierea Insulelor Pratas. Insulele Pratas sunt situate între sudul Taiwanului și Hong Kong și sunt apărate limitat, securitatea lor fiind în responsabilitatea Gărzii de Coastă a Taiwanului. În paralel, China și-a intensificat activitățile Gărzii de Coastă în jurul Taiwanului, inclusiv în largul coastei de est, ceea ce a alimentat îngrijorări în capitalele occidentale. [...]
Europa riscă să fie împinsă în afara deciziilor despre Ucraina , pe fondul unui posibil format de negociere între SUA, Rusia și China care ar trata securitatea continentului ca pe o monedă de schimb, potrivit unei analize publicate de Focus . Miza pentru UE nu este doar diplomatică, ci una de capacitate de acțiune: dacă rămâne dependentă militar de Washington și economic de Beijing, riscă să devină „obiectul” unor aranjamente între marile puteri. Propunerea lui Vladimir Putin pentru un summit cu Donald Trump și Xi Jinping, pe marginea reuniunii APEC din Shenzhen, este descrisă ca mai mult decât un gest tactic. Chiar dacă întâlnirea nu este confirmată, simpla idee schimbă „statica politică”, pentru că promovează un model în care liderii decid direct, iar instituțiile și aliații gestionează consecințele. Un format de negociere „peste capul” Ucrainei și al Europei Analiza susține că mesajul central al unui astfel de summit ar fi normalizarea unei logici de tip „sfere de influență”: nu dreptul internațional și cooperarea bazată pe reguli, ci înțelegerile între puteri privind teritorii, resurse și loialități. În acest cadru, Ucraina ar putea fi discutată fără Ucraina, iar Europa — care suportă costuri economice, politice și de securitate — ar rămâne, de asemenea, în afara mesei. Autorul compară simbolic potențialul moment Shenzhen cu teama istorică asociată conferinței de la Ialta: nu neapărat o „hartă” formală a împărțirii, ci un format care face acceptabilă ideea că marile puteri stabilesc ordinea, iar statele mai mici se conformează. De ce contează economic pentru UE: dependențe care limitează politica externă În lectura Focus, vulnerabilitatea Europei vine dintr-un cumul de dependențe și decizii amânate: securitatea delegată către SUA, legături economice puternice cu China, plus expuneri la energie și materii prime din zone autoritare. Concluzia este că „greutatea economică” nu se transformă automat în influență geopolitică, dacă nu este folosită coerent ca instrument de politică. În relația cu China, analiza insistă că Europa ar trebui să își folosească mai eficient pârghiile economice, având în vedere că pentru Beijing piața europeană, tehnologiile și investițiile rămân importante. Ce ar trebui să facă Europa, potrivit analizei Textul propune un set de direcții care combină securitatea cu instrumente economice și industriale: UE să insiste ca orice negociere despre Ucraina să includă Ucraina, prezentat ca interes de securitate european, nu doar poziție morală. O poziție de negociere „robustă” pentru orice format de armistițiu sau pace, care să lege între ele garanțiile de securitate, sancțiunile, reconstrucția și utilizarea activelor rusești înghețate. Consolidarea capacității de apărare astfel încât sprijinul american să rămână un avantaj, nu o condiție de existență. Pentru Germania, transformarea forței economice în leadership european, inclusiv prin achiziții comune de armament, strategie europeană pentru energie și materii prime, protecția infrastructurii critice și tratarea dependențelor economice ca risc de securitate. Ce urmează: chiar și fără summit, semnalul rămâne Analiza avertizează că summitul ar putea să nu aibă loc și să rămână un „balon tactic”. Totuși, ideea că marile puteri negociază sfere de influență este prezentată ca deja revenită în prim-plan, iar Shenzhen ar fi doar simbolul ei cel mai vizibil. În acest context, mesajul final este că Europa trebuie să își reducă dependențele și să își organizeze „contra-puterea”, altfel riscă să ajungă în postura de a suporta decizii luate în altă parte. [...]
Propunerea lui Vladimir Putin pentru un summit cu Donald Trump și Xi Jinping, fără participarea Ucrainei, ar putea schimba cadrul negocierilor de pace într-o direcție favorabilă Rusiei , potrivit Focus . Informația, atribuită de publicație unor relatări din presa americană, indică un scenariu „fără precedent” care ar putea declanșa îngrijorări majore în capitalele europene. Conform relatării, Putin ar fi propus un „gipfel” în trei, cu președintele Chinei și președintele SUA, Xi Jinping și Donald Trump, pentru a negocia un final al războiului din Ucraina avantajos pentru Rusia. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski ar fi exclus explicit de la o astfel de întâlnire. Informația este prezentată de The Wall Street Journal pe baza unor persoane familiarizate cu discuțiile, notează Focus . Articolul din publicația americană poate fi consultat aici: The Wall Street Journal . De ce contează: riscul unui format de negociere care ocolește Ucraina Potrivit The Wall Street Journal , un summit care ar exclude Ucraina ar fi „fără precedent” și ar face „să sune alarmele” în capitalele europene. Miza este schimbarea formatului de negociere: deciziile privind războiul și o eventuală încetare a lui ar putea fi discutate între marile puteri, fără partea direct afectată. Publicația mai scrie că Putin ar încerca să profite de faptul că Trump s-a apropiat recent din nou de Rusia. Context: Trump, din nou în conflict cu Zelenski În același context, Focus relatează că Trump l-a acuzat duminică pe Zelenski și Ucraina că nu ar fi interesați de încheierea războiului. Anterior, Trump ar fi spus că Putin își dorește pacea mai mult decât președintele ucrainean. Pe teren: atacurile asupra infrastructurii energetice continuă În paralel, atacurile reciproce asupra infrastructurii energetice se intensifică din nou, potrivit informațiilor prezentate. Ucraina ar viza din nou rafinării rusești, în timp ce Rusia ar continua să lovească orașe și obiective energetice din Ucraina, conform părții ucrainene. Sunt menționate ca zone afectate inclusiv Kiev și Harkiv. Ambele părți își continuă atacurile asupra infrastructurii critice, în pofida unei „pauze de foc” pentru ținte energetice anunțate de Trump. [...]
SUA pregătesc o formulă de negocieri la vârf cu Putin, Zelenski și Trump , printr-o inițiativă care ar putea debloca discuțiile pentru un armistițiu, potrivit Politico . Emisarul special american Steve Witkoff urmează să îi propună lui Vladimir Putin discuții directe cu președintele SUA, Donald Trump, și cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, într-un efort de a obține o încetare a focului. Ar fi primul summit în acest format de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. Inițiativa a fost anunțată marți, la o conferință de presă după întâlnirea din Norvegia dintre Zelenski și Witkoff. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care a găzduit discuțiile, a spus că Witkoff va merge miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg , pentru a discuta cu conducerea rusă și pentru a prezenta propuneri privind termenii păcii, inclusiv ideea unei reuniuni trilaterale la nivel de lideri. „Steve Witkoff va zbura mâine la Sankt Petersburg, unde se va întâlni cu conducerea rusă și va face schimb de idei din această întâlnire și din propunerile la care au lucrat colegi europeni și americani și, posibil, va deschide calea către o întâlnire la nivel de lideri.” Miza: armistițiu, dar și condițiile politice ale unui acord Contextul este complicat de faptul că încercările anterioare de a-l aduce pe Putin la o întâlnire față în față cu Zelenski au eșuat, iar Kremlinul a insistat recent că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar la Moscova. Zelenski a descris ziua drept una pozitivă, dar a punctat limitele negocierii: subiectele legate de viitorul teritoriilor ucrainene ar putea fi discutate doar de lideri, iar orice înțelegere de pace ar necesita „garanții de securitate” reale. Totodată, el a spus că un acord ar fi acceptabil doar dacă Ucraina este implicată în proiectarea lui. Întâlnirea din Oslo a avut loc după „zile de tensiuni ridicate” între Ucraina și președintele american, notează publicația. În acest cadru, miza diplomatică imediată este dacă vizita lui Witkoff în Rusia produce un acord de principiu pentru discuții la nivel înalt sau rămâne la stadiul de propunere. [...]
